Capitolul 27

Cinstea — este ea într-adevăr cea mai bună linie de conduită?

AI SIMŢIT vreodată tentaţia de a minţi? Donald i-a spus mamei sale că şi-a făcut curăţenie în cameră cînd, în realitate, aruncase totul sub pat. Şi Richard a făcut aceeaşi încercare stupidă de a arunca praf în ochii părinţilor. El le-a spus că a obţinut o notă proastă nu pentru că nu a învăţat, ci pentru că „nu se înţelege cu profesorul“.

Părinţii şi ceilalţi adulţi văd, de obicei, dincolo de aceste şiretlicuri. Aceasta nu-i împiedică totuşi pe mulţi tineri să încerce măcar să mintă, să denatureze adevărul sau chiar să înşele cînd acest lucru li se pare avantajos. Unul dintre motive este acela că părinţii nu reacţionează întotdeauna în mod calm în momentele critice. Şi cînd te întorci acasă cu două ore mai tîrziu decît trebuia, ar părea tentant să spui că a avut loc un accident grav pe şosea, decît să le spui părinţilor adevărul jenant — că ai uitat pur şi simplu ce oră este.

Şcoala poate să pună cinstea şi la o altă încercare. Elevii se simt adesea supraîncărcaţi cu teme pentru acasă. Există adesea şi competiţii acerbe, „la sînge“. Iată de ce, unele sondaje efectuate în Statele Unite au arătat că mai mult de jumătate din elevi copiază sau au copiat. Dar, chiar dacă minciuna pare a fi atrăgătoare, iar copiatul o cale de scăpare uşoară, merită într-adevăr să fii necinstit?

 Minciuna — de ce nu merită osteneala

Minciuna spusă pentru a scăpa de pedeapsă pare avantajoasă pentru moment. Biblia însă avertizează: „Cel ce spune minciuni nu va scăpa“ (Proverbele 19:5). Există şanse considerabile ca minciuna să fie descoperită şi pedeapsa aplicată. Atunci părinţii tăi se vor supăra nu numai din cauza greşelii tale iniţiale, ci şi din cauza faptului că i-ai minţit!

Dar ce se poate spune despre copiatul în şcoală? Un consilier însărcinat cu probleme de disciplină într-un campus universitar spune: „Orice elev care copiază riscă în mod serios să-şi compromită pentru viitor studiile şi şansele de angajare“.

Este adevărat că mulţi par să se descurce în acest mod. Copiatul te poate ajuta să iei o notă de trecere, însă care sînt efectele lui de durată? Eşti, fără îndoială, de acord că ar fi o nebunie să „copiezi“ în timpul unui curs de înot. La  urma urmei, cine ar vrea să rămînă pe margine în timp ce toţi ceilalţi se distrează în apă? Şi dacă cineva te împinge în bazin, obiceiul tău de a „copia“ în timpul cursului de înot te-ar putea face să te îneci!

Ce se poate spune însă despre copiatul la matematică sau la limba română? Evident, rezultatele ar putea să nu fie chiar atît de dramatice la început. Dar, dacă nu ţi-ai însuşit bine materiile de bază, s-ar putea să ajungi să „naufragiezi“ în ce priveşte găsirea unui loc de muncă! Iar o diplomă obţinută prin fraudă nu te-ar ajuta prea mult în a-ţi cîştiga existenţa. Biblia spune: „Comorile cîştigate cu limbă mincinoasă sînt o deşertăciune fugară“ (Proverbele 21:6). Orice avantaj dobîndit prin minciună se va risipi la fel de repede ca un abur. Ar fi mult mai bine să te pui pe treabă şi să înveţi, decît să minţi şi să înşeli pe tot parcursul anilor de şcoală! „Planurile omului harnic nu duc decît la belşug“, se spune în Proverbele 21:5.

Minciuna şi conştiinţa ta

O tînără pe nume Michelle l-a acuzat în mod nedrept pe fratele ei că a spart un bibelou la care părinţii lor ţineau mult, deşi, mai tîrziu, ea s-a simţit obligată să-şi recunoască  minciuna în faţa părinţilor. „Mă simţeam aproape în permanenţă vinovată“, explică Michelle. „Părinţii au avut încredere în mine, iar eu i-am dezamăgit.“ Aceasta dovedeşte în mod clar că Dumnezeu a dotat omenirea cu conştiinţă (Romani 2:14, 15). Conştiinţa lui Michelle era chinuită de sentimente de vinovăţie.

Fireşte, unii poate că preferă să-şi ignore conştiinţa. Dar cu cît practică mai mult minciuna, cu atît devin mai insensibili la rău — „însemnaţi cu fierul roşu în însăşi conştiinţa lor“ (1 Timotei 4:2). Şi chiar ai vrea să ai o conştiinţă insensibilă?

Opinia lui Dumnezeu despre minciună

„Limba mincinoasă“ a fost şi este unul dintre lucrurile pe care le „urăşte DOMNUL“ (Proverbele 6:16, 17). La urma urmei, Satan Diavolul însuşi este „tatăl minciunii“ (Ioan 8:44). Iar Biblia nu face nici o deosebire între minciună şi aşa-zisele minciuni nevinovate. „Nici o minciună nu este din adevăr.“ — 1 Ioan 2:21.

Cinstea trebuie să fie, aşadar, linia de conduită a tuturor celor care vor să fie prieteni cu Dumnezeu. Psalmul 15 pune întrebarea: „DOAMNE (Iehova, NW), cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele sfinţeniei Tale?“ (versetul 1). Să analizăm răspunsul dat în următoarele patru versete:

„Cel care umblă în neprihănire, cel care face ceea ce este drept şi spune adevărul din inimă“ (versetul 2). Se referă oare acest verset la hoţul din magazine sau la cel care înşală? Sau la cel care îşi minte părinţii sau care vrea să pară altfel decît este în realitate? Greu de crezut! Aşadar, dacă vrei să fii prieten cu Dumnezeu, trebuie să fii cinstit nu numai în acţiunile tale, ci şi în inima ta.

„Acela nu defăimează cu limba lui, nu face rău semenului său şi nu aruncă insultă asupra aproapelui său“ (versetul 3). S-a întîmplat vreodată să mergi împreună cu un grup de  tineri care făceau comentarii răutăcioase şi jignitoare despre alţii? Dezvoltă-ţi voinţa de a refuza să participi la astfel de discuţii!

„În ochii lui, omul cel rău este vrednic de dispreţuit, dar el cinsteşte pe cei care se tem de DOMNUL (Iehova, NW)“ (versetul 4). Respinge prietenia oricărui tînăr care minte, înşală sau se laudă cu aventuri imorale, deoarece va aştepta de la tine aceleaşi lucruri. Aşa cum a remarcat un tînăr pe nume Bobby, „prietenul pe care-l urmezi în minciună îţi va crea necazuri. Nu este un prieten în care să te poţi încrede“. Caută-ţi prieteni care să respecte normele cinstei. — Compară cu Psalmul 26:4.

Ai observat că Iehova îi apreciază, sau „cinsteşte“, pe cei care îşi ţin cuvîntul? De exemplu, poate ai promis să dai sîmbătă o mînă de ajutor acasă, dar chiar în după-amiaza aceea ai fost invitat să participi la o partidă de volei. Îţi vei retracta cu uşurinţă cuvîntul dat şi vei pleca cu prietenii tăi, lăsînd tot greul pe seama părinţilor tăi, sau îţi vei respecta cuvîntul?

„El nu-şi dă banii cu dobîndă şi nu primeşte daruri împotriva celui nevinovat. Cel care face aceste lucruri nu se va clătina niciodată“ (versetul 5). Nu este oare adevărat că lăcomia constituie cauza principală a înşelătoriei şi a necinstei? Elevii care copiază la examene îşi doresc cu lăcomie note pentru care nu au muncit. Oamenii care iau mită preţuiesc banii mai mult decît dreptatea.

Într-adevăr, unii citează exemplul unor oameni politici sau de afaceri care sucesc regulile cinstei pentru a-şi atinge scopurile. Dar cît de durabil este succesul unor astfel de persoane? Psalmul 37:2 răspunde: „Căci sînt cosiţi iute ca iarba şi se veştejesc ca verdeaţa“. Dacă nu sînt prinşi şi făcuţi de ruşine, în cele din urmă tot vor trebui să suporte judecata  lui Iehova Dumnezeu. În schimb, prietenii lui Dumnezeu ‘nu se vor clătina niciodată’. Viitorul lor etern este asigurat.

Cultivă „o conştiinţă bună“

Aşadar, nu există oare motive temeinice în virtutea cărora să evităm orice fel de minciună? Apostolul Pavel a spus despre sine însuşi şi despre tovarăşii săi: „Sîntem încredinţaţi că avem o conştiinţă bună“ (Evrei 13:18). Este şi conştiinţa ta la fel de sensibilă la neadevăr? Dacă nu, trebuie să o educi prin studierea Bibliei şi a publicaţiilor biblice cum sînt Turnul de veghere şi Treziţi-vă!

Aşa a făcut şi tînărul Bobby şi a obţinut rezultate bune. El a învăţat să nu-şi ascundă problemele sub un văl de minciună. Conştiinţa îl îndeamnă să-şi abordeze părinţii şi să discute cu ei în mod sincer. Uneori, el a trebuit să suporte drept consecinţă o disciplinare. Totuşi, el recunoaşte că „se simte mai bine în sinea lui“ pentru că a fost cinstit.

A spune adevărul nu este întotdeauna un lucru uşor. Însă cel care este hotărît să spună adevărul îşi va păstra o conştiinţă bună, o relaţie bună cu prietenii adevăraţi şi, mai ales, privilegiul de a fi un oaspete în cortul lui Dumnezeu! De aceea, cinstea nu este numai cea mai bună linie de conduită, ci şi linia de conduită adecvată pentru toţi creştinii.

Întrebări pentru discuţie

◻ Enumeră cîteva situaţii în care te-ai putea simţi tentat să minţi.

◻ De ce nu merită efortul să minţi sau să înşeli? Poţi da un exemplu pe baza unei observaţii sau a unei experienţe personale?

◻ În ce fel îşi aduce daune propriei conştiinţe cel care minte?

◻ Citeşte Psalmul 15. Cum se aplică versetele lui la problema cinstei?

◻ Cum poate un tînăr să cultive o conştiinţă bună?

[Text generic pe pagina 212]

„Orice elev care copiază riscă în mod serios să-şi compromită viitorul“

[Text generic pe pagina 216]

Biblia nu face nici o deosebire între minciună şi aşa-zisele minciuni nevinovate

[Legenda fotografiei de la pagina 214]

De obicei, părinţii nu se lasă înşelaţi de explicaţiile puerile prin care se justifică o neascultare