CAPITOLUL 37

De ce nu mă lasă părinţii să mă distrez?

Pentru Allison, o adolescentă din Australia, ziua de luni e cea mai stresantă zi de şcoală.

„Toţi vorbesc despre ce-au făcut în weekend“, spune ea. „Poveştile lor te ţin cu sufletul la gură! Fetele îmi zic că s-au dus la nu ştiu câte petreceri, că s-au sărutat cu o grămadă de băieţi sau chiar că au fugit de poliţie . . . Pare înspăimântător, dar şi palpitant! Se întorc acasă la cinci dimineaţa, iar părinţilor lor nici că le pasă. Eu, în schimb, trebuie să fiu în pat când ele abia ies în oraş!

După ce îmi spun aventurile lor din weekend, colegele mă întreabă şi pe mine ce-am făcut. . . . Eu am mers la întruniri şi în lucrarea de predicare. Simt că am ratat nişte momente grozave. Aşa că de obicei le spun că n-am făcut mare lucru. Atunci mă întreabă de ce n-am ieşit cu ele.

După ce trece ziua de luni, te gândeşti că ai scăpat. Da’ de unde! Marţea toţi încep să-şi fac planuri pentru următorul weekend. De multe ori doar stau şi-i ascult. Mă simt lăsată pe dinafară!“

 ESTE ziua de luni la fel şi pentru tine? Poate ai impresia că lumea din jurul tău se distrează de minune, dar tu eşti închis ca într-o colivie. Sau probabil te simţi ca şi când ai fi într-un parc de distracţii, însă nu ai voie să te urci în nimic. De fapt, nu vrei să faci tot ce fac colegii tăi, ci pur şi simplu să te distrezi şi tu din când în când! De exemplu, ce ţi-ai dori cel mai mult să faci în weekendul următor?

□ să dansez

□ să mă duc la o petrecere

□ să merg la un concert

□ să văd un film

□ altele ․․․․․

Ai nevoie de relaxare. De fapt, Creatorul tău vrea să te bucuri de tinereţe (Eclesiastul 3:1, 4). Şi, chiar dacă uneori ţi se pare greu de crezut, şi părinţii tăi vor să te distrezi. Totuşi, probabil că ei sunt îngrijoraţi pe bună dreptate, deoarece nu ştiu 1) ce vei face şi 2) în compania cui vei fi.

Să presupunem că eşti invitat undeva, dar nu ştii dacă părinţii te vor lăsa să mergi. Cum vei proceda? Analizează următoarele trei opţiuni şi posibilele consecinţe.

OPŢIUNEA A NU CERI VOIE ŞI MERGI

De ce ai putea lua în calcul această opţiune: Vrei să-ţi impresionezi prietenii arătându-le că eşti independent. Crezi că ştii mai bine decât părinţii ce trebuie să faci sau probabil nu-ţi pasă de părerea lor (Proverbele 14:18).

Consecinţe: Poate prietenii tăi vor fi impresionaţi, dar vor mai afla ceva despre tine: că nu eşti cinstit. Dacă îţi înşeli părinţii, ţi-ai putea înşela şi prietenii. Mai mult, dacă  părinţii vor afla, se vor simţi dezamăgiţi şi trădaţi şi cel mai probabil te vor pedepsi! Aşadar, nu e deloc înţelept să ieşi cu prietenii fără permisiunea părinţilor (Proverbele 12:15).

OPŢIUNEA B NU CERI VOIE ŞI NU MERGI

De ce ai putea lua în calcul această opţiune: După ce te gândeşti bine, îţi dai seama că activitatea respectivă nu este în armonie cu principiile tale sau că unii invitaţi nu sunt o companie bună (1 Corinteni 15:33; Filipeni 4:8). Sau poate că vrei să mergi, dar n-ai curaj să le ceri voie părinţilor.

Consecinţe: Dacă nu mergi deoarece ştii că nu-i o idee bună, vei fi mai sigur pe tine când le vei da răspunsul prietenilor. Însă dacă nu mergi doar pentru că nu îndrăzneşti să le ceri voie părinţilor, probabil vei rămâne acasă gândindu-te cu părere de rău că toţi ceilalţi se distrează, iar tu stai de unul singur.

OPŢIUNEA C CERI VOIE ŞI AŞTEPŢI RĂSPUNSUL

De ce ai putea lua în calcul această opţiune: Recunoşti autoritatea părinţilor şi ţii cont de părerea lor (Coloseni 3:20). Îi iubeşti şi nu vrei să-i superi întâlnindu-te cu prietenii pe ascuns (Proverbele 10:1). În plus, dacă vorbeşti cu ei, ai ocazia să le spui ce gândeşti.

 Consecinţe: Părinţii vor vedea că îi iubeşti şi îi respecţi. Iar dacă cererea ta li se pare rezonabilă, e posibil să te lase să mergi.

De ce ar putea spune părinţii „nu“

Dar să presupunem că părinţii îţi spun „nu“. Asta ar putea fi frustrant. Totuşi, dacă te străduieşti să priveşti lucrurile din punctul lor de vedere, îţi va fi mai uşor să accepţi restricţiile. Probabil că ei nu te lasă să mergi din următoarele motive:

Au mai multă cunoştinţă şi experienţă. Dacă ai avea de ales, nu-i aşa că ai prefera să înoţi în apropierea unei plaje supravegheate de salvamari? Asta deoarece în timp ce te distrezi în apă, nu prea eşti conştient de pericole. Salvamarii, în schimb, datorită poziţiei în care se află, le pot sesiza imediat.

În mod asemănător, pentru că au mai multă cunoştinţă şi experienţă, părinţii pot sesiza pericole pe care tu nu le vezi. Asemenea salvamarilor, ei nu vor să-ţi strice distracţia, ci să te ajute să eviţi pericolele care ţi-ar putea răpi bucuria.

Te iubesc. Părinţii doresc foarte mult să te ocrotească. Întrucât te iubesc, atunci când este posibil vor spune „da“, însă când este necesar, „nu“. Înainte de a-ţi da un răspuns, ei se întreabă mai întâi dacă pot să te lase şi apoi să suporte consecinţele deciziei lor. Răspunsul va fi „da“  numai în cazul în care sunt pe deplin convinşi că nu ţi se va întâmpla nimic rău.

Ce poţi face pentru a obţine un răspuns pozitiv

Aici intră în joc patru factori.

Sinceritatea: Trebuie să fii mai întâi sincer cu tine însuţi. Întreabă-te: „De ce vreau, de fapt, să merg? Mă interesează ce se va face sau vreau mai degrabă să fiu acceptat de ceilalţi? Va fi cumva prezentă o persoană de care-mi place?“. Fii apoi sincer cu părinţii tăi. Şi ei au fost tineri. În plus, te cunosc bine şi probabil îşi vor da seama de ce-ţi doreşti în realitate să mergi. Ei vor aprecia că eşti sincer, iar tu vei trage foloase din înţelepciunea lor  (Proverbele 7:1, 2). În schimb, dacă nu eşti sincer, şansele să te creadă şi să primeşti un răspuns pozitiv vor scădea considerabil.

Momentul ales: Nu-ţi bombarda părinţii cu cereri când tocmai au sosit de la muncă sau sunt ocupaţi cu altceva. Vorbeşte cu ei când sunt mai relaxaţi. Însă nici nu aştepta până în ultima clipă, insistând apoi să-ţi dea repede un răspuns. Nu le va plăcea să ia o decizie pe fugă. Întreabă-i din timp, ca să poată cântări bine lucrurile, iar ei vor aprecia asta.

Detaliile: Nu fi vag. Spune-le părinţilor exact ce vrei să faci. Niciunui părinte nu-i place să audă răspunsul „Nu ştiu“, mai ales la întrebările: „Cine mai merge?“, „Va fi prezent şi un adult responsabil?“ şi „La ce oră se va termina?“.

Atitudinea: Nu-i considera pe părinţi duşmani, ci coechipieri. De fapt, asta şi sunt! Dacă-i consideri aliaţi, nu-i vei aborda pe un ton arţăgos, iar ei vor fi probabil mai dispuşi să te asculte. Evită replici de genul: „N-aveţi niciodată încredere în mine!“, „Toţi se duc!“ sau „Pe prietenii mei îi lasă părinţii!“. Dovedeşte-le că eşti suficient de matur încât să le accepţi decizia şi s-o respecţi. Dacă vei face aşa, şi ei te vor respecta pe tine. Şi cine ştie . . . s-ar putea ca data viitoare să primeşti un răspuns pozitiv!

PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE, VEZI VOLUMUL II, CAPITOLUL 32

VERSET-CHEIE

„Fiul meu, fii înţelept şi bucură-mi inima.“ (Proverbele 27:11)

SFAT

Când vrei să ieşi cu alţii, fă-ţi un plan de rezervă. Înainte să pleci, gândeşte-te ce vei face sau ce vei spune astfel încât, dacă va fi nevoie, să poţi pleca având conştiinţa curată.

ŞTIAI CĂ . . . ?

Pentru că te iubesc, părinţii sunt foarte precauţi. Însă uneori ţi s-ar putea părea că exagerează. Dacă nu înţeleg ce anume le ceri sau dacă simt că le ascunzi unele lucruri importante, probabil că răspunsul lor va fi negativ.

PLAN DE ACŢIUNE

În cazul în care conştiinţa mea va fi tulburată de ceea ce văd sau aud la o reuniune sau la un film, voi ․․․․․

În legătură cu acest subiect, aş vrea să-i întreb pe părinţi: ․․․․․

CE PĂRERE AI?

● De ce ai putea ezita să le dai părinţilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a lua o decizie?

● Ce ţi s-ar putea întâmpla dacă părinţii spun „da“ doar pentru că le-ai ascuns unele lucruri importante?

[Text generic pe pagina 268]

„Eram tare prost când eram mai mic. Unele lucruri «distractive» pe care le făceam atunci n-au mai fost atât de distractive după aceea. În cele din urmă, suporţi consecinţele. Îmi pare rău că nu i-am ascultat pe părinţi.“ (Brian)

[Legenda ilustraţiei de la pagina 269]

Asemenea salvamarilor, părinţii tăi se află într-o poziţie care le permite să vadă pericolele