Cartea biblică numărul 34 — Naum

Scriitorul: Naum

Locul scrierii: Iuda

Data încheierii scrierii: înainte de 632 î.e.n.

1. Ce se cunoaşte despre vechea cetate Ninive?

„JUDECATĂ împotriva cetăţii Ninive.“ (Naum 1:1) Cu aceste cuvinte de rău augur începe profeţia lui Naum. Dar de ce a rostit Naum această condamnare? Ce se cunoaşte despre vechea cetate Ninive? Istoria ei este rezumată de Naum în patru cuvinte: „Cetatea care varsă sânge“ (3:1). Două coline aflate pe malul estic al Tigrului, în faţa oraşului modern Mosul, din nordul Irakului, marchează locul vechii cetăţi Ninive. Puternic fortificată cu ziduri şi protejată de şanţuri cu apă, ea a devenit capitala Imperiului Asirian în ultima parte a istoriei acestuia. Însă cetatea fusese întemeiată cu mult timp înainte, în zilele lui Nimrod, un „«vânător puternic în opoziţie cu Iehova». . . . [El] s-a dus în Asiria şi a construit Ninive“ (Gen. 10:9–11). Aşadar, Ninive a avut un început rău. Această cetate a devenit foarte cunoscută în perioada de apus a Imperiului Asirian, în timpul regilor Sargon, Sanherib, Esar-Hadon şi Assurbanipal. Ea s-a îmbogăţit din prăzile luate în războaie şi cuceriri şi a devenit cunoscută deoarece conducătorii ei îi tratau cu cruzime şi în mod inuman pe prizonieri. * Într-o lucrare se spune: „Ninive s-a impus în memoria oamenilor prin jaf, tiranie, împilarea celor slabi, războaie şi atrocităţi de tot felul, printr-o serie de regi sângeroşi, care nu se menţineau la putere decât prin teroare, dintre care prea puţini s-au stins de moarte naturală şi al căror despotism se înteţea din zi în zi“. *

2. Ce fel de religie se practica în Ninive?

 ² Dar ce religie se practica în Ninive? Locuitorii acestei cetăţi aveau un mare panteon de dumnezei la care se închinau, mulţi dintre ei provenind din Babilon. Conducătorii ei îi invocau pe aceşti dumnezei când ieşeau să distrugă şi să nimicească, iar preoţii ei lacomi încurajau campaniile militare, aşteptând cu nerăbdare o retribuţie bogată din prăzile luate. Într-o lucrare se spune: „Ei venerau forţa şi rosteau rugăciuni numai în faţa unor imenşi idoli de piatră, reprezentând lei şi tauri, cu membre masive, aripi de vultur şi capete de om care simbolizau forţa, curajul şi victoria. Preocuparea principală a naţiunii era războiul, iar preoţii instigau fără încetare la luptă. Aceştia trăiau mai ales din prăzile luate în urma cuceririlor, din care un anumit procent le era destinat întotdeauna lor, înainte ca alţii să-şi primească partea, fiindcă acest popor de jefuitori era extrem de religios“. *

3. a) De ce este potrivită semnificaţia numelui Naum? b) În ce perioadă şi-a scris Naum profeţia?

³ Deşi scurtă, profeţia lui Naum este foarte interesantă. Tot ce ştim despre profet se află în primul verset: „Cartea viziunii lui Naum, elcoşitul“. Numele său (în ebraică, Nahúm) înseamnă „Mângâietor“. În mod sigur, mesajul său nu era mângâietor pentru Ninive, însă pentru poporul lui Dumnezeu el însemna o eliberare sigură şi durabilă de ameninţarea unui duşman puternic şi nemilos. De asemenea, mesajul era mângâietor pentru că Naum n-a menţionat deloc păcatele poporului său. Deşi nu se ştie exact unde era situat Elcoşul, se pare că profeţia a fost scrisă în Iuda (Naum 1:15). Când Naum şi-a scris profeţia, căderea cetăţii Ninive, care a avut loc în 632 î.e.n., era încă de domeniul viitorului, iar el a comparat acest eveniment cu căderea cetăţii egiptene No-Amon (Teba), care avusese loc cu puţin timp mai înainte (3:8). Aşadar, Naum trebuie să-şi fi scris profeţia cam în această perioadă.

4. Ce se poate spune despre stilul cărţii Naum?

⁴ Profeţia este scrisă într-un stil specific, fără cuvinte în plus. Vigoarea şi realismul acestei cărţi arată că ea face parte din scrierile inspirate. Cartea Naum se remarcă prin limbajul său descriptiv, emoţionant şi dramatic, precum şi prin exprimarea sa aleasă, prin claritatea imaginilor şi prin figurile de stil deosebit de sugestive (1:2–8, 12–14; 2:4, 12; 3:1–5, 13–15, 18, 19). În original, cea mai mare parte a primului capitol este un poem scris în acrostih. Stilul cărţii Naum este îmbogăţit de caracterul unic al temei sale. Profetul are o mare aversiune faţă de duşmanii vicleni ai lui Israel şi nu vede nimic altceva decât condamnarea cetăţii Ninive.

5. Ce anume atestă autenticitatea profeţiei lui Naum?

⁵ Autenticitatea profeţiei lui Naum este dovedită de exactitatea cu care s-a împlinit. Cine altcineva decât un profet al lui Iehova ar fi îndrăznit să anunţe în zilele lui Naum că mândra capitală a puterii mondiale asiriene avea să fie străpunsă la „porţile râurilor“ şi că palatul avea să fie distrus, iar ea avea să ajungă „golită, deşartă, cetate pustiită“ (2:6–10)? Evenimentele care au urmat au arătat că profeţia a fost, într-adevăr, inspirată de Dumnezeu. Iată cum este descrisă în analele regelui babilonian Nabopolassar cucerirea de către mezi şi babilonieni a cetăţii Ninive: ‘Ei au transformat cetatea într-un morman de ruine şi în grămezi de moloz . . .’. * Cetatea Ninive a fost complet distrusă, astfel că până şi locul pe care s-a aflat ea a fost dat uitării multe secole. Unii critici chiar au ridiculizat Biblia, spunând că Ninive nici n-a existat.

6. Ce s-a descoperit pe locul vechii cetăţi Ninive, fapt ce confirmă exactitatea cărţii Naum?

⁶ În secolul al XIX-lea, în urma săpăturilor arheologice a fost descoperit locul unde s-a aflat odinioară Ninive. Astfel s-au găsit noi dovezi cu privire la autenticitatea cărţii Naum. S-a estimat că pentru a dezgropa complet cetatea au fost excavate milioane de tone de pământ. Ce s-a scos la lumină din Ninive? Multe lucruri care sprijină exactitatea profeţiei lui Naum! De exemplu, monumentele şi inscripţiile confirmă cruzimea niniviţilor. De asemenea, s-au găsit fragmente din imensele statui care reprezentau lei şi tauri înaripaţi. Nu este de mirare că Naum a numit această cetate „ascunzişul leilor“! (2:11) *

7. Cum este confirmată canonicitatea cărţii Naum?

⁷ Canonicitatea cărţii Naum este confirmată de faptul că iudeii au acceptat-o ca parte a Scripturilor inspirate. Ea este în deplină armonie cu restul Bibliei. Profeţia a fost rostită în numele lui Iehova şi depune o mărturie elocventă cu privire la calităţile şi supremaţia sa.

CONŢINUTUL CĂRŢII NAUM

8. Ce condamnare a fost pronunţată împotriva cetăţii Ninive, dar ce veste bună exista pentru Iuda?

⁸ Judecata lui Iehova împotriva cetăţii Ninive (1:1–15). „Iehova este un Dumnezeu care pretinde devoţiune exclusivă şi se răzbună.“ Cu aceste cuvinte, profetul pregăteşte cadrul pentru ‘judecata împotriva cetăţii Ninive’ (1:1, 2). Deşi este încet la mânie, Iehova se răzbună prin intermediul vântului şi al furtunii. Munţii s-au zguduit, dealurile s-au topit, iar pământul s-a clătinat. Cine putea sta  înaintea mâniei sale aprinse? Cu toate acestea, Iehova este o fortăreaţă pentru cei ce caută refugiu la el. Dar cetatea Ninive era condamnată. Ea avea să fie distrusă printr-o revărsare năvalnică de ape şi ‘necazul nu avea să vină a doua oară’ (1:9). Iehova avea să-i şteargă numele şi să-i distrugă dumnezeii. El avea s-o înmormânteze. În schimb, pentru Iuda exista o veste bună! În ce consta aceasta? Un mesager al păcii i-a invitat pe locuitorii din Iuda să-şi ţină sărbătorile şi să-şi împlinească făgăduinţele, fiindcă duşmanul, ‘netrebnicul’, era condamnat. „Va fi nimicit cu totul.“ (1:15)

9. Ce imagine profetică despre înfrângerea cetăţii Ninive ni se oferă?

⁹ O imagine anticipată a distrugerii cetăţii Ninive (2:1—3:19). Naum a lansat în mod batjocoritor provocarea ca Ninive să-şi adune forţele împotriva celui care împrăştia şi era aproape. Iehova avea să-i strângă din nou pe ai săi, ‘gloria lui Iacob şi a lui Israel’. Parcă vedem scuturile şi veşmintele stacojii ale bărbaţilor săi puternici şi ‘părţile de fier ale carului său de război ce scânteiază ca focul în ziua în care el este gata de luptă’! Carele de război „înaintează nebuneşte pe străzi“, alergând ca nişte fulgere (2:2–4). Urmează apoi o imagine profetică a luptei. Niniviţii se poticnesc şi se grăbesc să apere zidul, dar în zadar. Porţile râului se deschid şi palatul este distrus, iar sclavele se tânguiesc, lovindu-şi pieptul. Fugarilor li se porunceşte să stea pe loc, dar niciunul nu se întoarce. Cetatea este jefuită şi pustiită. Inimile se topesc de frică. Unde este acum ascunzişul leilor? Leul îşi umpluse vizuina cu pradă pentru puii lui, dar Iehova a declarat: „Iată că sunt împotriva ta“ (2:13). Da, Iehova avea să ardă toate armele de război ale cetăţii Ninive, avea să trimită sabia ca să-i devoreze pe leii săi puternici şi avea să-i stârpească de pe pământ prada.

10. Cu ce este comparată cetatea Ninive, şi cum este descris în continuare sfârşitul ei?

¹⁰ „Vai de cetatea care varsă sânge!“ Ea „este plină de înşelătorie şi de jaf“. Parcă auzim pocnetul biciului şi huruitul roţilor. Parcă vedem calul galopând şi carul săltând, călăreţul pe cal, flacăra sabiei şi fulgerul suliţei, iar apoi, grămezile de cadavre: „corpuri moarte fără număr“ (3:1, 3). De ce? Deoarece Ninive a prins în cursă naţiuni cu prostituţia ei şi familii cu vrăjitoriile ei. Iehova a declarat a doua oară: „Iată că sunt împotriva ta“ (3:5). Ninive avea să fie demascată ca adulteră şi avea să fie jefuită. Soarta ei nu avea să fie mai bună decât a cetăţii No-Amon (Teba), pe care Asiria o dusese în captivitate. Fortăreţele ei aveau să fie ca smochinele coapte, care, „dacă sunt scuturate, cad în gura celui ce le mănâncă“ (3:12). Războinicii ei aveau să fie asemenea unor femei. Nimic nu putea scăpa cetatea Ninive de foc şi de sabie. Gărzile ei aveau să fugă ca un roi de lăcuste într-o zi însorită, iar poporul avea să fie risipit. Regele Asiriei avea să ştie că nu mai exista salvare, nu era alinare pentru această nenorocire. Toţi cei ce aveau să audă vorbindu-se despre Asiria aveau să bată din palme, deoarece toţi suferiseră din cauza răutăţii ei.

DE CE ESTE DE FOLOS

11. Ce principii biblice fundamentale sunt ilustrate în cartea Naum?

¹¹ Profeţia lui Naum ilustrează câteva principii biblice fundamentale. Cuvintele introductive ale viziunii ne amintesc motivul pentru care Dumnezeu a dat a doua din Cele zece porunci: „Iehova este un Dumnezeu care pretinde devoţiune exclusivă“. Imediat după aceea, el a dat asigurarea că „se răzbună pe vrăjmaşii săi“. Mândria plină de cruzime şi dumnezeii păgâni ai Asiriei n-au putut s-o scape de executarea judecăţii lui Iehova. Putem avea încredere că, la timpul potrivit, Iehova îşi va executa în mod asemănător judecata împotriva tuturor celor răi. „Iehova este încet la mânie şi mare în putere, dar Iehova nu lasă pe nimeni nepedepsit.“ Astfel, cu ocazia nimicirii puternicei Asirii, au fost preamărite dreptatea şi supremaţia lui Iehova. Ninive a ajuns „golită, deşartă, cetate pustiită!“ (1:2, 3; 2:10).

12. Ce restabilire a anunţat Naum, şi ce legătură există între profeţia sa şi speranţa Regatului?

¹² Aşa cum a anunţat Naum, Ninive avea să fie ‘nimicită cu totul’, dar ‘gloria lui Iacob şi gloria lui Israel’ aveau să fie restabilite. De asemenea, Iehova a trimis veşti îmbucurătoare poporului său: „Iată pe munţi picioarele celui ce aduce vestea bună, ale celui ce vesteşte pacea!“. Aceste veşti de pace au legătură cu Regatul lui Dumnezeu. Ştim aceasta deoarece Isaia foloseşte aceeaşi expresie, la care adaugă însă cuvintele: „Ale celui ce aduce veşti bune despre ceva mai bun, ale celui ce vesteşte salvarea, ale celui ce spune Sionului: «Dumnezeul tău a devenit rege!»“ (Naum 1:15; 2:2; Is. 52:7). Iar în Romani 10:15 apostolul Pavel aplică această expresie la cei pe care Iehova îi trimite ca predicatori creştini ai veştii bune. Ei anunţă ‘vestea bună despre regat’ (Mat. 24:14). Conform semnificaţiei numelui său, Naum le oferă multă mângâiere tuturor celor ce caută pacea şi salvarea pe care le va aduce Regatul lui Dumnezeu. Cu siguranţă, toţi aceştia vor înţelege că ‘Iehova este bun şi este o fortăreaţă în ziua necazului pentru cei ce caută refugiu la el’ (Naum 1:7).

[Note de subsol]

[Întrebări de studiu]