Cartea biblică numărul 30 — Amos

Scriitorul: Amos

Locul scrierii: Iuda

Data încheierii scrierii: aprox. 804 î.e.n.

1. Cine era Amos?

AMOS nu era nici profet, nici fiu de profet când a fost chemat şi trimis de Iehova să profeţească în Iuda, naţiunea sa, şi în mod special în Israel, regatul nordic. El era crescător de oi şi înţepător de smochine de sicomor. Amos este unul dintre profeţii la care se face referire în 2 Regi 17:13, 22, 23. Era originar din Tecoa, oraş situat în Iuda, la 16 kilometri sud de Ierusalim şi la o distanţă de aproximativ o zi de mers de la graniţa sudică a regatului celor zece triburi ale lui Israel (Am. 1:1; 7:14, 15).

2. Cum se poate stabili perioada în care a profeţit Amos?

² În primul verset al profeţiei lui Amos se precizează că el şi-a început serviciul de profet în timpul lui Ozia, regele lui Iuda, şi în timpul lui Ieroboam al II-lea, fiul lui Ioas, regele lui Israel, cu doi ani înaintea unui mare cutremur. Aceasta situează profeţia lui Amos între 829 î.e.n. şi aproximativ 804 î.e.n., adică în perioada celor 26 de ani în care s-au suprapus domniile acestor doi regi. Şi profetul Zaharia menţionează cutremurul devastator din zilele lui Ozia, când poporul a fugit înfricoşat (Zah. 14:5). Potrivit istoricului evreu Josephus, un cutremur a avut loc exact când Ozia a încercat plin de înfumurare să aducă o ofrandă de tămâie în templu. Se pare însă că Amos face referire la un cutremur care a avut loc mai înainte în timpul domniei lui Ozia.

3. a) De ce a fost oportun mesajul lui Amos, care anunţa nenorociri? b) Cum a preamărit Amos suveranitatea lui Iehova?

³ Numele Amos înseamnă „A fi o sarcină“ sau „A purta o sarcină“. Deşi a trebuit să poarte mesaje care anunţau nenorociri pentru Israel şi pentru Iuda (precum şi pentru multe naţiuni păgâne), el a transmis şi un mesaj de mângâiere privitor la restabilirea poporului lui Iehova. Existau motive întemeiate pentru anunţarea acestor mesaje aducătoare de nenorociri în Israel. Prosperitatea, luxul şi imoralitatea erau la ordinea zilei. Poporul uitase legea lui Iehova. Prosperitatea aparentă de care se bucurau îi împiedica pe israeliţi să vadă că, asemenea unui fruct prea copt, ei se aflau deja într-un proces de descompunere care ducea la distrugere. Amos a profeţit că nu după mulţi ani regatul celor zece triburi avea să meargă în exil dincolo de Damasc. Astfel, el a preamărit dreptatea şi suveranitatea lui Iehova, pe care l-a numit de 21 de ori „Domn Suveran“ (Am. 1:8).

4. Împlinirea căror profeţii confirmă autenticitatea cărţii Amos?

⁴ Împlinirea acestei profeţii, precum şi a altora  confirmă autenticitatea cărţii Amos. Profetul a prezis, de asemenea, că vor fi nimicite prin foc toate naţiunile duşmane din jurul Israelului, şi anume sirienii, filistenii, tirienii, edomiţii, amoniţii şi moabiţii. Istoria a demonstrat că toate aceste bastioane duşmane au fost distruse cu timpul. Căile lui Iuda şi ale lui Israel erau şi mai condamnabile pentru că aceste două naţiuni îl părăsiseră pe Iehova şi practicau închinarea falsă. Ultima fortăreaţă a Israelului, cetatea fortificată a Samariei, a căzut în 740 î.e.n., după ce a fost asediată de armata asiriană condusă de Salmanasar al V-lea (2 Regi 17:1–6). Iuda nu a tras învăţăminte din ceea ce i se întâmplase surorii ei, de aceea a fost distrusă şi ea în 607 î.e.n.

5. Cum confirmă arheologia relatarea lui Amos?

⁵ Amos i-a condamnat pe israeliţi fiindcă trăiau în lux. Bogaţii îi jefuiau pe săraci pentru a-şi construi ‘case de fildeş’, în care se ospătau împărăteşte (Am. 3:15; 5:11, 12; 6:4–7). Arheologii au scos la lumină mărturii ale acestei prosperităţi. În urma săpăturilor efectuate în Samaria s-au găsit numeroase obiecte de fildeş. Iată ce se spune într-o enciclopedie: „Se disting două grupuri principale: 1) Plăci sculptate în altorelief . . . . 2) Plăci sculptate în basorelief şi incrustate cu pietre preţioase, sticlă colorată, foiţe de aur etc. . . . Obiectele de fildeş sunt considerate produse ale artei feniciene, iar mobilierul regilor israeliţi era probabil incrustat cu astfel de obiecte. Biblia menţionează ‘casa de fildeş’ pe care şi-o construise Ahab (1 Regi 22:39) şi ‘paturile de fildeş’, care, potrivit cuvintelor pline de reproş ale lui Amos, simbolizau luxul din Samaria (6:4)“. *

6. Ce alte dovezi confirmă autenticitatea cărţii Amos?

⁶ Fără nicio îndoială, cartea Amos face parte din canonul Bibliei. În plus, autenticitatea ei a fost confirmată de Ştefan, care a parafrazat trei versete din această carte în Faptele 7:42, 43, şi de Iacov, care a citat din Amos în Faptele 15:15–18 (Am. 5:25–27; 9:11, 12).

CONŢINUTUL CĂRŢII AMOS

7. Împotriva căror naţiuni a rostit Amos judecăţile lui Iehova?

⁷ Judecăţi împotriva naţiunilor (1:1—2:3). „Iehova va răcni din Sion.“ (1:2) Amos a anunţat judecăţile necruţătoare ale lui Dumnezeu împotriva naţiunilor. Damascul (Siria) treierase Galaadul cu unelte de treierat din fier, iar Gaza (Filistia) şi Tirul îi predaseră Edomului pe israeliţii captivi. Edomul nu manifestase nici îndurare, nici iubire frăţească. Amonul invadase Galaadul. Moabul arsese oasele regelui Edomului până când se făcuseră var. Mâna lui Iehova era împotriva tuturor acestor naţiuni. El a spus: „Nu voi schimba hotărârea luată“ (1:3, 6, 8, 9, 11, 13; 2:1).

8. De ce judecata lui Iehova a fost pronunţată, de asemenea, împotriva lui Iuda şi a lui Israel?

⁸ Judecată împotriva lui Iuda şi a lui Israel (2:4–16). Iehova nu avea să-şi întoarcă mânia nici de la Iuda. Locuitorii lui Iuda păcătuiseră, ‘respingând legea lui Iehova’ (2:4). Dar cei din Israel? Iehova îi nimicise dinaintea lor pe amoriţi, de care se temeau, şi le dăduse o ţară bună. El ridicase nazirei şi profeţi în Israel, dar israeliţii îi făcuseră pe nazirei să-şi încalce jurământul şi le porunciseră profeţilor: „Să nu profeţiţi!“ (2:12). De aceea, Iehova avea să-l facă pe Israel să se clatine din temelii, cum se clatină un car încărcat cu grâu proaspăt secerat, iar bărbaţii lui puternici aveau să fugă goi.

9. Ce anume dovedea că Iehova a vorbit, şi îndeosebi împotriva cui a profeţit Amos?

⁹ Iehova încheie socotelile cu Israel (3:1—6:14). Folosind ilustrări impresionante, Amos a scos în evidenţă că tocmai profeţiile pe care le rostea dovedeau că Iehova a vorbit. „Domnul Suveran Iehova nu face nimic fără să le dezvăluie lucrurile sale confidenţiale slujitorilor săi profeţi. . . . Domnul Suveran Iehova a vorbit! Cine nu va profeţi?“ (3:7, 8) Amos a profeţit îndeosebi împotriva jefuitorilor din Samaria, care iubeau luxul. Iehova avea să-i smulgă de pe paturile lor splendide, iar casele lor de fildeş urmau să dispară.

10. Ce lucruri le-a amintit Iehova israeliţilor, şi ce zi de nenorocire urma să vină?

¹⁰ Iehova le-a amintit apoi israeliţilor cum îi mustrase şi îi disciplinase. De cinci ori le-a repetat: „Tot nu v-aţi întors la mine“. De aceea, el a spus: „Pregăteşte-te să-l întâlneşti pe Dumnezeul tău, o, Israel!“ (4:6–12). Amos a rostit un cântec de jale profetic: „Fecioara aceasta, Israel, a căzut şi nu se mai poate ridica. Stă părăsită pe pământul ei şi nimeni n-o ridică“ (5:2). Însă Iehova, Autorul lucrurilor minunate din cer şi de pe pământ, a continuat să-l invite pe Israel să-l caute, ca să trăiască. El le-a spus: „Căutaţi binele, nu răul, ca să trăiţi“ (5:4, 6, 14). Dar ce avea să însemne pentru israeliţi ziua lui Iehova? Avea să fie o zi de nenorocire. Asemenea unui torent, ea urma să-i măture în exil, ducându-i dincolo de Damasc, iar casele împodobite cu fildeş în care benchetuiau aveau să fie prefăcute în dărâmături şi moloz.

11. Cu ce autoritate a continuat să profeţească Amos împotriva lui Israel?

¹¹ Amos profeţeşte în pofida opoziţiei (7:1–17). Iehova i-a arătat profetului său un fir cu plumb, pe care îl pusese în mijlocul lui Israel. Acesta nu mai avea nicio scuză. Iehova avea să devasteze sanctuarele lui Israel şi să se ridice cu o  sabie împotriva casei lui Ieroboam al II-lea. Amaţia, preotul din Betel, a trimis să i se spună lui Ieroboam: „Amos a uneltit împotriva ta“ (7:10). Amaţia i-a spus lui Amos să se ducă în Iuda să profeţească, dar Amos i-a arătat clar cu ce autoritate profeţea: „Iehova m-a luat dinapoia oilor şi Iehova mi-a spus: «Du-te şi profeţeşte-i poporului meu, Israel»“ (7:15). Apoi, Amos a prezis că nenorocirea avea să se abată asupra lui Amaţia şi a casei lui.

12. Ce fel de foamete a fost prezisă în Israel, dar cu ce promisiune glorioasă se încheie profeţia?

¹² Asuprire, pedeapsă şi restabilire (8:1—9:15). Iehova i-a arătat lui Amos un coş cu fructe de vară. El i-a condamnat pe israeliţi pentru că îi asupreau pe săraci şi a jurat „pe Măreţia lui Iacob“ că aveau să fie cuprinşi de jale din cauza faptelor lor rele. „«Iată, vin zile», zice Domnul Suveran Iehova, «când voi trimite foamete în ţară, dar nu foamete de pâine şi nici sete de apă, ci de auzirea cuvintelor lui Iehova».“ (8:7, 11) Israeliţii aveau să cadă şi să nu se mai ridice. Chiar dacă ar fi săpat până în Şeol sau dacă ar fi urcat la ceruri, şi de acolo avea să-i ia mâna lui Iehova. Cei care păcătuiseră aveau să moară loviţi de sabie. A urmat apoi o promisiune glorioasă: „Voi ridica în ziua aceea coliba căzută a lui David şi îi voi repara spărturile . . . o voi construi ca în zilele de demult“ (9:11). Prosperitatea captivilor ce urmau să fie aduşi înapoi avea să fie atât de mare, încât plugarul avea să-l ajungă din urmă pe secerător înainte ca acesta să termine de adunat recolta sa neobişnuit de bogată. Aceste binecuvântări de la Iehova aveau să fie permanente!

DE CE ESTE DE FOLOS

13. Cum putem trage foloase astăzi din avertismentele lui Amos?

¹³ Cititorii de astăzi ai Bibliei trag foloase dacă meditează la motivul pentru care Amos a avertizat Israelul şi Iuda, precum şi naţiunile vecine. Cei care resping legea lui Iehova, care îi jefuiesc şi îi asupresc pe săraci, care sunt lacomi şi imorali şi care practică idolatria nu pot avea aprobarea lui Iehova. În schimb, pe cei ce renunţă la astfel de practici şi se căiesc, Iehova îi iartă şi le arată îndurare. Dăm dovadă de înţelepciune dacă evităm să ne asociem cu oamenii corupţi din această lume rea şi dacă ascultăm de sfatul lui Iehova: „Căutaţi-mă şi veţi trăi!“ ( 5:4, 6, 14).

14. Au tras foloase din reamintirea cuvintelor lui Amos iudeii de pe vremea lui Ştefan?

¹⁴ Înainte de moartea sa ca martir, Ştefan a citat din Amos. El le-a amintit iudeilor că Israelul fusese dus în captivitate din cauza închinării sale idolatre la dumnezei străini, precum Moloh şi Refan. Au tras foloase acei iudei din reamintirea cuvintelor lui Amos? Nu! Plini de mânie, ei l-au omorât cu pietre pe Ştefan, atrăgând astfel asupra lor o altă nenorocire: distrugerea Ierusalimului în 70 e.n. (Am. 5:25–27; Fap. 7:42, 43).

15. Împlinirea căror profeţii este de folos să examinăm?

¹⁵ Este de folos să examinăm împlinirea numeroaselor profeţii ale lui Amos, nu numai a celor despre pedepsirea lui Israel, a lui Iuda şi a altor naţiuni, ci şi a celor de restabilire. Potrivit cuvântului lui Iehova transmis prin Amos, captivii Israelului s-au întors în 537 î.e.n. în ţara lor pentru a reconstrui oraşele devastate şi a locui în ele, pentru a planta vii şi a-şi face grădini (Am. 9:14; Ezra 3:1).

16. Cum a arătat Iacov că profeţia din Amos 9:11, 12 se împlinea cu privire la congregaţia creştină?

¹⁶ Dar profeţia lui Amos a cunoscut o glorioasă şi încurajatoare împlinire în zilele apostolilor. Vorbind sub inspiraţie despre strângerea neisraeliţilor în congregaţia creştină, Iacov a arătat clar că lucrul acesta a fost profeţit în Amos 9:11, 12. El a spus că ‘rezidirea colibei căzute a lui David’ se împlinea cu privire la congregaţia creştină, „pentru ca aceia care rămân dintre oameni să-l caute stăruitor pe Iehova, împreună cu oameni din toate naţiunile, oameni numiţi cu numele meu, spune Iehova“. Aici se afla, într-adevăr, baza biblică pentru noua situaţie, şi anume că Dumnezeu îşi scotea dintre naţiuni „un popor pentru numele său“, aşa cum relatase Simon Petru (Fap. 15:13–19).

17. Cum a prezis Amos prosperitatea şi caracterul permanent al Regatului lui Dumnezeu?

¹⁷ Isus Cristos, Capul congregaţiei creştine, este identificat în altă parte drept „fiul lui David“, care a moştenit „tronul lui David, tatăl său“, şi care domneşte pentru totdeauna (Luca 1:32, 33; 3:31). Astfel, profeţia lui Amos anunţă împlinirea legământului încheiat cu David pentru un regat. Cuvintele de încheiere ale lui Amos ne oferă o splendidă viziune a extraordinarei prosperităţi care va exista când va fi ridicată ‘coliba lui David’. Totodată, ele subliniază caracterul permanent al Regatului lui Dumnezeu: „«Îi voi sădi în pământul lor şi nu vor mai fi smulşi de pe pământul pe care li l-am dat», zice Iehova, Dumnezeul tău“. Pământul se va bucura de binecuvântări veşnice, în timp ce Iehova va restabili pe deplin ‘coliba lui David’ (Am. 9:13–15).

[Notă de subsol]

[Întrebări de studiu]