Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cartea biblică numărul 8 — Rut

Cartea biblică numărul 8 — Rut

Cartea biblică numărul 8 — Rut

Scriitorul: Samuel

Locul scrierii: Israel

Data încheierii scrierii: aprox. 1090 î.e.n.

Perioada la care se referă: 11 ani din perioada guvernării judecătorilor

1. a) De ce se poate spune despre cartea Rut că este mai mult decât o poveste de dragoste? b) Ce loc special ocupă Rut în Biblie?

CARTEA Rut este o dramă emoţionantă, care se încheie cu frumoasa poveste de dragoste dintre Boaz şi Rut. Însă ea prezintă mai mult decât o simplă idilă. Cartea n-a fost scrisă pentru a delecta, ci scoate în evidenţă scopul lui Iehova de a aduce în existenţă un moştenitor al Regatului şi preamăreşte bunătatea Sa iubitoare (Rut 1:8; 2:20; 3:10). Marea iubire a lui Iehova s-a văzut clar din faptul că el a ales o moabită, o fostă închinătoare a dumnezeului păgân Chemoş, convertită la religia adevărată, ca să fie o ascendentă a lui Isus Cristos. Rut este una dintre cele patru femei ale căror nume apar în genealogia de la Avraam la Isus (Mat. 1:3, 5, 16). Doar două cărţi ale Bibliei poartă numele unor femei, una dintre ele fiind Rut, iar cealaltă Estera.

2. Când au avut loc evenimentele descrise în cartea Rut, când a fost scrisă această carte, şi de cine?

2 „Pe vremea judecătorilor . . .“ Aşa începe captivanta relatare din cartea Rut. Din aceste cuvinte reiese că scrierea cărţii a avut loc mai târziu, pe vremea regilor lui Israel. Însă evenimentele prezentate în carte au avut loc pe parcursul a aproximativ 11 ani din perioada judecătorilor. Deşi numele scriitorului nu este menţionat, este foarte probabil ca acesta să fi fost Samuel, care a scris, din câte se pare, şi cartea Judecătorii şi care a fost cel mai fidel slujitor de la începutul perioadei regilor. Întrucât ultimele versete ale relatării arată că David era deja o persoană importantă, putem trage concluzia că această carte a fost redactată în jurul anului 1090 î.e.n. Samuel cunoştea bine promisiunea lui Iehova referitoare la „un leu“ din tribul lui Iuda şi fusese folosit de Iehova pentru a-l unge ca rege în Israel pe David, care provenea din acel trib. Cu siguranţă, el a fost profund interesat să consemneze genealogia care ducea la David (Gen. 49:9, 10; 1 Sam. 16:1, 13; Rut 1:1, 4; 4:13, 18–22).

3. Ce fapte confirmă canonicitatea cărţii Rut?

3 Canonicitatea cărţii Rut nu a fost contestată niciodată. Prezenţa numelui Rut pe lista genealogică a lui Isus din Matei 1:5, care a fost alcătuită sub inspiraţie divină, a constituit un argument convingător. Cartea Rut a fost recunoscută întotdeauna de iudei ca făcând parte din canonul Scripturilor ebraice. Aşadar, nu este deloc surprinzător că în Manuscrisele de la Marea Moartă, descoperite începând din anul 1947, s-au găsit printre celelalte cărţi canonice şi fragmente din această carte. În plus, cartea Rut este în deplină armonie cu scopurile lui Iehova privitoare la Regat, precum şi cu cerinţele Legii lui Moise. Deşi căsătoriile cu canaaniţii şi moabiţii idolatri le erau interzise israeliţilor, această interdicţie nu se aplica la străinii care, asemenea lui Rut, îmbrăţişau închinarea la Iehova. În cartea Rut, legea răscumpărării şi a căsătoriei între cumnaţi este respectată în cele mai mici amănunte (Deut. 7:1–4; 23:3, 4; 25:5–10).

CONŢINUTUL CĂRŢII RUT

4. În faţa cărei decizii s-a aflat Rut, şi ce se poate înţelege despre închinarea ei din alegerea făcută?

4 Rut ia hotărârea de a rămâne lângă Naomi (1:1–22). Relatarea începe într-o perioadă când în Israel era foamete. Elimelec, un bărbat din Betleem, a traversat Iordanul împreună cu soţia sa, Naomi, şi cu cei doi fii ai lor, Mahlon şi Chilion, ca să locuiască un timp în ţara Moabului. Acolo cei doi fii s-au căsătorit cu două moabite, Orpa şi Rut. Această familie a fost lovită apoi de o tragedie: a murit întâi tatăl, iar după el, cei doi fii. Cele trei femei rămăseseră văduve şi fără niciun urmaş pentru Elimelec. Auzind că Iehova îşi îndreptase din nou atenţia asupra Israelului, dându-i pâine, Naomi a hotărât să se întoarcă în Iuda, ţara sa natală. Cele două nurori au plecat şi ele cu ea. Naomi le-a implorat să se întoarcă în Moab, rugându-l pe Iehova ca, în bunătatea sa iubitoare, să le dea soţi din poporul lor. În cele din urmă, Orpa „s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei“, dar Rut, care se convertise cu sinceritate la închinarea adusă lui Iehova, a rămas neclintită lângă Naomi. Decizia ei este frumos exprimată în cuvintele: „Unde vei merge tu voi merge şi eu şi unde vei înnopta tu voi înnopta şi eu. Poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu. Unde vei muri tu voi muri şi eu şi acolo voi fi înmormântată. Aşa să-mi facă Iehova, ba chiar mai rău, dacă altceva în afară de moarte mă va despărţi de tine“ (1:15–17). Cu toate acestea, Naomi, al cărei nume înseamnă „Plăcerea mea“, rămasă văduvă şi fără copii, a dorit ca numele ei să fie Mara, adică „Amărăciune“.

5. Ce calităţi frumoase a manifestat Rut, şi cum a încurajat-o Boaz?

5 Rut adună spicele rămase pe ogorul lui Boaz (2:1–23). Când au sosit la Betleem, Rut a primit de la Naomi permisiunea de a aduna spicele rămase după seceratul orzului. Boaz, proprietarul terenului, un iudeu în vârstă şi rudă apropiată cu socrul ei, Elimelec, a remarcat-o pe Rut. Deşi legea lui Dumnezeu îi dădea dreptul să adune spice, Rut a manifestat umilinţă, cerând permisiunea de a lucra pe acel ogor (Lev. 19:9, 10). Permisiunea i-a fost acordată imediat, iar Boaz a îndemnat-o să adune spice numai din ogorul lui, împreună cu slujitoarele lui. După ce i-a spus că auzise de loialitatea ei faţă de Naomi, el a încurajat-o zicând: „Iehova să te răsplătească pentru ceea ce faci şi plata să-ţi fie deplină de la Iehova, Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să cauţi refugiu“ (Rut 2:12). În seara aceea, Rut a împărţit în mod generos cu Naomi roadele muncii ei şi i-a spus că succesul pe care îl avusese la culesul spicelor se datora bunăvoinţei lui Boaz. Naomi a văzut în aceasta mâna lui Iehova şi a spus: „Binecuvântat să fie de Iehova, care n-a părăsit bunătatea sa iubitoare faţă de cei vii şi faţă de cei morţi! . . . Omul acesta ne este rudă. Este unul dintre răscumpărătorii noştri“ (2:20). Într-adevăr, Boaz era o rudă apropiată, care putea să ridice în mod legal un urmaş pentru Naomi în numele lui Elimelec, care murise. Rut a continuat să strângă spicele rămase pe ogoarele lui Boaz până când s-a terminat seceratul orzului şi al grâului.

6. Cum a cerut Rut căsătoria prin răscumpărare, şi ce i-a spus Boaz?

6 Boaz se căsătoreşte, ca răscumpărător, cu Rut (3:1—4:22). Întrucât era prea în vârstă ca să mai aibă copii, Naomi a instruit-o pe Rut să încheie în locul ei o căsătorie prin răscumpărare. Într-o perioadă atât de importantă din an cum era secerişul se obişnuia ca proprietarul pământului să supravegheze personal vânturatul grânelor, care se făcea seara, în vântul ce adia după o zi toridă. În aceste ocazii, Boaz dormea în aria de treierat şi Rut l-a găsit acolo. Ea s-a apropiat încet de el, i-a dezvelit picioarele şi s-a culcat. Când Boaz s-a trezit la miezul nopţii, Rut i-a spus cine era şi, potrivit procedurii pe care trebuiau s-o urmeze femeile când cereau dreptul de căsătorie între cumnaţi, i-a cerut să-şi întindă poala veşmântului peste ea. * Boaz i-a spus: „Binecuvântată să fii de Iehova, fiica mea!“ şi a lăudat-o pentru că nu se lăsase condusă de pasiune sau de lăcomie şi nu umblase după bărbaţi tineri. Departe de a fi o femeie care să-i facă propuneri imorale, Rut avea reputaţia de „femeie minunată“ (3:10, 11). Însă, după cum i-a explicat el, exista un alt răscumpărător, o rudă mai apropiată decât el, iar Boaz a promis că avea să discute cu acesta în dimineaţa următoare. Rut a rămas culcată la picioarele lui până la ivirea zorilor. Apoi, el i-a făcut un dar de cereale, iar ea s-a întors la Naomi, care a întrebat-o nerăbdătoare cum au mers lucrurile.

7. Ce demersuri a făcut Boaz în vederea căsătoriei, şi ce binecuvântări au urmat?

7 Dis-de-dimineaţă, Boaz s-a dus la poarta oraşului pentru a-l căuta pe acel răscumpărător. Luând ca martori zece dintre bătrânii oraşului, el i-a dat acelei rude mai apropiate posibilitatea să răscumpere tot ce îi aparţinuse lui Elimelec. Avea el să accepte? La început, acesta a răspuns afirmativ, gândindu-se că astfel îşi va mări averea. Însă, când a aflat de obligaţia de a încheia căsătoria între cumnaţi cu Rut, s-a temut pentru propria moştenire şi şi-a exprimat refuzul scoţându-şi sandaua, aşa cum prevedea legea. Relatarea biblică nu spune care era numele acestui bărbat, numindu-l doar, în mod peiorativ, „cutare“. Apoi, înaintea aceloraşi martori, Boaz a răscumpărat-o pe Rut ca soţie a sa. A făcut el lucrul aceasta dintr-un motiv egoist? Nu, ci pentru „ca numele mortului să nu fie şters“ (4:1, 10). Toţi cei prezenţi s-au rugat lui Iehova să binecuvânteze această măsură iubitoare, iar binecuvântarea Lui s-a dovedit, într-adevăr, minunată! Rut i-a născut un fiu vârstnicului Boaz, iar Naomi a devenit doica acestui copil. El a fost considerat ‘un fiu al lui Naomi’ şi i s-a pus numele Obed (4:17).

8. Ce arată încă o dată că aducerea în existenţă a Seminţei promise s-a datorat măsurilor luate de Iehova?

8 Versetele cu care se încheie cartea Rut prezintă linia genealogică de la Pereţ, prin Boaz, până la David. Unii critici au obiectat spunând că sunt amintite prea puţine persoane pentru o perioadă atât de lungă. Este îndreptăţită această obiecţie? Sau fiecare dintre aceste persoane a fost binecuvântată cu mulţi ani de viaţă şi cu un fiu la bătrâneţe? Ultima concluzie ar putea fi cea corectă, arătând că aducerea în existenţă a Seminţei promise s-a datorat măsurilor luate de Iehova şi bunătăţii sale nemeritate, nu puterii omului. Iehova şi-a manifestat puterea în mod asemănător şi în alte ocazii, aşa cum s-a întâmplat în cazul naşterii lui Isaac, a lui Samuel şi a lui Ioan Botezătorul (Gen. 21:1–5; 1 Sam. 1:1–20; Luca 1:5–24, 57–66).

DE CE ESTE DE FOLOS

9. În ce privinţe sunt exemple excelente pentru noi personajele principale ale dramei din cartea Rut?

9 Această relatare minunată este cu siguranţă de folos, ajutându-i pe cei ce iubesc dreptatea să-şi întărească credinţa. Toate personajele principale ale acestei drame emoţionante au manifestat o credinţă remarcabilă în Iehova şi „au primit mărturie prin credinţa lor“ (Evr. 11:39). Ele au devenit exemple excelente pentru noi. Naomi a manifestat o încredere neclintită în bunătatea iubitoare a lui Iehova (Rut 1:8; 2:20). Rut şi-a părăsit de bunăvoie ţara natală pentru a practica închinarea la Iehova. Ea s-a remarcat prin loialitate, supunere şi hărnicie. Boaz a acceptat privilegiul de a încheia o căsătorie prin răscumpărare datorită aprecierii sale profunde pentru legea lui Iehova, care l-a motivat să accepte în mod umil să înfăptuiască voinţa Sa, precum şi datorită iubirii faţă de fidela Naomi şi de harnica Rut.

10. De ce relatarea din cartea Rut ar trebui să ne întărească încrederea în promisiunile privitoare la Regat?

10 Măsura luată de Iehova cu privire la căsătorie, în acest caz cu privire la căsătoria prin răscumpărare, a fost spre onoarea sa. Iehova a fost cel care a făcut posibilă căsătoria lui Boaz cu Rut şi care a binecuvântat această căsătorie potrivit bunătăţii sale iubitoare. Aceasta a servit astfel scopului divin de a păstra neîntreruptă linia regală a lui Iuda, care a condus la David şi, în cele din urmă, la Mai Marele David, Isus Cristos. Grija cu care a vegheat Iehova la aducerea în existenţă a Moştenitorului Regatului în conformitate cu prevederile sale legale ar trebui să ne întărească încrederea că toate promisiunile privitoare la Regat se vor împlini. Ea ar trebui să ne stimuleze să fim ocupaţi din plin în lucrarea de seceriş din zilele noastre. De asemenea, ar trebui să ne dea convingerea că vom primi o plată perfectă de la Iehova, Dumnezeul Israelului spiritual, sub ale cărui ‘aripi am venit să căutăm refugiu’ şi ale cărui scopuri privitoare la Regat înaintează glorios spre realizarea lor deplină (2:12). Cartea Rut este o verigă importantă în relatarea evenimentelor care conduc la acest Regat!

[Notă de subsol]

^ par. 6 Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 2, p. 829.

[Întrebări de studiu]