Salt la conţinut

Salt la cuprins

De ce trebuie să refuz drogurile?

De ce trebuie să refuz drogurile?

Capitolul 34

De ce trebuie să refuz drogurile?

„SÎNT emotiv ca un copil“, spune Mike, un tînăr de 24 de ani. „Uneori mă simt speriat şi chiar intimidat de alţii de vîrsta mea. Sufăr de depresie, nesiguranţă şi, în cîteva rînduri, m-am gîndit la sinucidere.“

Ann, de 36 de ani, se consideră „imatură pe plan afectiv“ şi „lipsită de respect de sine“. Ea adaugă: „Îmi este foarte greu să trăiesc o viaţă normală“.

Mike şi Ann culeg roadele unei decizii pe care au luat-o cînd erau foarte tineri, şi anume, să folosească droguri. Milioane de tineri procedează astăzi la fel — injectîndu-şi, înghiţind, prizînd şi fumînd orice, de la cocaină la marijuana. Pentru unii tineri, acesta este un mijloc de a scăpa de probleme. Alţii le iau din curiozitate. Alţii le consumă pentru a-şi uşura depresiile sau plictiseala. Şi, odată ce încep, mulţi continuă să le consume din pură plăcere. Grant, în vîrstă de 17 ani, spune: „Fumez [marijuana] doar pentru efectele ei. Nu ca să mă calmez sau ca să fac ce fac ceilalţi . . . N-am fumat niciodată din cauza presiunii anturajului, ci numai fiindcă eu am vrut aceasta“.

În orice caz, este foarte probabil ca, mai devreme sau mai tîrziu, să te expui la droguri sau să-ţi fie oferite direct. „Chiar şi paznicii de la şcoala noastră vînd marijuana“, spune un tînăr. Accesoriile pentru consumul de droguri sînt expuse şi vîndute la vedere. În pofida largii lor răspîndiri, există totuşi motive întemeiate să refuzi drogurile. De ce?

Drogurile întîrzie maturizarea

Gîndeşte-te la tineri, asemenea lui Mike şi Ann, care consumă droguri pentru a scăpa de probleme. După cum s-a văzut în capitolul precedent, maturizarea afectivă se dobîndeşte înfruntînd provocările vieţii, ţinînd sub control succesul, supravieţuind eşecului. Tinerii care îşi găsesc refugiul în drog atunci cînd se confruntă cu probleme ridică un obstacol în calea maturizării lor afective. Ei nu reuşesc să-şi dezvolte deprinderile necesare pentru a face faţă problemelor.

Ca orice altă deprindere, capacitatea de a face faţă pretinde exersare. Să ilustrăm: Ai urmărit, vreodată, un jucător de fotbal experimentat? El este capabil să-şi utilizeze capul şi picioarele în moduri de-a dreptul uimitoare! Totuşi, cum a dobîndit acest jucător deprinderile respective? În urma unor ani de exersare. A învăţat să lovească mingea, să alerge cu ea, să fenteze şi aşa mai departe, pînă cînd a devenit un jucător priceput.

La fel stau lucrurile în cazul celui care vrea să înveţe să se descurce în viaţă. Este nevoie de exersare, de experienţă! Totuşi, în Proverbele 1:22, Biblia spune: „Pînă cînd veţi continua voi, neexperimentaţilor, să iubiţi lipsa de experienţă şi pînă cînd . . . veţi continua voi, stupizilor, să urîţi cunoştinţa?“ (NW). Tînărul care se ascunde în spatele unei euforii produse de droguri ‘iubeşte lipsa de experienţă’; el nu reuşeşte să-şi dezvolte cunoştinţa şi deprinderile necesare pentru a se descurca în viaţă. Iată ce spune despre consumatorii de droguri cartea Talking With Your Teenager: „Ei nu vor învăţa niciodată că momentele dureroase din viaţă pot fi depăşite fără a recurge la droguri“.

Ann, pentru care drogurile erau un mijloc de a fugi de realitate, mărturiseşte: „Mi-am ignorat problemele timp de 14 ani“. Mike a exprimat o idee similară, spunînd: „Am consumat droguri de cînd aveam doar 11 ani. Cînd am renunţat, la vîrsta de 22 de ani, mă simţeam ca un copil. Mă lipeam de alţii, încercînd să găsesc siguranţă. Am ajuns să-mi dau seama că maturizarea mea afectivă a încetat cînd am început să consum droguri“.

„Am irosit toţi anii aceia de maturizare“, adaugă Frank, care a consumat droguri de la 13 ani. „Cînd am renunţat, mi-am dat seama cu durere că eram complet nepregătit să înfrunt viaţa. Eram tot ca la 13 ani, cu aceleaşi tulburări afective cu care se confruntă oricare alt adolescent.“

Pot drogurile să-mi distrugă sănătatea?

Acesta este un alt motiv de nelinişte. Majoritatea tinerilor îşi dau seama că aşa-numitele droguri „tari“ te pot omorî. Dar care este situaţia cu aşa-numitele droguri „uşoare“, cum ar fi marijuana? Sînt oare toate avertismentele pe care le auzi cu privire la ele simple tactici menite să stîrnească groaza? Pentru a răspunde acestor întrebări, să vorbim mai detaliat despre marijuana.

Marijuana (cunoscută şi sub numele de „iarbă“ sau „buruiană“) a fost obiectul unor controverse aprige printre experţi. Şi, trebuie să recunoaştem, nu se ştie mai nimic despre acest drog larg răspîndit. În primul rînd, marijuana este extrem de complexă; fumul unei ţigări marijuana conţine peste 400 de compuşi chimici. A fost nevoie de peste 60 de ani pentru ca medicii să descopere că fumul acestei ţigări produce cancer. Şi vor mai trece poate decenii pînă să se ştie cu exactitate ce efect au asupra organismului cei peste 400 de compuşi ai marijuanei.

Totuşi, după parcurgerea a mii de studii scrise pe această temă, un grup de experţi ai prestigiosului Institut de Medicină al Statelor Unite a conchis: „Dovezile ştiinţifice publicate pînă astăzi arată că marijuana are o gamă largă de efecte psihologice şi biologice; unele dintre ele, cel puţin în anumite condiţii, sînt dăunătoare sănătăţii omului“. Care sînt cîteva dintre aceste efecte dăunătoare?

Marijuana — efectele ei asupra organismului

Gîndeşte-te, de exemplu, la plămîni. Chiar şi cei mai fermi apărători ai marijuanei recunosc că inhalarea fumului nu poate fi în nici un caz benefică. Fumul de marijuana, ca şi fumul de tutun, este compus din diferite substanţe toxice, cum ar fi gudroanele.

Dr. Forest S. Tennant, jr., a efectuat un studiu asupra a 492 de soldaţi ai armatei americane care fumaseră marijuana. Aproape 25 la sută „sufereau de dureri în gît de la fumatul marijuanei şi aproape 6 la sută au declarat că sufereau de bronşită“. Într-un alt studiu, la 24 din 30 de consumatori de marijuana au fost depistate „leziuni bronhice caracteristice stadiului de început de cancer“.

Este adevărat, nimeni nu poate garanta că astfel de persoane vor face mai tîrziu, efectiv, un cancer. Dar ai vrea să te expui acestui risc? În afară de aceasta, Biblia spune că Dumnezeu „dă tuturor viaţa, suflarea şi toate lucrurile“ (Faptele 17:25). Manifeşti tu respect faţă de Furnizorul vieţii dacă inhalezi în mod intenţionat ceva care produce daune plămînilor şi gîtului?

În Eclesiastul 12:6 creierul uman este numit în mod poetic ‘vas de aur’. Puţin mai mare decît pumnul şi cîntărind doar 1,4 kg, el este nu numai tezaurul preţios al amintirilor, dar şi centrul de comandă al întregului sistem nervos. Avînd acestea în minte, reţine avertismentul Institutului de Medicină: „Putem spune cu convingere că marijuana provoacă efecte acute asupra creierului, inclusiv modificări chimice şi electrofiziologice“. În prezent, nu există o dovadă concludentă că marijuana deteriorează în mod ireversibil creierul. Totuşi, eventualitatea că marijuana ar putea să dăuneze în vreun fel ‘vasului de aur’ nu trebuie exclusă cu uşurinţă.

Dar ce se poate spune despre perspectiva ca, într-o bună zi, să te căsătoreşti şi să ai copii? Institutul de Medicină arată că marijuana este cunoscută drept „cauză a unor malformaţii congenitale, cînd este administrată în doze mari unor cobai“. Pînă acum nu s-a demonstrat dacă are aceleaşi efecte şi asupra omului. Nu uita, totuşi, că malformaţiile congenitale (cum ar fi cele produse de hormonul DES) au nevoie de ani de zile pentru a deveni evidente. Astfel, ce viitor îi aşteaptă pe copiii — şi nepoţii — fumătorilor de marijuana, rămîne de văzut. Dr. Gabriel Nahas spune că a fuma marijuana poate echivala cu faptul de a juca la o „ruletă genetică“. Ar putea să-şi asume acest risc cineva care consideră copiii drept „o moştenire de la [Iehova, NW]“? — Psalmul 127:3.

Punctul de vedere biblic asupra drogurilor

Desigur, marijuana este doar unul dintre numeroasele droguri larg răspîndite. Aceasta ilustrează însă foarte bine faptul că există motive serioase pentru a evita consumul din plăcere al oricărei substanţe care afectează facultăţile psihice. Biblia spune: „Frumuseţea tinerilor este forţa lor“ (Proverbele 20:29NW). Tînăr fiind, te bucuri negreşit de o sănătate bună. De ce să rişti să o pierzi?

Mai important pentru noi este însă punctul de vedere al Bibliei în această privinţă. Biblia ne spune: „Păstrează . . . chibzuinţa (capacitatea de gîndire, NW)“, nu o distruge prin abuzul de substanţe chimice (Proverbele 3:21). Ea cere în continuare: „Să ne curăţim de orice întinăciune a cărnii şi a duhului, ducînd pînă la capăt sfinţirea în frică de Dumnezeu“. Într-adevăr, numai celor care ‘s-au curăţit de orice întinăciune’, evitînd practici cum ar fi consumul de droguri, Dumnezeu le promite: „Vă voi primi. Eu vă voi fi Tată“. — 2 Corinteni 6:17—7:1.

Totuşi, s-ar putea ca refuzarea drogurilor să nu fie un lucru uşor.

Anturajul şi influenţa acestuia

Într-o seară răcoroasă de vară, Joe şi Frank, veri şi prieteni apropiaţi, au făcut un legămînt: „Indiferent de ceea ce fac alţii, a sugerat Joe, cel mai tînăr dintre ei, hai să nu ne atingem de droguri“. Cei doi au încheiat legămîntul cu o strîngere de mînă. După numai cinci ani, Joe a fost găsit mort în maşină, ca urmare a unui accident datorat drogurilor. Iar Frank a căzut şi el în patima drogurilor.

Ce se întîmplase? Răspunsul se află în acest avertisment urgent al Bibliei: „Nu vă înşelaţi: «Prieteniile rele strică obiceiurile bune»“ (1 Corinteni 15:33). Joe şi Frank s-au asociat amîndoi cu oameni nepotriviţi. Pe măsură ce se asociau tot mai mult cu cei care se drogau, au început şi ei să consume droguri.

Cartea Self-Destructive Behavior in Children and Adolescents remarcă: „Tinerii sînt cel mai adesea «iniţiaţi» în consumul de droguri de cîte un prieten intim . . . [ale cărui] intenţii pot fi acelea de a-i face şi pe alţii părtaşi la o experienţă interesantă sau atrăgătoare“. Mike, menţionat la început, confirmă acest lucru spunînd: „Influenţa anturajului a fost pentru mine lucrul cel mai greu cu care am avut de luptat . . . Prima oară cînd am fumat marijuana am făcut-o pentru că toţi băieţii cu care eram făceau la fel şi voiam să fiu şi eu ca ei“.

Sincer vorbind, dacă prietenii tăi încep să se drogheze, ei vor exercita presiuni puternice asupra ta ca să te conformezi lor. Dacă nu îţi schimbi cercul de prieteni, este foarte probabil să devii şi tu, în cele din urmă, un toxicoman.

„Umblă cu înţelepţii“!

„Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz“, se spune în Proverbele 13:20. Făcînd o comparaţie, gîndeşte-te la măsurile de precauţie pe care ţi le-ai lua pentru a te feri de gripă. Nu ai evita orice contact cu persoanele gripate? „În mod asemănător, afirmă cartea Adolescent Peer Pressure, dacă vrem să evităm consumul de droguri . . . trebuie să ne păstrăm echilibrul, să trăim într-un mediu sănătos şi să ne expunem cît mai puţin posibil influenţelor dăunătoare.“

Vrei, aşadar, să refuzi drogurile? Atunci, atenţie cu cine te asociezi! Caută prietenia unor creştini cu teamă de Dumnezeu, care te vor ajuta să-ţi păstrezi hotărîrea de a nu consuma droguri (compară cu 1 Samuel 23:15, 16). Reţine, de asemenea, cuvintele din Exodul 23:2. Deşi adresate iniţial unor martori care depuneau mărturie sub jurămînt, ele constituie un sfat bun pentru tineri: „Să nu te iei după mulţime ca să faci rău“.

Cel care îi imită orbeşte pe cei de vîrsta lui nu este altceva decît un sclav. Biblia spune la Romani 6:16: „Nu ştiţi că dacă vă supuneţi robi cuiva ca să-l ascultaţi, sînteţi robii aceluia de care ascultaţi?“ De aceea, Biblia îi încurajează pe tineri să-şi dezvolte „chibzuinţa“ (Proverbele 2:10–12). Învaţă să gîndeşti singur şi nu vei mai fi înclinat să-i urmezi pe tinerii care se dedau unor capricii.

Ce-i drept, ai putea fi curios să vezi cum sînt drogurile şi care este efectul lor. Însă nu este nevoie să-ţi poluezi propria minte şi propriul corp ca să ştii ce efect au drogurile asupra oamenilor. Nu trebuie decît să-i priveşti pe consumatorii de droguri de vîrsta ta — mai ales pe cei care o fac de mult timp. Par ei vioi şi inteligenţi? Au ei note bune? Sau sînt greoi la minte şi neatenţi, uneori chiar inconştienţi de ceea ce se petrece în jurul lor? Chiar consumatorii de droguri au creat un termen pentru a-i descrie pe aceştia: „terminaţii“. Da, mulţi „terminaţi“ se pare că au început să consume droguri din curiozitate. Nu este de mirare deci că Biblia le cere creştinilor să renunţe la curiozităţile nesănătoase şi să fie „copii mici cu privire la răutate“. —1 Corinteni 14:20NW.

Şi tu poţi refuza!

O broşură publicată de Institutul american pentru Lupta contra Toxicomaniei ne aminteşte: „A evita ocaziile de utilizare a drogurilor . . . este dreptul tău. Orice prieten care vrea să îţi forţeze decizia atentează la drepturile tale de persoană liberă“. Ce poţi face dacă cineva îţi oferă droguri? Să ai curajul de a refuza! Aceasta nu înseamnă neapărat să ţii o predică despre consecinţele negative ale consumului de droguri. Aceeaşi broşură sugerează o replică simplă: „Nu, mulţumesc, nu vreau să fumez“, sau: „Nu, nu vreau să am necazuri“, sau chiar o replică promptă: „Nu vreau să mă poluez“. Dacă persistă în oferta sa, ar trebui să spui „Nu“ cu convingere. A-i face pe alţii să ştie că eşti creştin se poate dovedi, de asemenea, o protecţie.

Nu este uşor să te maturizezi. Dar, dacă încerci să eviţi dificultăţile maturizării consumînd droguri, îţi poţi micşora în mod serios şansele de a deveni un adult cu spirit de răspundere. Învaţă să înfrunţi problemele fără teamă. Dacă presiunile care se exercită asupra ta par copleşitoare, nu căuta scăpare în droguri. Discută lucrurile cu părinţii tăi sau cu adulţii responsabili care sînt în măsură să te ajute să depăşeşti situaţia. Nu uita nici îndemnul biblic: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gîndurile în Hristos Isus“. — Filipeni 4:6, 7.

Da, Iehova Dumnezeu îţi va da puterea de a refuza. Nu-i lăsa niciodată pe alţii să te determine să slăbeşti în hotărîrea ta. Aşa cum recomandă Mike: „Nu folosi droguri. Vei suferi pentru tot restul vieţii!“

Întrebări pentru discuţie

◻ De ce încep mulţi tineri să consume droguri?

◻ Cum pot să-ţi întîrzie drogurile maturizarea afectivă?

◻ Ce se cunoaşte despre efectele marijuanei asupra organismului?

◻ Care este punctul de vedere biblic despre consumarea drogurilor din plăcere?

◻ De ce este important să veghezi asupra anturajului pentru a evita drogurile?

◻ Care sînt cîteva modalităţi de a refuza drogurile?

[Text generic pe pagina 274]

„Chiar şi paznicii de la şcoala noastră vînd marijuana“, spune un tînăr

[Text generic pe pagina 279]

„Am ajuns să-mi dau seama că maturizarea mea afectivă a încetat cînd am început să consum droguri“. — Mike, un fost consumator de droguri

[Chenarul de la pagina 278]

Marijuana — un nou medicament minune?

S-a făcut mare vîlvă cu afirmaţia că marijuana poate avea valoare terapeutică în tratarea glaucomului şi a astmului, precum şi în uşurarea senzaţiei de greaţă la bolnavii de cancer trataţi prin chimioterapie. Un institut de medicină american recunoaşte că există ceva adevărat în aceste afirmaţii. Dar înseamnă aceasta că în viitorul apropiat medicii vor prescrie ţigări marijuana?

Puţin probabil, deoarece, chiar dacă unii dintre cei peste 400 de compuşi ai marijuanei s-ar putea dovedi utili, nu ar fi deloc logic să fumezi marijuana pentru a lua aceste medicamente. Dr. Carlton Turner, o autoritate în materie, spune că „a folosi marijuana ar fi ca şi cum le-ai da oamenilor pîine mucegăită pentru a le administra penicilină“. Aşa că, dacă vreun compus al marijuanei ar deveni vreodată un medicament de încredere, medicii vor prescrie „derivate sau echivalenţi“ ai marijuanei, elemente chimice similare. Nu este de mirare că ministrul american al sănătăţii şi al serviciilor sociale a scris: „Trebuie subliniat faptul că eventualele binefaceri terapeutice nu schimbă cu nimic gravitatea efectelor negative ale marijuanei asupra sănătăţii“.

[Legenda fotografiei de la pagina 275]

Să ai curajul de a refuza drogurile!

[Legenda fotografiilor de la paginile 276, 277]

Dacă acum scapi de probleme cu ajutorul drogurilor . . . s-ar putea să constaţi, ca adult, că-ţi este greu să înfrunţi problemele