Studiul numărul 3 — Plasarea evenimentelor în timp
Studii asupra Scripturilor inspirate şi a cadrului lor
Studiul numărul 3 — Plasarea evenimentelor în timp
Cum se calcula timpul în epoca biblică; un studiu asupra cronologiei evenimentelor importante din Scripturile ebraice şi din cele greceşti.
1. a) De unde ştim că Iehova măsoară cu precizie timpul? b) Ce progrese s-au făcut în ce priveşte înţelegerea cronologiei biblice?
ÎN VIZIUNEA pe care i-a dat-o lui Daniel cu privire la „regele nordului“ şi „regele sudului“, îngerul lui Iehova a folosit de mai multe ori expresia „timpul fixat“ (Dan. 11:6, 27, 29, 35). De asemenea, există multe alte versete care arată că Iehova măsoară cu precizie timpul şi că îşi realizează scopurile la timpul fixat (Luca 21:24; 1 Tes. 5:1, 2). În Cuvântul său, Biblia, el a furnizat o serie de „indicatoare“ care ne ajută să plasăm în timp unele evenimente importante. S-au făcut mari progrese în ce priveşte înţelegerea cronologiei biblice. Cercetările efectuate de arheologi şi de alţi savanţi aduc în continuare clarificări cu privire la acest subiect, ajutându-ne să determinăm când au avut loc principalele evenimente din relatarea biblică (Prov. 4:18).
2. Daţi un exemplu de efectuare a unui calcul folosind un numeral ordinal.
2 Numerale cardinale şi ordinale. În studiul precedent (paragrafele 24 şi 25) s-a explicat deosebirea dintre numeralele cardinale şi cele ordinale. Această deosebire trebuie avută în vedere când se calculează perioadele biblice potrivit metodelor moderne de datare. De exemplu, când se face referire la „al treizeci şi şaptelea an de exil al lui Ioiachin, regele lui Iuda“, termenul „al treizeci şi şaptelea“ este un numeral ordinal. El reprezintă 36 de ani întregi plus câteva zile, săptămâni sau luni (în funcţie de timpul care s-a scurs de la sfârşitul celui de-al 36-lea an) (Ier. 52:31).
3. a) Ce registre de stat ne ajută să stabilim datele biblice? b) Ce se înţelege prin ani de domnie şi prin anul urcării pe tron?
3 Anii de domnie şi anul urcării pe tron. Biblia face referire la unele registre de stat ale guvernelor lui Iuda şi Israel, precum şi la unele chestiuni de stat ale Babilonului şi ale Persiei. În aceste patru regate, cronologia oficială era stabilită cu exactitate, potrivit perioadelor de domnie a regilor. Acelaşi sistem de calcul a fost folosit şi în Biblie. De multe ori, Biblia dă numele documentului din care citează, de exemplu, „cartea cronicilor lui Solomon“ (1 Regi 11:41). Domnia unui rege cuprindea partea rămasă din anul urcării sale pe tron, la care se adăuga numărul complet al anilor de domnie. Anii de domnie erau ani oficiali de exercitare a puterii regale şi erau socotiţi în general de la un nisan la altul, sau de la o primăvară la alta. Când un rege îşi începea domnia, perioada rămasă până în luna nisan a primăverii următoare era considerată anul urcării sale pe tron, în care el completa perioada de domnie a predecesorului său. Însă, în mod oficial, domnia lui începea la data de 1 nisan a anului următor.
4. Arătaţi cum poate fi stabilită cronologia biblică potrivit anilor de domnie.
4 De exemplu, se pare că Solomon şi-a început domnia cu un anumit timp înainte de luna nisan a anului 1037 î.e.n., în timp ce David era încă în viaţă. La scurt timp după aceea, David a murit (1 Regi 1:39, 40; 2:10). Însă ultimul an al domniei lui David a continuat până în primăvara anului 1037 î.e.n., acesta fiind socotit ca făcând parte din domnia sa de 40 de ani. Anul parţial, de la data începerii domniei lui Solomon până în primăvara anului 1037 î.e.n., este considerat anul urcării pe tron a lui Solomon, însă nu poate fi socotit ca an de domnie al acestuia, întrucât el completa perioada de domnie a tatălui său. Astfel, primul an complet de domnie al lui Solomon a început abia în nisan 1037 î.e.n. (1 Regi 2:12). În final, lui Solomon i-au fost atribuiţi 40 de ani compleţi de domnie (1 Regi 11:42). Făcându-se această distincţie între anii de domnie şi anul urcării pe tron, cronologia biblică poate fi stabilită cu exactitate. *
CALCULAREA TIMPULUI PÂNĂ LA CREAREA LUI ADAM
5. Cum se calculează data restabilirii închinării la Iehova în Ierusalim?
5 Pornind de la o dată fundamentală. Data fundamentală care ne ajută să calculăm timpul până la crearea lui Adam este anul 539 î.e.n., când Cirus a înlăturat dinastia babiloniană. * Cirus a emis decretul de eliberare a iudeilor în primul an al domniei sale, înainte de primăvara anului 537 î.e.n. În Ezra 3:1 se spune că în luna a şaptea, tişri, care corespunde lunilor septembrie–octombrie, fiii lui Israel se aflau la Ierusalim. Astfel, toamna anului 537 î.e.n. este considerată data restabilirii închinării la Iehova în Ierusalim.
6. a) Ce perioadă prezisă s-a sfârşit în toamna anului 537 î.e.n.? b) Când trebuie să fi început această perioadă, şi cum sprijină faptele lucrul acesta?
6 Restabilirea închinării la Iehova în toamna anului 537 î.e.n. a marcat sfârşitul unei perioade profetice de „şaptezeci de ani“, perioadă în care Ţara Promisă trebuia să fie „un loc devastat“. Cu privire la această perioadă, Iehova a mai spus: „Când se vor împlini cei şaptezeci de ani în Babilon, îmi voi aduce aminte de voi şi voi împlini cuvântul meu bun faţă de voi, aducându-vă înapoi în locul acesta“ (Ier. 25:11, 12; 29:10). Daniel, care cunoştea bine această profeţie, a acţionat în armonie cu ea când cei „şaptezeci de ani“ s-au apropiat de sfârşit (Dan. 9:1–3). Cei „şaptezeci de ani“ care s-au încheiat în toamna anului 537 î.e.n. trebuie să fi început deci în toamna anului 607 î.e.n. Faptele confirmă lucrul acesta. Ieremia, capitolul 52, descrie evenimentele cutremurătoare din timpul asedierii Ierusalimului, spărtura făcută în zid de babilonieni şi ducerea în captivitate a regelui Zedechia în 607 î.e.n. Apoi, aşa cum se spune în versetul 12, „în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii“, adică în a 10-a zi a lunii ab, care corespunde lunilor iulie–august, babilonienii au ars templul şi oraşul. Totuşi, nu acesta a fost momentul începerii celor „şaptezeci de ani“. Mai rămăsese un reprezentant al stăpânirii iudaice, Ghedalia, pe care regele Babilonului îl numise guvernator peste iudeii rămaşi în ţară. „În luna a şaptea“, Ghedalia şi alţi câţiva bărbaţi au fost asasinaţi, iar iudeii rămaşi au fugit înfricoşaţi în Egipt. Abia de atunci, adică aproximativ din 1 octombrie 607 î.e.n., se poate spune în sensul deplin al cuvântului că ţara „a zăcut pustiită, ca să se împlinească cei şaptezeci de ani“ (2 Regi 25:22–26; 2 Cron. 36:20, 21).
7. a) Cum pot fi calculaţi anii până la împărţirea regatului după moartea lui Solomon? b) Cum sprijină profeţia lui Ezechiel acest calcul?
7 Din 607 î.e.n. până în 997 î.e.n. Calcularea acestei perioade, mergând înapoi de la căderea Ierusalimului până la împărţirea regatului după moartea lui Solomon, prezintă numeroase dificultăţi. Însă, dacă facem o comparaţie între domnia regilor lui Israel şi domnia regilor lui Iuda, potrivit relatărilor din 1 şi 2 Regi, înţelegem că această perioadă cuprinde 390 de ani. O dovadă elocventă a exactităţii acestei cifre este furnizată de profeţia din Ezechiel 4:1–13. Această profeţie indică timpul când Ierusalimul avea să fie asediat, iar locuitorii săi aveau să fie luaţi captivi de către naţiuni, ceea ce s-a întâmplat în 607 î.e.n. Astfel, cei 40 de ani menţionaţi în legătură cu Iuda s-au încheiat odată cu pustiirea Ierusalimului. Cei 390 de ani menţionaţi în legătură cu Israelul nu se încheiaseră odată cu distrugerea Samariei, fiindcă acest eveniment avusese loc cu mult înainte ca Ezechiel să profeţească, iar profeţia spune cu claritate că se referea la asedierea şi distrugerea Ierusalimului. Aşadar şi „nelegiuirea casei lui Israel“ a luat sfârşit în 607 î.e.n. Calculând înapoi de la această dată, constatăm că perioada de 390 de ani a început în 997 î.e.n. În acel an, după moartea lui Solomon, Ieroboam s-a separat de casa lui David şi „l-a abătut pe Israel de la Iehova, ca să nu-l mai urmeze şi i-a făcut să comită un mare păcat“ (2 Regi 17:21).
8. a) Cum se calculează anii înapoi până la Exod? b) Ce modificare a început să fie aplicată la cronologia biblică în jurul acestei date?
8 Din 997 î.e.n. până în 1513 î.e.n. Întrucât ultimul din cei 40 de ani compleţi ai domniei lui Solomon s-a încheiat în primăvara anului 997 î.e.n., înseamnă că primul său an de domnie trebuie să fi început în primăvara anului 1037 î.e.n. (1 Regi 11:42). Relatarea biblică din 1 Regi 6:1 spune că Solomon a început construirea casei lui Iehova din Ierusalim în luna a doua, în al patrulea an de domnie, ceea ce înseamnă că din domnia lui trecuseră trei ani compleţi şi o lună întreagă. Prin urmare, construirea templului trebuie să fi început în lunile aprilie–mai 1034 î.e.n. Însă acelaşi verset mai precizează că evenimentul a avut loc în „al patru sute optzecilea an de la ieşirea fiilor lui Israel din ţara Egiptului“. Şi în acest caz, al 480-lea este un numeral ordinal, reprezentând 479 de ani compleţi. Prin urmare, dacă adăugăm 479 la 1034 obţinem anul 1513 î.e.n. ca fiind anul ieşirii Israelului din Egipt. Paragraful 19 din Studiul 2 spune că, începând din 1513 î.e.n., luna abib (nisan) avea să fie pentru Israel „prima dintre lunile anului“ (Ex. 12:2) şi că, mai înainte, anul începea toamna, cu luna tişri. Într-o enciclopedie se spune: „Calcularea anilor de domnie a regilor se bazează pe anul care începea primăvara, această metodă este analoagă metodei babiloniene, în care calculul se efectua în acest fel“. * Când a început să se aplice la perioadele menţionate în Biblie, această modificare, conform căreia anul începea primăvara, nu toamna, avea să însemne o pierdere sau un câştig de şase luni într-un anumit punct al calculării timpului.
9. a) Cum se poate calcula timpul până la intrarea în vigoare a legământului avraamic? b) Cum se calculează primii 215 ani din această perioadă? c) Câţi ani avea Avraam când a traversat Eufratul în drum spre Canaan?
9 Din 1513 î.e.n. până în 1943 î.e.n. În Exodul 12:40, 41, Moise spune că „şederea fiilor lui Israel, care au locuit în Egipt, a fost de patru sute treizeci de ani“. Din aceste cuvinte se înţelege că „şederea“ n-a fost doar în Egipt. Această perioadă a început când Avraam a traversat Eufratul în drum spre Canaan, moment în care a intrat în vigoare legământul lui Iehova cu Avraam. Primii 215 ani ai ‘şederii’ au fost petrecuţi în Canaan, după care o perioadă egală cu aceasta a fost petrecută în Egipt până în 1513 î.e.n., când Israelul a fost complet eliberat de sub stăpânirea egipteană, devenind independent. * Septuaginta, traducere în limba greacă bazată pe un text ebraic mai vechi decât cel masoretic, adaugă după „Egipt“ cuvintele „şi în ţara Canaan“. Pentateuhul samaritean procedează la fel. * Galateni 3:17, unde se menţionează de asemenea cei 430 de ani, confirmă că această perioadă a început cu validarea legământului avraamic, care a avut loc când Avraam a traversat Eufratul în drum spre Canaan. Prin urmare, lucrul acesta s-a petrecut în 1943 î.e.n., când Avraam avea 75 de ani (Gen. 12:4).
10. Ce alt argument sprijină cronologia cu privire la timpul lui Avraam?
10 Acest calcul este susţinut şi de un alt argument: În Faptele 7:6 se spune că sămânţa lui Avraam a avut de suferit 400 de ani. Întrucât în 1513 î.e.n. Iehova a înlăturat suferinţele provocate de Egipt, începutul acestor suferinţe trebuie să fi avut loc în 1913 î.e.n. Aceasta a fost la cinci ani după naşterea lui Isaac şi corespunde momentului în care Ismael ‘şi-a bătut joc’ de Isaac când acesta a fost înţărcat (Gen. 15:13; 21:8, 9).
11. Cum ne ajută cronologia biblică să mergem cu calculul în trecut până la Potop?
11 Din 1943 î.e.n. până în 2370 î.e.n. Aşa cum am văzut, Avraam avea 75 de ani în 1943 î.e.n., când a intrat în Canaan. De aici putem să mergem cu calculul şi mai mult în trecut, până în zilele lui Noe. Lucrul acesta este posibil, apelând la perioadele prezentate în Geneza 11:10—12:4. Acest calcul, prin care se obţine un total de 427 de ani, este făcut după cum urmează:
De la începutul Potopului
până la naşterea lui Arpacşad 2 ani
Apoi până la naşterea lui Şelah 35 “
Până la naşterea lui Eber 30 “
Până la naşterea lui Peleg 34 “
Până la naşterea lui Reu 30 “
Până la naşterea lui Serug 32 “
Până la naşterea lui Nahor 30 “
Până la naşterea lui Terah 29 “
Până la moartea lui Terah,
când Avraam avea 75 de ani 205 “
Total 427 de ani
Adăugând 427 de ani la 1943 î.e.n. ajungem la anul 2370 î.e.n. Astfel, conform cronologiei Bibliei, Potopul din zilele lui Noe a început în 2370 î.e.n.
12. Cum se calculează timpul până la crearea lui Adam?
12 Din 2370 î.e.n. până în 4026 î.e.n. Mergând şi mai mult în trecut, constatăm că Biblia datează perioada de la Potop până la crearea lui Adam. Acest calcul se poate face pe baza pasajelor din Geneza 5:3–29 şi 7:6, 11, după cum urmează:
De la crearea lui Adam până la
naşterea lui Set 130 de ani
Apoi până la naşterea lui Enos 105 “
Până la naşterea lui Chenan 90 “
Până la naşterea lui Mahalalel 70 “
Până la naşterea lui Iared 65 “
Până la naşterea lui Enoh 162 “
Până la naşterea lui Metusala 65 “
Până la naşterea lui Lameh 187 “
Până la naşterea lui Noe 182 “
Până la Potop 600 “
Total 1 656 de ani
Adăugând 1 656 de ani la data anterioară, adică 2370 î.e.n., ajungem în 4026 î.e.n., anul în care a fost creat Adam, probabil toamna, întrucât în majoritatea calendarelor antice anul începea toamna.
13. a) De cât timp există, aşadar, omul pe pământ? b) De ce acest timp nu corespunde cu durata zilei de odihnă a lui Iehova?
13 Ce importanţă au toate acestea în prezent? Iată ce se putea citi în prima ediţie în engleză a acestei cărţi, apărută în 1963: „Înseamnă oare că până în 1963 s-au scurs deja 5 988 de ani din «ziua» în care Iehova «s-a odihnit de toată lucrarea sa»? (Gen. 2:3) Nu, deoarece crearea lui Adam nu corespunde cu începutul zilei de odihnă a lui Iehova. Se pare că în ziua a şasea de creare, Iehova a adus în existenţă şi alte animale şi păsări după crearea lui Adam. De asemenea, el l-a însărcinat pe Adam să dea nume animalelor, fapt ce a pretins un anumit timp, şi abia după aceea a creat-o pe Eva (Gen. 2:18–22). Pentru a obţine timpul scurs de la începutul «zilei a şaptea» până în prezent [1963], trebuie să scădem din 5 988 de ani timpul scurs de la crearea lui Adam până la sfârşitul «zilei a şasea». Nu este deci potrivit să apelăm la cronologia biblică pentru a face speculaţii cu privire la anumite date din viitor (Mat. 24:36)“. *
14. De ce relatarea Bibliei cu privire la originea omului este mai credibilă decât ipotezele şi teoriile oamenilor?
14 Ce se poate spune despre afirmaţiile aşa-zis ştiinţifice, potrivit cărora omul ar exista pe pământ de sute de mii de ani, ba chiar de milioane? Niciuna dintre aceste afirmaţii nu este susţinută de mărturii scrise care provin din acele timpuri îndepărtate, aşa cum sunt susţinute evenimentele biblice. Datele fantastice atribuite „omului preistoric“ se bazează pe presupuneri ce nu pot fi dovedite. În realitate, istoria laică demnă de încredere şi cronologia ei merg înapoi doar cu câteva mii de ani. Pământul a suferit numeroase schimbări şi cataclisme, aşa cum s-a întâmplat la Potopul din zilele lui Noe, care au modificat semnificativ straturile de roci şi depozitele de fosile, ceea ce face ca orice declaraţie ştiinţifică privitoare la date anterioare Potopului să fie pur speculativă. * În contrast cu toate ipotezele şi teoriile contradictorii ale oamenilor, Biblia face apel la raţiune prin relatarea sa clară şi unitară despre originea speciei umane şi prin istoria bine documentată a poporului ales al lui Iehova.
15. Ce efect ar trebui să aibă asupra noastră studierea Bibliei?
15 Studierea Bibliei şi meditarea la lucrările lui Iehova Dumnezeu, Marele maestru în calcularea timpului, ar trebui să ne motiveze să fim umili. Într-adevăr, ce este omul muritor în comparaţie cu Dumnezeul Atotputernic, al cărui uluitor act de creaţie, realizat cu nenumărate milenii în urmă, este exprimat atât de simplu în Biblie: „La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul“ (Gen. 1:1).
VIAŢA PĂMÂNTEASCĂ A LUI ISUS
16. a) În ce ordine au fost scrise cele patru evanghelii? b) Cum putem stabili data la care şi-a început Isus serviciul sacru? c) În ce ordine se succedă evenimentele în evanghelii, şi ce trebuie să remarcăm cu privire la relatarea lui Ioan?
16 După cât se pare, cele patru relatări inspirate privitoare la viaţa pământească a lui Isus au fost scrise în următoarea ordine: Matei (aprox. 41 e.n.), Luca (aprox. 56–58 e.n.), Marcu (aprox. 60–65 e.n.) şi Ioan (aprox. 98 e.n.). Aşa cum s-a explicat în studiul precedent, ţinând cont de informaţiile furnizate în Luca 3:1–3 şi de faptul că Tiberiu Cezar şi-a început domnia în anul 14 e.n., anul 29 e.n. este punctul de plecare al remarcabilului serviciu efectuat de Isus pe pământ. Deşi evenimentele din Matei nu sunt consemnate întotdeauna în ordine cronologică, se pare că, în majoritatea cazurilor, celelalte trei cărţi prezintă evenimentele importante în ordinea în care au avut loc. Ele sunt rezumate în chenarul alăturat. Trebuie să remarcăm că relatarea lui Ioan, scrisă la mai bine de 30 de ani după celelalte trei, umple golurile, completând istoria cu fapte importante care lipsesc din celelalte trei relatări. Este remarcabilă îndeosebi menţiunea pe care o face Ioan despre cele patru sărbători de Paşte care au avut loc pe parcursul serviciului pământesc al lui Isus, fapt ce confirmă durata de trei ani şi jumătate a serviciului său, care s-a încheiat în 33 e.n. (Ioan 2:13; 5:1; 6:4; 12:1 şi 13:1). *
17. Ce alte dovezi susţin data morţii lui Isus?
17 Moartea lui Isus în 33 e.n. este confirmată şi de alte dovezi. Potrivit Legii lui Moise, ziua de 15 nisan era întotdeauna un sabat special, indiferent de ziua în care cădea. Când coincidea cu un sabat obişnuit, această zi era considerată un sabat „mare“, iar în Ioan 19:31 se spune că un astfel de sabat a urmat după ziua morţii lui Isus, care a fost deci o zi de vineri. Ziua de 14 nisan a căzut însă într-o vineri nu în anul 31, nici în 32, ci în 33 e.n. Aşadar, Isus trebuie să fi murit la 14 nisan, 33 e.n. *
18. a) Ce a profeţit Daniel cu privire la cele 69 de „săptămâni“? b) Potrivit pasajului din Neemia, când a început această perioadă? c) Cum ajungem la data care constituie începutul domniei lui Artaxerxes?
18 A 70-a „săptămână“, 29–36 e.n. Şi profeţia din Daniel 9:24–27 plasează în timp unele evenimente din serviciul lui Isus. Acest pasaj arată că, „de la ieşirea cuvântului de restabilire şi de reconstruire a Ierusalimului până la Mesia, Conducătorul“, aveau să treacă 69 de săptămâni de ani (483 de ani). Potrivit cu Neemia 2:1–8, acest cuvânt a ieşit „în al douăzecilea an al regelui Artaxerxes“, regele Persiei. Când a început să domnească Artaxerxes? Xerxes, tatăl şi predecesorul său, a murit în a doua jumătate a anului 475 î.e.n. Astfel, anul urcării pe tron a lui Artaxerxes a fost 475 î.e.n., fapt susţinut de dovezi puternice din surse greceşti, persane şi babiloniene. De exemplu, istoricul grec Tucidide (renumit pentru exactitatea scrierilor sale) spune că fuga omului de stat grec Temistocle în Persia a avut loc când Artaxerxes „guverna de puţin timp“. Un alt istoric grec din secolul I î.e.n., Diodor din Sicilia, ne ajută să stabilim data morţii lui Temistocle, şi anume 471 sau 470 î.e.n. După ce a fugit din ţara sa, Temistocle i-a cerut lui Artaxerxes ca, înainte de a se prezenta în faţa lui, să-i acorde un an pentru a învăţa limba persană, iar cererea i-a fost acceptată. Prin urmare, Temistocle trebuie să se fi stabilit în Persia cel târziu în 472 î.e.n. şi este logic să credem că a sosit aici în 473 î.e.n. La această dată, Artaxerxes „guverna de puţin timp“. *
19. a) Cum calculăm data apariţiei lui Mesia, începând din „al douăzecilea an al regelui Artaxerxes“? b) Cum s-a împlinit profeţia despre cele 70 de „săptămâni“, începând de la această dată?
19 Astfel, „al douăzecilea an al regelui Artaxerxes“ ar fi 455 î.e.n. Numărând 483 de ani (adică 69 de „săptămâni“) începând din acest an şi aducându-ne aminte că la trecerea în era noastră nu a existat anul zero, ajungem în 29 e.n., anul în care a apărut „Mesia, Conducătorul“. În toamna acestui an, Isus a fost botezat şi uns cu spirit sfânt, devenind astfel Mesia. Profeţia arată, de asemenea, că „la jumătatea săptămânii [a şaptezecea, el] va face să înceteze jertfa şi ofranda“. Aceasta s-a întâmplat când jertfele iudaice prefigurative şi-au pierdut valabilitatea, întrucât Isus s-a oferit pe sine ca jertfă. La „jumătatea“ acestei ‘săptămâni’, adică după trei ani şi jumătate, în primăvara anului 33 e.n., Isus a fost omorât. Totuşi, ‘el avea să păstreze legământul în vigoare pentru mulţi’ toată săptămâna a 70-a. Aceasta arată că favoarea specială a lui Iehova faţă de iudei a continuat pe parcursul celor şapte ani, din 29 e.n. până în 36 e.n. Numai atunci le-a fost deschisă păgânilor necircumcişi calea pentru a deveni israeliţi spirituali, dovadă fiind convertirea lui Corneliu în 36 e.n. (Fap. 10:30–33, 44–48; 11:1). *
CALCULAREA ANILOR ÎN PERIOADA APOSTOLICĂ
20. Cum se armonizează cu Biblia istoria laică în ce priveşte stabilirea datei morţii lui Irod şi a evenimentelor care au precedat-o?
20 Între 33 e.n. şi 49 e.n. Anul 44 e.n. poate fi acceptat ca dată utilă pentru această perioadă. Potrivit lui Josephus, Irod Agripa I a domnit trei ani după urcarea pe tron a împăratului roman Claudiu în anul 41 e.n. * Dovezile istorice arată că Irod a murit în anul 44 e.n. * Examinând relatarea biblică, remarcăm că, înainte de moartea lui Irod, Agab a profeţit „prin spirit“ că avea să fie o mare foamete. De asemenea, relatarea spune că apostolul Iacov a fost ucis cu sabia şi că Petru a fost aruncat în închisoare (în timpul Paştelui), dar a fost eliberat în mod miraculos. Toate aceste evenimente pot fi plasate în anul 44 e.n. (Fap. 11:27, 28; 12:1–11, 20–23).
21. Cum putem afla cu aproximaţie data primei călătorii misionare a lui Pavel?
21 Foametea prezisă a avut loc în jurul anului 46 e.n. Pe vremea aceea trebuie să fi îndeplinit Pavel şi Barnaba „serviciul de ajutorare în Ierusalim“ (Fap. 12:25). După ce s-au întors în Antiohia Siriană, ei au fost puşi deoparte de spiritul sfânt pentru a efectua prima călătorie misionară, cu ocazia căreia au trecut prin Cipru şi prin numeroase oraşe şi ţinuturi din Asia Mică. * Călătoria lor a durat probabil din primăvara anului 47 e.n. până în toamna anului 48 e.n. şi au petrecut iarna în Asia Mică. Se pare că Pavel a petrecut următoarea iarnă în Antiohia Siriană, ceea ce ne duce în primăvara anului 49 e.n. (Fap. 13:1—14:28).
22. Cum se pot stabili datele celor două vizite ale lui Pavel la Ierusalim, menţionate în capitolele 1 şi 2 din Galateni?
22 Relatarea din Galateni, capitolele 1 şi 2, pare să concorde cu această cronologie. Aici Pavel vorbeşte despre alte două vizite speciale pe care le-a făcut la Ierusalim după convertirea sa, prima „după trei ani“ şi cealaltă „după paisprezece ani“ (Gal. 1:17, 18; 2:1). Dacă, potrivit obiceiului din acel timp, aceste două perioade ar fi exprimate în numerale ordinale, iar convertirea lui Pavel a avut loc la începutul perioadei apostolice, cum pare să indice această relatare, cele două perioade, de 3 ani şi de 14 ani, urmează una după alta: 34–36 e.n. şi 36–49 e.n.
23. Ce anume sugerează că atât Galateni, capitolul 2, cât şi Faptele, capitolul 15, fac referire la vizita efectuată de Pavel la Ierusalim în anul 49 e.n.?
23 A doua vizită a lui Pavel la Ierusalim, menţionată în Galateni, pare să fi avut ca motiv problema circumciziei, întrucât se spune că nici chiar lui Tit, care l-a însoţit pe Pavel, nu i s-a pretins să se circumcidă. Dacă această vizită corespunde celei făcute pentru a primi îndrumare în problema circumciziei, descrisă în Faptele 15:1–35, anul 49 e.n. se încadrează între prima şi a doua călătorie misionară a lui Pavel. De asemenea, potrivit cu Galateni 2:1–10, Pavel s-a folosit de această ocazie pentru a prezenta înaintea „bărbaţilor proeminenţi“ ai congregaţiei din Ierusalim vestea bună pe care o predica el, ‘ca nu cumva să alerge în zadar’. În mod logic, el trebuie să fi prezentat acest raport imediat după prima sa călătorie misionară. Pavel a făcut această vizită la Ierusalim „în urma unei revelaţii“.
24. Când a făcut Pavel cea de-a doua călătorie misionară, şi de ce n-a ajuns în Corint decât spre sfârşitul anului 50 e.n.?
24 A doua călătorie misionară a lui Pavel, aprox. 49–52 e.n. După ce s-a întors de la Ierusalim, Pavel a stat un timp în Antiohia Siriană. Prin urmare, el trebuie să fi părăsit oraşul pentru efectuarea celei de-a doua călătorii misionare spre sfârşitul verii anului 49 e.n. (Fap. 15:35, 36). Această călătorie avea să fie mult mai lungă decât prima, de aceea Pavel urma să ierneze în Asia Mică. El a răspuns chemării macedoneanului de a trece în Europa probabil în primăvara anului 50 e.n. Atunci el a predicat şi a organizat noi congregaţii în Filipi, Tesalonic, Bereea şi Atena. Astfel, în toamna anului 50 e.n., el urma să ajungă în Corint, provincia Ahaia, după o călătorie de aproximativ 2 090 de kilometri, făcută în cea mai mare parte pe jos (Fap. 16:9, 11, 12; 17:1, 2, 10, 11, 15, 16; 18:1). Potrivit cu Faptele 18:11, Pavel a stat în Corint 18 luni, adică până în primăvara anului 52 e.n. La sfârşitul iernii, Pavel a putut călători pe mare spre Cezareea prin Efes. După ce a urcat să salute congregaţia, din câte se pare cea din Ierusalim, el s-a întors în Antiohia Siriană, centrul activităţii sale, probabil în vara anului 52 e.n. (Fap. 18:12–22). *
25. a) Cum atestă arheologia că prima vizită a lui Pavel în Corint a avut loc între anii 50 şi 52 e.n.? b) Cum este confirmat lucrul acesta de faptul că Aquila şi Priscila ‘veniseră de puţin timp din Italia’?
25 O descoperire arheologică atestă că prima vizită a lui Pavel în Corint a avut loc între anii 50 şi 52 e.n. Este vorba despre un fragment dintr-o inscripţie, un decret al împăratului roman Claudiu pentru locuitorii oraşului Delfi, din Grecia, care conţine cuvintele „[Lucius Ju]nius, Gallio, . . . proconsul“. Istoricii sunt în general de acord că cifra 26, care s-a găsit în acelaşi text, se referă la aclamarea lui Claudiu ca împărat pentru a 26-a oară. Potrivit altor inscripţii, Claudiu a fost aclamat ca împărat pentru a 27-a oară înainte de 1 august 52 e.n. Mandatul de proconsul dura un an şi intra în vigoare la începutul verii. Astfel, mandatul de proconsul al lui Gallio pare să fi durat din vara anului 51 e.n. până în vara anului 52 e.n. „Pe când Gallio era proconsul al Ahaiei, iudeii s-au ridicat cu toţii împotriva lui Pavel şi l-au dus înaintea scaunului de judecată.“ După ce Gallio l-a eliberat pe Pavel, apostolul a mai stat „câteva zile“, apoi s-a îmbarcat spre Siria (Fap. 18:11, 12, 17, 18). Toate acestea par să confirme că cele 18 luni de şedere a lui Pavel în Corint au luat sfârşit în primăvara anului 52 e.n. Un alt reper de ordin cronologic îl constituie afirmaţia că, la sosirea în Corint, Pavel „l-a găsit pe un iudeu pe nume Aquila, originar din Pont, care venise de puţin timp din Italia, şi pe Priscila, soţia lui, deoarece Claudiu poruncise ca toţi iudeii să plece din Roma“ (Fap. 18:2). Potrivit istoricului Paulus Orosius, care a trăit la începutul secolului al V-lea, acest ordin de expulzare a fost dat în al nouălea an al lui Claudiu, adică în anul 49 e.n. sau la începutul anului 50 e.n. Astfel, Aquila şi Priscila au ajuns, probabil, în Corint cu câtva timp înainte de toamna acelui an, fapt care i-a permis lui Pavel să rămână acolo din toamna anului 50 e.n. până în primăvara anului 52 e.n. *
26. Ce date marchează etapele succesive ale celei de-a treia călătorii misionare a lui Pavel?
26 A treia călătorie misionară a lui Pavel, aprox. 52–56 e.n. După ce a stat „un timp“ în Antiohia Siriană, Pavel a pornit din nou spre Asia Mică şi se pare că a ajuns în Efes înainte de iarna dintre anii 52 şi 53 e.n. (Fap. 18:23; 19:1). Pavel a stat în Efes „trei luni“, iar apoi „doi ani“, timp în care a predat. După aceea a plecat în Macedonia (Fap. 19:8–10). Mai târziu, el le-a amintit supraveghetorilor din Efes că slujise printre ei „trei ani“, dar aceasta este probabil o cifră rotundă (Fap. 20:31). Se pare că Pavel a părăsit Efesul după „sărbătoarea Penticostei“, la începutul anului 55 e.n., şi s-a dus direct la Corint, în Grecia, ajungând acolo la timp pentru a petrece trei luni de iarnă. Apoi s-a îndreptat spre nord şi a ajuns la Filipi înainte de Paştele din anul 56 e.n. De acolo a călătorit pe mare spre Cezareea, trecând prin Troa şi Milet, după care s-a îndreptat spre Ierusalim, unde a sosit înainte de Penticosta din anul 56 e.n. (1 Cor. 16:5–8; Fap. 20:1–3, 6, 15, 16; 21:8, 15–17). *
27. În ce ordine s-au succedat evenimentele până la sfârşitul primei detenţii a lui Pavel la Roma?
27 Ultimii ani, 56–100 e.n. La scurt timp după sosirea sa la Ierusalim, Pavel a fost arestat. A fost dus la Cezareea, unde a rămas doi ani în stare de arest, până când în locul guvernatorului Felix a venit Festus (Fap. 21:33; 23:23–35; 24:27). Se pare că sosirea lui Festus şi plecarea lui Pavel la Roma au avut loc în 58 e.n. * După ce a naufragiat şi a petrecut iarna în Malta, Pavel şi-a încheiat călătoria în jurul anului 59 e.n., iar relatarea biblică arată că el a rămas în detenţie la Roma, unde a predicat şi a predat doi ani, adică până aproximativ în 61 e.n. (Fap. 27:1; 28:1, 11, 16, 30, 31).
28. În mod logic, ce date au legătură cu ultimele evenimente din viaţa lui Pavel?
28 Deşi relatarea istorică din Faptele se opreşte aici, există indicii că Pavel a fost eliberat şi şi-a continuat activitatea misionară în Creta, Grecia şi Macedonia. Nu se ştie dacă a ajuns sau nu în Spania. Probabil că Pavel a fost martirizat din ordinul lui Nero, la scurt timp după ultima sa detenţie la Roma, în jurul anului 65 e.n. Istoria laică menţionează luna iulie a anului 64 e.n. ca dată a marelui incendiu de la Roma, după care Nero a declanşat un val de persecuţii împotriva creştinilor. Întemniţarea lui Pavel şi punerea lui în ‘lanţuri’, iar apoi execuţia lui corespund în mod logic acestei perioade (2 Tim. 1:16; 4:6, 7).
29. Când s-a încheiat perioada apostolică, şi ce cărţi ale Bibliei au fost scrise la sfârşitul ei?
29 Cele cinci cărţi ale apostolului Ioan au fost scrise la sfârşitul perioadei de persecuţii declanşate de împăratul Domiţian. Despre el se spune că s-a purtat ca un nebun în ultimii trei ani ai domniei sale, care a ţinut din 81 e.n. până în 96 e.n. Ioan a scris Revelaţia în timp ce se afla în exil pe insula Patmos, în jurul anului 96 e.n. * Apoi, după ce a fost eliberat, el a scris evanghelia şi cele trei scrisori în Efes sau în apropierea acestui oraş. Acest ultim apostol a murit în jurul anului 100 e.n.
30. Ce foloase avem din studierea cronologiei biblice?
30 Astfel, comparând evenimentele istoriei laice cu cronologia internă a Bibliei şi cu profeţiile ei este mult mai uşor să plasăm în timp evenimentele biblice. Armonia cronologiei biblice ne întăreşte încrederea că Sfintele Scripturi sunt Cuvântul lui Dumnezeu.
[Note de subsol]
^ par. 4 La studierea acestui capitol poate fi util să consultaţi Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 1, p. 458–467.
^ par. 5 Vezi Studiul numărul 2, paragrafele 28, 29.
^ par. 8 The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, 1957, vol. 12, p. 474.
^ par. 9 Din momentul în care Avraam a traversat Eufratul până la naşterea lui Isaac au fost 25 de ani, apoi până la naşterea lui Iacob au fost 60 de ani. Iacob avea 130 de ani când a coborât în Egipt (Gen. 12:4; 21:5; 25:26; 47:9).
^ par. 9 În mod asemănător, Josephus a scris: „Evreii au părăsit Egiptul în cursul lunii Xanthicus [luna macedoneană care, potrivit lui Josephus, corespunde lunii nisan], . . . la patru sute şi treizeci de ani după ce strămoşul nostru Abraham a sosit în Canaan“ (Antichităţi iudaice, traducere de Ion Acsan, Editura Hasefer, Bucureşti, 1999, II, 118 (XV, 2).
^ par. 13 În 2010, acest timp trebuie scăzut din 6035 de ani.
^ par. 14 Cum a apărut viaţa — prin evoluţie sau prin creaţie?, p. 96–98; Treziţi-vă, 22 septembrie, 1986, p. 17–27 (engl.); 8 aprilie, 1972, p. 5–20 (engl.).
^ par. 16 Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 2, p. 57, 58.
^ par. 17 Turnul de veghe, 1979, 1 mai, p. 32.
^ par. 18 Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 2, p. 614–616.
^ par. 19 Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 2, p. 899–904.
^ par. 20 Antichităţi iudaice, traducere de Ion Acsan, Editura Hasefer, Bucureşti, 2001, XIX, 536, 537, (VIII, 2).
^ par. 20 The New Encyclopædia Britannica, 1987, vol. 5, p. 880.
^ par. 21 Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 2, p. 747.
^ par. 24 Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 2, p. 747.
^ par. 25 Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 1, p. 476, 886.
^ par. 26 Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor (engl.), vol. 2, p. 747.
^ par. 27 Young, Analytical Concordance to the Bible, p. 342, la cuvântul-titlu „Festus“.
^ par. 29 Albert Barnes, Notes on the Book of Revelation, 1852, p. XXIX, XXX.
[Întrebări de studiu]
[Tabelul de la pagina 287]
PRINCIPALELE EVENIMENTE DIN VIAŢA PĂMÂNTEASCĂ A LUI ISUS — Cele patru evanghelii prezentate în ordine cronologică
Abrevieri: a. pentru „aproximativ“ sau „în jur de“; d. pentru „după“.
Timpul Locul Evenimentul Matei Marcu Luca Ioan
Până la serviciul sacru al lui Isus
3 î.e.n. Ierusalim, Naşterea lui Ioan Botezătorul
la templu prezisă lui Zaharia Luca 1:5–25
a. 2 î.e.n. Nazaret; Naşterea lui Isus prezisă Mariei,
Iudeea care o vizitează pe Elisabeta
2 î.e.n. Regiunea Naşterea lui Ioan Botezătorul;
muntoasă mai târziu, viaţa lui în pustiu
a lui Iuda Luca 1:57–80
2 î.e.n., Betleem Naşterea lui Isus (Cuvântul, prin
a. 1 oct. care au venit în existenţă toate
celelalte lucruri) ca descendent al
lui Avraam şi al lui David Mat. 1:1–25
Lângă Betleem Îngerul anunţă vestea bună;
păstorii vizitează copilaşul
Betleem; Isus circumcis (în a opta zi),
Ierusalim prezentat la templu (după 40 de zile)
1 î.e.n. Ierusalim; Astrologii; fuga în Egipt; copilaşii
sau 1 e.n. Betleem; omorâţi; întoarcerea lui Isus
Nazaret Mat. 2:1–23 Luca 2:39, 40
12 e.n. Ierusalim Isus la 12 ani la sărbătoarea
Paştelui; întoarcerea acasă Luca 2:41–52
29, primăvara Pustiu, Serviciul lui Ioan Botezătorul
Iordan Mat. 3:1–12 Mar. 1:1–8 Luca 3:1–18
Începutul serviciului sacru al lui Isus
29, toamna Iordan Botezul şi ungerea lui Isus, născut ca
om din linia lui David, dar declarat Fiul
lui Dumnezeu Mat. 3:13–17 Mar. 1:9–11
Pustiul Postul şi ispitirea lui Isus
Iudeii Mat. 4:1–11 Mar. 1:12, 13 Luca 4:1–13
Betania de Mărturia lui Ioan Botezătorul cu
dincolo de Iordan privire la Isus Ioa 1:15, 29–34
Valea superioară Primii discipoli ai lui Isus
a Iordanului Ioa 1:35–51
Cana Galileii; Primul miracol al lui Isus;
Capernaum vizita în Capernaum Ioa 2:1–12
30, Paştele Ierusalim Sărbătorirea Paştelui; îi alungă
pe negustori din templu Ioa 2:13–25
Ierusalim Discuţia lui Isus cu Nicodim
Iudeea; Enon Discipolii lui Isus botează; Ioan
descreşte Ioa 3:22–36
Tiberiada Ioan întemniţat; Isus pleacă în
Galileea Mat. 4:12; 14:3–5
Mar. 1:14; 6:17–20 Luca 3:19, 20;
Sihar, în În drum spre Galileea, Isus îi învaţă
Samaria pe samariteni Ioa 4:4–43
Serviciul glorios al lui Isus în Galileea
Galileea Anunţă pentru prima dată: „Regatul
cerurilor s-a apropiat“ Mat. 4:17
Nazaret; Vindecă un băiat; citeşte despre
Cana; misiunea sa; este respins; merge la
Capernaum Capernaum Mat. 4:13–16 Luca 4:16–31
Marea Galileii, Îi cheamă pe Simon, Andrei,
aproape de Iacov şi Ioan Mat. 4:18–22
Capernaum Mar. 1:16–20 Luca 5:1–11
Capernaum Vindecă un demonizat, precum şi pe
soacra lui Petru şi pe mulţi alţii
Galileea Primul turneu în Galileea, împreună
cu cei patru care au fost chemaţi
Galileea Un lepros vindecat; mulţimile se
îngrămădesc la Isus Mat. 8:1–4
Capernaum Vindecă un paralitic Mat. 9:1–8
Capernaum Chemarea lui Matei; ospăţul cu
încasatorii de impozite Mat. 9:9–17
Iudeea Predică în sinagogile din Iudeea
31, Paştele Ierusalim Participă la un ospăţ; vindecă un
om; îi mustră pe farisei Ioa 5:1–47
Întoarcerea Discipolii smulg spice de grâu
de la în sabat Mat. 12:1–8 Mar. 2:23–28
Ierusalim (?) Luca 6:1–5
Galileea; Vindecă în sabat mâna unui om;
Marea se retrage la ţărmul mării; face
Galileii vindecări Mat. 12:9–21 Mar. 3:1–12
Un munte Alegerea celor 12 apostoli
din apropierea Mar. 3:13–19
Capernaumului Luca 6:12–16
Aproape de Predica de pe munte
Capernaum Mat. 5:1—7:29 Luca 6:17–49
Capernaum Vindecă slujitorul unui centurion
Nain Îl învie pe fiul unei văduve
Galileea Din temniţă, Ioan trimite câţiva
discipoli la Isus Mat. 11:2–19
Galileea Oraşele mustrate; lucrurile revelate
copilaşilor; jugul plăcut Mat. 11:20–30
Galileea O femeie păcătoasă îi unge
picioarele; ilustrarea despre datornici
Galileea Al doilea turneu de predicare în
Galileea, împreună cu cei 12 Luca 8:1–3
Galileea Un demonizat vindecat; Isus învinuit
de alianţă cu Beelzebub Mat. 12:22–37
Galileea Scribii şi fariseii caută un semn
Galileea Discipolii lui Cristos sunt pentru
el rude apropiate Mat. 12:46–50
Marea Ilustrări: semănătorul, neghina şi
Galileii altele; explicarea acestora
Mat. 13:1–53 Mar. 4:1–34 Luca 8:4–18
Marea Potoleşte furtuna la traversarea
Galileii lacului Mat. 8:18, 23–27
Gadara, Doi demonizaţi vindecaţi;
la sud-est demonii intră în porci
de Marea Mat. 8:28–34 Mar. 5:1–20
Galileii Luca 8:26–39
Probabil Fiica lui Iair înviată; o femeie
Capernaum vindecată Mat. 9:18–26 Mar. 5:21–43
Capernaum (?) Vindecă doi orbi şi un demonizat
mut Mat. 9:27–34
Nazaret Vizitează din nou oraşul în care
a crescut şi este iarăşi respins
Galileea Al treilea turneu în Galileea,
extins întrucât sunt trimişi apostolii
Mat. 9:35—11:1 Mar. 6:6–13 Luca 9:1–6
Tiberiada Ioan Botezătorul decapitat; Irod
are remuşcări Mat. 14:1–12
32, în Capernaum (?); Apostolii se întorc din turneul
apropierea la nord-est de predicare; 5 000 de bărbaţi
Paştelui de Marea hrăniţi Mat. 14:13–21
(Ioan 6:4) Galileii Mar. 6:30–44 Luca 9:10–17
La nord-est Oamenii încearcă să-l facă rege;
de Marea Isus umblă pe mare; face vindecări
Galileii; Mat. 14:22–36 Mar. 6:45–56
Ghenezaret Ioa 6:14–21
Capernaum Isus spune că este „pâinea vieţii“;
mulţi discipoli îl părăsesc
32, după Probabil Tradiţii care anulează
Paşte Capernaum Cuvântul lui Dumnezeu Mat. 15:1–20
Fenicia; Aproape de Tir, de Sidon; apoi la
Decapole Decapole; 4 000 de bărbaţi hrăniţi
Magadan Saducheii şi fariseii caută din nou
un semn Mat. 15:39—16:4 Mar. 8:10–12
La nord-est Avertizează cu privire
de Marea la plămădeala fariseilor;
Galileii; vindecă un orb
Betsaida Mat. 16:5–12 Mar. 8:13–26
Cezareea Isus este Mesia; prezice moartea şi
lui Filip învierea sa Mat. 16:13–28
Probabil Transfigurarea în prezenţa lui Petru,
Mt. Hermon Iacov şi Ioan Mat. 17:1–13
Cezareea Vindecă un demonizat pe care
lui Filip discipolii nu l-au putut vindeca
Mat. 17:14–20 Mar. 9:14–29 Luca 9:37–43
Galileea Prezice din nou moartea şi învierea
sa Mat. 17:22, 23 Mar. 9:30–32
Capernaum Procură în mod miraculos banii
pentru impozit Mat. 17:24–27
Capernaum Cel mai mare în Regat; rezolvarea
divergenţelor; îndurarea Mat. 18:1–35
Galileea; Părăseşte Galileea pentru Sărbătoarea
Samaria Colibelor; totul trebuie lăsat la o
parte pentru predicare Mat. 8:19–22
Isus îşi continuă serviciul, predicând în Iudeea
32, Sărbătoarea Ierusalim Isus predă în public la
Colibelor Sărbătoarea Colibelor Ioa 7:11–52
Ierusalim Predă după sărbătoare; vindecă un
orb Ioa 8:12—9:41
Probabil Cei 70 sunt trimişi să predice;
Iudeea se întorc, prezintă un raport
Iudeea; Ilustrarea despre bunul samaritean;
Betania acasă la Marta şi Maria Luca 10:25–42
Probabil Îi învaţă din nou rugăciunea model;
Iudeea perseverenţă în a cere Luca 11:1–13
Probabil Respinge o acuzaţie falsă; arată că
Iudeea acea generaţie era de condamnat
Probabil La masă la un fariseu, Isus îi
Iudeea condamnă pe ipocriţi Luca 11:37–54
Probabil Isus vorbeşte despre grija lui
Iudeea Dumnezeu; administratorul fidel
Probabil Vindecă în sabat o femeie infirmă;
Iudeea trei ilustrări Luca 13:1–21
32, Sărbătoarea Ierusalim Isus la Sărbătoarea Dedicării;
Dedicării Păstorul cel bun Ioa 10:1–39
Isus îşi continuă serviciul, predicând la est de Iordan
Dincolo Mulţi cred în Isus
de Iordan Ioa 10:40–42
Pereea (dincolo În drum spre Ierusalim predă
de Iordan) în oraşe şi în sate Luca 13:22
Pereea Intrarea în Regat; ameninţarea lui
Irod; casa pustie Luca 13:23–35
Probabil Umilinţa; ilustrarea despre
Pereea o mare cină Luca 14:1–24
Probabil Calcularea preţului de
Pereea a fi discipol Luca 14:25–35
Probabil Ilustrări: oaia pierdută, moneda
Pereea pierdută, fiul risipitor Luca 15:1–32
Probabil Ilustrări: administratorul nedrept,
Pereea bogatul şi Lazăr Luca 16:1–31
Probabil Iertarea şi credinţa; sclavi
Pereea netrebnici Luca 17:1–10
Betania Lazăr sculat din morţi Ioa 11:1–46
Ierusalim; Sfatul lui Caiafa cu privire la
Efraim Isus; Isus se retrage Ioa 11:47–54
Samaria; Isus vindecă şi predă trecând prin
Galileea Samaria şi Galileea Luca 17:11–37
Samaria sau Ilustrări: văduva insistentă,
Galileea fariseul şi încasatorul de impozite
Pereea Coboară prin Pereea; învăţătura
despre divorţ Mat. 19:1–12 Mar. 10:1–12
Pereea Îi primeşte pe copii şi îi
binecuvântează Mat. 19:13–15
Pereea Tânărul bogat; ilustrarea despre
lucrătorii în vie Mat. 19:16—20:16
Probabil Isus prezice pentru a treia oară
Pereea moartea şi învierea sa Mat. 20:17–19
Probabil Cererea cu privire la locul lui
Pereea Iacov şi Ioan în Regat Mat. 20:20–28
Ierihon Trecând prin Ierihon, Isus vindecă
doi orbi; îl vizitează pe Zacheu;
ilustrarea despre cele zece mine
Ultima parte a serviciului lui Isus în Ierusalim
8 nisan, 33 Betania Soseşte la Betania cu şase zile
înainte de Paşte Ioa 11:55—12:1
9 nisan Betania Ospăţ în casa lui Simon, leprosul;
Maria îl unge pe Isus cu ulei parfumat;
iudeii vin să-i vadă pe Isus şi pe Lazăr
Mat. 26:6–13 Mar. 14:3–9 Ioa 12:2–11
Betania Intrarea triumfală a lui Cristos în
Ierusalim Ierusalim Mat. 21:1–11, 14–17
Mar. 11:1–11 Luca 19:29–44 Ioa 12:12–19
10 nisan Betania– Smochinul neroditor este blestemat;
Ierusalim a doua curăţare a templului
Mat. 21:18, 19, 12, 13 Mar. 11:12–17
Ierusalim Preoţii principali şi scribii plănuiesc
să-l omoare pe Isus Mar. 11:18, 19
Ierusalim Discuţie cu grecii; necredinţa iudeilor
11 nisan Betania– Smochinul neroditor este găsit uscat
Ierusalim Mat. 21:19–22 Mar. 11:20–25
Ierusalim, Autoritatea lui Cristos este pusă la
la templu îndoială; ilustrarea despre cei doi fii
Mat. 21:23–32 Mar. 11:27–33 Luca 20:1–8
Ierusalim, Ilustrarea despre viticultorii răi şi
la templu despre ospăţul de nuntă Mat. 21:33—22:14
Ierusalim, Întrebări-capcană despre impozite,
la templu înviere, porunci Mat. 22:15–40
Ierusalim, Întrebarea lui Isus privitoare la
la templu originea lui Mesia îi reduce la tăcere
pe adversari Mat. 22:41–46
Ierusalim, Îi condamnă cu asprime pe scribi şi pe
la templu farisei Mat. 23:1–39 Mar. 12:38–40
Ierusalim, Bănuţii văduvei
la templu Mar. 12:41–44 Luca 21:1–4
Muntele Este prezisă căderea Ierusalimului,
Măslinilor prezenţa lui Isus, încheierea
sistemului Mat. 24:1–51 Mar. 13:1–37
Muntele Ilustrări: despre cele zece fecioare,
Măslinilor despre talanţi şi despre oi şi capre
12 nisan Ierusalim Conducătorii religioşi pun la cale
uciderea lui Isus Mat. 26:1–5
Ierusalim Iuda se tocmeşte cu preoţii în ce
priveşte trădarea lui Isus Mat. 26:14–16
13 nisan Lângă şi în Pregătiri pentru
(joi după-amiază) Ierusalim Paşte Mat. 26:17–19
14 nisan Ierusalim Cina de Paşte cu cei 12
Ierusalim Isus spală picioarele apostolilor
Ierusalim Iuda identificat ca trădător; i se
spune să plece Mat. 26:21–25 Mar. 14:18–21
Ierusalim Instituirea Cinei de amintire cu cei 11
Luca 22:19, 20, 24–30 [1 Cor. 11:23–25]
Ierusalim Isus prezice că Petru îl va renega şi
că apostolii se vor împrăştia Mat. 26:31–35
Mar. 14:27–31 Luca 22:31–38 Ioa 13:31–38
Ierusalim Ajutorul; iubirea reciprocă; necazuri;
rugăciunea lui Isus Ioa 14:1—17:26
Ghetsimani Zbuciumul în grădină; trădarea şi
arestarea lui Isus Mat. 26:30, 36–56
Mar. 14:26, 32–52 Luca 22:39–53
Ierusalim Isus interogat de Ana; judecat de
Caiafa, în Sanhedrin; Petru îl reneagă
Mat. 26:57—27:1 Mar. 14:53—15:1
Ierusalim Iuda, trădătorul, se spânzură
Ierusalim Înaintea lui Pilat, apoi dus la Irod
şi din nou înaintea lui Pilat
Ierusalim Pilat caută să-l elibereze, apoi îl
condamnă la moarte Mat. 27:15–30
(a. 15:00, Golgota, Moartea lui Isus pe un stâlp
vineri) Ierusalim de tortură şi evenimentele din
acele ore Mat. 27:31–56 Mar. 15:20–41
Ierusalim Corpul lui Isus luat de pe stâlpul de
tortură şi îngropat Mat. 27:57–61
Mar. 15:42–47 Luca 23:50–56 Ioa 19:31–42
15 nisan Ierusalim Preoţii şi fariseii pun o gardă la
mormânt Mat. 27:62–66
16 nisan Ierusalim Învierea lui Isus şi evenimentele
şi în din acea zi Mat. 28:1–15 Mar. 16:1–8
vecinătate Luca 24:1–49 Ioa 20:1–25
d. 16 nisan Ierusalim; Isus Cristos se arată după înviere
Galileea Mat. 28:16–20 [1 Cor. 15:5–7]
25 iiar Muntele Înălţarea lui Isus în a 40-a zi
Măslinilor, de la înviere [Fap. 1:9–12]
lângă Betania Luca 24:50–53
Întrebări pentru chenarul „Principalele evenimente din viaţa pământească a lui Isus“:
a) Menţionaţi câteva evenimente remarcabile din serviciul lui Isus care au avut loc până la întemniţarea lui Ioan Botezătorul.
b) Indicaţi locul şi anul următoarelor evenimente: (1) Chemarea lui Simon, Andrei, Iacov şi Ioan. (2) Alegerea celor 12 apostoli. (3) Predica de pe munte. (4) Transfigurarea. (5) Scularea din morţi a lui Lazăr. (6) Vizita lui Isus acasă la Zacheu.
c) Menţionaţi câteva dintre miracolele remarcabile înfăptuite de Isus; arătaţi când şi unde au avut loc.
d) Menţionaţi câteva dintre principalele evenimente în legătură cu Isus, care au avut loc între 8 şi 16 nisan, 33 e.n.
e) Care sunt câteva ilustrări remarcabile pe care le-a făcut Isus în timpul serviciului său pământesc?
[Tabelul de la paginile 294–297]
DATE ISTORICE REMARCABILE
Abrevieri: a. pentru „aproximativ“ sau „în jur de“; d. pentru „după“; î. pentru „înainte de“.
Data Evenimentul Referinţa
4026 î.e.n. Crearea lui Adam Gen. 2:7
d. 4026 î.e.n. Încheierea legământului edenic, Gen. 3:15
prima profeţie
î. 3896 î.e.n. Cain îl omoară pe Abel Gen. 4:8
3896 î.e.n. Naşterea lui Set Gen. 5:3
3404 î.e.n. Naşterea dreptului Enoh Gen. 5:18
3339 î.e.n. Naşterea lui Metusala Gen. 5:21
3152 î.e.n. Naşterea lui Lameh Gen. 5:25
3096 î.e.n. Moartea lui Adam Gen. 5:5
3039 î.e.n. Transferarea lui Enoh; sfârşitul Gen. 5:23, 24;
activităţii sale profetice Iuda 14
2970 î.e.n. Naşterea lui Noe Gen. 5:28, 29
2490 î.e.n. Hotărârea lui Dumnezeu cu Gen. 6:3
privire la omenire
2470 î.e.n. Naşterea lui Iafet Gen. 5:32; 9:24;
2468 î.e.n. Naşterea lui Sem Gen. 7:11; 11:10
2370 î.e.n. Moartea lui Metusala Gen. 5:27
Căderea apelor Potopului (toamna) Gen. 7:6, 11
2369 î.e.n. Încheierea legământului după Gen. 8:13; 9:16
Potop
2368 î.e.n. Naşterea lui Arpacşad Gen. 11:10
d. 2269 î.e.n. Construirea Turnului Babel Gen. 11:4
2020 î.e.n. Moartea lui Noe Gen. 9:28, 29
2018 î.e.n. Naşterea lui Avraam Gen. 11:26, 32; 12:4
1943 î.e.n. Avraam trece Eufratul Gen. 12:4, 7;
în drum spre Canaan; Ex. 12:40;
validarea legământului avraamic; Gal. 3:17
încep cei 430 de ani
până la legământul Legii
î. 1933 î.e.n. Eliberarea lui Lot; Avraam Gen. 14:16, 18;
se întâlneşte cu Melchisedec Ge 16:3
1932 î.e.n. Naşterea lui Ismael Gen. 16:15, 16
1919 î.e.n. Legământul circumciziei Gen. 17:1, 10, 24
Judecata asupra Sodomei şi Gomorei Gen. 19:24
1918 î.e.n. Naşterea lui Isaac, adevăratul Gen. 21:2, 5;
moştenitor; încep cei ‘aproximativ Fap. 13:17–20
450 de ani’
1913 î.e.n. Înţărcarea lui Isaac; Ismael Gen. 21:8; 15:13;
este alungat; începutul celor Fap. 7:6
400 de ani de asuprire
1881 î.e.n. Moartea Sarei Gen. 17:17; 23:1
1878 î.e.n. Căsătoria lui Isaac cu Rebeca Gen. 25:20
1868 î.e.n. Moartea lui Sem Gen. 11:11
1858 î.e.n. Naşterea lui Esau şi Iacob Gen. 25:26
1843 î.e.n. Moartea lui Avraam Gen. 25:7
1818 î.e.n. Esau îşi ia primele două soţii Gen. 26:34
1795 î.e.n. Moartea lui Ismael Gen. 25:17
1781 î.e.n. Iacob fuge în Haran; Gen. 28:2, 13, 19
viziunea sa de la Betel
1774 î.e.n. Iacob se căsătoreşte cu Gen. 29:23–30
Lea şi cu Rahela
1767 î.e.n. Naşterea lui Iosif Gen. 30:23, 24
1761 î.e.n. Iacob se întoarce din Gen. 31:18, 41
Haran în Canaan
a. 1761 î.e.n. Iacob se luptă cu un înger; Gen. 32:24–28
i se dă numele Israel
1750 î.e.n. Iosif este vândut ca Gen. 37:2, 28
sclav de fraţii săi
1738 î.e.n. Moartea lui Isaac Gen. 35:28, 29
1737 î.e.n. Iosif devine prim-ministru Gen. 41:40, 46
al Egiptului
1728 î.e.n. Iacob vine cu întreaga Gen. 45:6;
familie în Egipt Ge 46:26; 47:9
1711 î.e.n. Moartea lui Iacob Gen. 47:28
1657 î.e.n. Moartea lui Iosif Gen. 50:26
î. 1613 î.e.n. Încercarea lui Iov Iov 1:8; 42:16
d. 1600 î.e.n. Egiptul devine prima Ex. 1:8
putere mondială
1593 î.e.n. Naşterea lui Moise Ex. 2:2, 10
1553 î.e.n. Moise se prezintă ca Ex. 2:11, 14, 15;
eliberator; fuge în Madian Fap. 7:23
a. 1514 î.e.n. Moise lângă tufa de Ex. 3:2
mărăcini ce ardea cu vâlvătăi
1513 î.e.n. Paştele; Israeliţii pleacă Ex. 12:12;
din Egipt; eliberarea de la Ex 14:27, 29, 30;
Marea Roşie; puterea Egiptului
este zguduită; sfârşitul Gen. 15:13, 14
celor 400 de ani de asuprire
Încheierea legământului Legii Ex. 24:6–8
la Mt. Sinai (Horeb)
Sfârşitul perioadei de 430 Gal. 3:17;
de ani, care a început odată Ex. 12:40
cu validarea legământului avraamic
Moise compilează cartea Geneza Ioan 5:46
în pustiu; începe scrierea Bibliei
1512 î.e.n. Terminarea construirii tabernacolului Ex. 40:17
Învestirea preoţilor aaronici Lev. 8:34–36
Moise termină cărţile Exodul Lev. 27:34;
şi Leviticul Num. 1:1
a. 1473 î.e.n. Moise termină cartea Iov Iov 42:16, 17
1473 î.e.n. Moise termină cartea Num. 35:1; 36:13
Numerele în Câmpiile Moabului
Legământul cu Israel în Moab Deut. 29:1
Moise scrie Deuteronomul Deut. 1:1, 3
Moise moare în Moab, pe Mt. Nebo Deut. 34:1, 5, 7
Israel intră în Canaan Ios. 4:19
sub conducerea lui Iosua
1467 î.e.n. Se încheie cucerirea celei mai Ios. 11:23;
mari părţi din ţara promisă; Ios 14:7, 10–15
sfârşitul celor ‘aproximativ 450 de
ani’, menţionaţi în Faptele 13:17–20
a. 1450 î.e.n. Este terminată cartea Iosua Ios. 1:1; 24:26
Moartea lui Iosua Ios. 24:29
1117 î.e.n. Samuel îl unge pe Saul rege 1 Sam. 10:24;
al lui Israel Fap. 13:21
1107 î.e.n. Naşterea lui David la Betleem 1 Sam. 16:1
a. 1100 î.e.n. Samuel termină cartea Judecătorii Jud. 21:25
a. 1090 î.e.n. Samuel termină cartea Rut Rut 4:18–22
a. 1078 î.e.n. Este terminată cartea 1 Samuel 1 Sam. 31:6
1077 î.e.n. David devine rege al lui Iuda 2 Sam. 2:4
la Hebron
1070 î.e.n. David devine rege peste tot 2 Sam. 5:3–7
Israelul; face din Ierusalim capitala sa
d. 1070 î.e.n. Arca este adusă la 2 Sam. 6:15; 7:12–16
Ierusalim; legământul pentru
un regat încheiat cu David
a. 1040 î.e.n. Gad şi Natan termină cartea 2 Sam. 24:18
2 Samuel
1037 î.e.n. Solomon îi succedă lui 1 Regi 1:39; 2:12
David la tron ca rege al lui Israel
1034 î.e.n. Solomon începe construirea templului 1 Regi 6:1
1027 î.e.n. Este terminat templul din Ierusalim 1 Regi 6:38
a. 1020 î.e.n. Solomon termină Cântarea cântărilor Cânt. 1:1
î. 1000 î.e.n. Solomon termină cartea Eclesiastul Ecl. 1:1
997 î.e.n. Roboam îi succedă lui Solomon 1 Regi 11:43;
la tron; regatul este divizat; 1Re 12:19, 20
Ieroboam începe să guverneze
ca rege al lui Israel
993 î.e.n. Şişac invadează Iuda şi 1 Regi 14:25, 26
ia tezaurele din templu
980 î.e.n. Abiiam (Abiia) îi succedă lui 1 Regi 15:1, 2
Roboam ca rege al lui Iuda
977 î.e.n. Asa îi succedă lui Abiiam 1 Regi 15:9, 10
ca rege al lui Iuda
a. 976 î.e.n. Nadab îi succedă lui 1 Regi 14:20
Ieroboam ca rege al lui Israel
a. 975 î.e.n. Baeşa îi succedă lui Nadab 1 Regi 15:33
ca rege al lui Israel
a. 952 î.e.n. Ela îi succedă lui Baeşa 1 Regi 16:8
ca rege al lui Israel
a. 951 î.e.n. Zimri îi succedă lui Ela 1 Regi 16:15
ca rege al lui Israel
Omri şi Tibni îi succedă lui 1 Regi 16:21
Zimri ca regi ai lui Israel
a. 947 î.e.n. Omri guvernează ca rege 1 Regi 16:22, 23
al lui Israel
a. 940 î.e.n. Ahab îi succedă lui Omri 1 Regi 16:29
ca rege al lui Israel
936 î.e.n. Iosafat îi succedă lui Asa 1 Regi 22:41, 42
ca rege al lui Iuda
a. 919 î.e.n. Ahazia îi succedă lui Ahab 1 Regi 22:51, 52
ca rege al lui Israel
a. 917 î.e.n. Ioram, din Israel, îi succedă 2 Regi 3:1
lui Ahazia ca rege
913 î.e.n. Ioram, din Iuda, 2 Regi 8:16, 17
‘devine rege’ împreună cu Iosafat
a. 906 î.e.n. Ahazia îi succedă lui Ioram 2 Regi 8:25, 26
ca rege al lui Iuda
a. 905 î.e.n. Regina Atalia uzurpă 2 Regi 11:1–3
tronul lui Iuda
Iehu îi succedă lui Ioram 2 Regi 9:24, 27; 10:36
ca rege al lui Israel
898 î.e.n. Ioas îi succedă lui Ahazia 2 Regi 12:1
ca rege al lui Iuda
876 î.e.n. Ioahaz îi succedă lui Iehu 2 Regi 13:1
ca rege al lui Israel
a. 859 î.e.n. Ioas îi succedă lui Ioahaz 2 Regi 13:10
ca rege al lui Israel
858 î.e.n. Amaţia îi succedă lui Ioas 2 Regi 14:1, 2
ca rege al lui Iuda
a. 844 î.e.n. Ieroboam II îi succedă 2 Regi 14:23
lui Ioas ca rege al lui Israel
Iona termină cartea Iona Iona 1:1, 2
829 î.e.n. Ozia (Azaria) îi succedă lui 2 Regi 15:1, 2
Amaţia ca rege al lui Iuda
a. 820 î.e.n. Este scrisă probabil cartea Ioel Ioel 1:1
a. 804 î.e.n. Amos termină cartea Amos Amos 1:1
a. 792 î.e.n. Zaharia guvernează ca rege 2 Regi 15:8
al lui Israel (6 luni)
a. 791 î.e.n. Şalum îi succedă lui Zaharia 2 Regi 15:13, 17
ca rege al lui Israel
Menahem îi succedă lui Şalum
ca rege al lui Israel
a. 780 î.e.n. Pecahia îi succedă lui Menahem 2 Regi 15:23
ca rege al lui Israel
a. 778 î.e.n. Pecah îi succedă lui Pecahia 2 Regi 15:27
ca rege al lui Israel
a. 778 î.e.n. Isaia începe să profeţească Is. 1:1; 6:1
777 î.e.n. Iotam îi succedă lui Ozia 2 Regi 15:32, 33
(Azaria) ca rege al lui Iuda
a. 761 î.e.n. Ahaz îi succedă lui Iotam 2 Regi 16:1, 2
ca rege al lui Iuda
a. 758 î.e.n. Hosea ‘începe să domnească’ 2 Regi 15:30
peste Israel
745 î.e.n. Ezechia îi succedă lui Ahaz 2 Regi 18:1, 2
ca rege al lui Iuda
d. 745 î.e.n. Osea termină cartea Osea Os. 1:1
740 î.e.n. Asiria subjugă Israelul, 2 Regi 17:6, 13, 18
cucereşte Samaria
732 î.e.n. Sanherib invadează Iuda 2 Regi 18:13
d. 732 î.e.n. Isaia termină cartea Isaia Is. 1:1
î. 717 î.e.n. Mica termină cartea Mica Mica 1:1
a. 717 î.e.n. Se încheie compilarea cărţii Prov. 25:1
Proverbele
716 î.e.n. Manase îi succedă lui Ezechia 2 Regi 21:1
ca rege al lui Iuda
661 î.e.n. Amon îi succedă lui Manase 2 Regi 21:19
ca rege al lui Iuda
659 î.e.n. Iosia îi succedă lui Amon 2 Regi 22:1
ca rege al lui Iuda
î. 648 î.e.n. Ţefania termină cartea Ţefania Ţef. 1:1
647 î.e.n. Ieremia este numit profet Ier. 1:1, 2, 9, 10
î. 632 î.e.n. Naum termină cartea Naum Naum 1:1
632 î.e.n. Ninive cade în mâna caldeenilor Naum 3:7
şi a mezilor
Babilonul este pe cale să devină
a treia putere mondială
628 î.e.n. Ioahaz, succesorul lui Iosia, 2 Regi 23:31
guvernează ca rege al lui Iuda
Ioiachim îi succedă lui Ioahaz 2 Regi 23:36
ca rege al lui Iuda
a. 628 î.e.n. Habacuc termină cartea Habacuc Hab. 1:1
625 î.e.n. Nebucadneţar (II) devine rege Ier. 25:1
al Babilonului; primul an de
domnie se calculează din luna
nisan a anului 624 î.e.n.
620 î.e.n. Nebucadneţar îl face pe Ioiachim 2 Regi 24:1
rege şi ia de la el tribut
618 î.e.n. Ioiachin devine rege în Iuda 2 Regi 24:6, 8
după Ioiachim
617 î.e.n. Nebucadneţar îi duce în Babilon Dan. 1:1–4;
pe primii captivi iudei
Zedechia este numit rege al lui Iuda 2 Regi 24:12–18
613 î.e.n. Ezechiel începe să profeţească Ezec. 1:1–3
609 î.e.n. Nebucadneţar vine a treia oară 2 Regi 25:1, 2
împotriva lui Iuda; începe
asediul Ierusalimului
607 î.e.n. În luna a cincea (ab), templul 2 Regi 25:8–10;
este ars din temelii, iar Ier. 52:12–14
Ierusalimul distrus
În luna a şaptea, iudeii 2 Regi 25:25, 26;
părăsesc Iuda; începe numărătoarea Luca 21:24
‘timpurilor fixate ale naţiunilor’
Ieremia scrie Plângerile Introducerea la
Plâng., LXX
a. 607 î.e.n. Obadia scrie cartea Obadia Ob. 1
a. 591 î.e.n. Ezechiel termină cartea Ezec. 40:1; 29:17
Ezechiel
580 î.e.n. Sunt terminate cărţile 1 şi 2 Regi Ier. 52:31;
şi Ieremia 2 Regi 25:27
539 î.e.n. Babilonul cade în mâinile mezilor Dan. 5:30, 31
şi perşilor; Medo-Persia devine
a patra putere mondială
537 î.e.n. Intră în vigoare decretul 2 Cron. 36:22, 23;
lui Cirus, persanul, prin Ier. 25:12; 29:10
care li se permite iudeilor să se
întoarcă la Ierusalim; iau sfârşit cei
70 de ani de pustiire a Ierusalimului
a. 536 î.e.n. Daniel termină cartea Daniel Dan. 10:1
536 î.e.n. Zorobabel pune temelia templului Ezra 3:8–10
522 î.e.n. Lucrarea de construire a Ezra 4:23, 24
templului este interzisă
520 î.e.n. Hagai termină cartea Hagai Hag. 1:1
518 î.e.n. Zaharia termină cartea Zaharia Zah. 1:1
515 î.e.n. Zorobabel termină al doilea templu Ezra 6:14, 15
a. 475 î.e.n. Mardoheu termină cartea Estera Est. 3:7; 9:32
468 î.e.n. Ezra şi unii preoţi se întorc la Ierusalim Ezra 7:7
a. 460 î.e.n. Ezra termină cărţile Ezra 1:1;
1 şi 2 Cronici şi Ezra; 2 Cron. 36:22
compilarea finală a Psalmilor
455 î.e.n. Neemia reconstruieşte Neem. 1:1; 2:1, 11;
zidurile Ierusalimului; începe Ne 6:15;
să se împlinească profeţia referitoare
la cele 70 de săptămâni Dan. 9:24
d. 443 î.e.n. Neemia termină cartea Neemia Neem. 5:14
Maleahi termină cartea Maleahi Mal. 1:1
406 î.e.n. Este încheiată rezidirea Ierusalimului Dan. 9:25
332 î.e.n. Grecia, a cincea putere mondială, Dan. 8:21
stăpâneşte peste Iudeea
a. 280 î.e.n. Începe traducerea Septuagintei
165 î.e.n. O nouă dedicare a templului Ioan 10:22
după profanarea lui prin idolatria
greacă; Sărbătoarea Dedicării
63 î.e.n. Roma, a şasea putere mondială, Ioan 19:15;
stăpâneşte peste Ierusalim Rev. 17:10
a. 37 î.e.n. Irod (numit rege de către Roma)
ia cu asalt Ierusalimul
2 î.e.n. Naşterea lui Ioan Botezătorul Luca 1:60; 2:7
şi a lui Isus
29 e.n. Ioan şi Isus îşi încep serviciul Luca 3:1, 2, 23
33 e.n. 14 nisan: Isus devine jertfa Luca 22:20; 23:33
care pune baza noului legământ;
este ţintuit pe stâlp
16 nisan: învierea lui Isus Mat. 28:1–10
6 sivan, Penticosta: turnarea Fap. 2:1–17, 38
spiritului; Petru le deschide iudeilor
calea spre congregaţia creştină
36 e.n. Sfârşitul celor 70 de săptămâni Dan. 9:24–27;
de ani; Petru îl vizitează pe Fap. 10:1, 45
Corneliu, primul dintre cei necircumcişi
din naţiuni care intră în congregaţia creştină
a. 41 e.n. Matei scrie evanghelia intitulată „Matei“
a. 47–48 e.n. Pavel începe prima sa Fap. 13:1—14:28
călătorie misionară
a. 49 e.n. Corpul de guvernare ia decizia Fap. 15:28, 29
potrivit căreia credincioşii dintre
naţiuni nu trebuie să fie circumcişi
a. 49–52 e.n. A doua călătorie misionară Fap. 15:36—18:22
a lui Pavel
a. 50 e.n. Pavel scrie 1 Tesaloniceni în Corint 1 Tes. 1:1
a. 51 e.n. Pavel scrie 2 Tesaloniceni în Corint 2 Tes. 1:1
a. 50–52 e.n. Pavel scrie scrisoarea către Gal. 1:1
galateni în Corint sau în Antiohia siriană
a. 52–56 e.n. A treia călătorie Fap. 18:23—21:19
misionară a lui Pavel
a. 55 e.n. Pavel scrie 1 Corinteni în Efes 1 Cor. 15:32;
şi 2 Corinteni în Macedonia 2 Cor. 2:12, 13
a. 56 e.n. Pavel scrie scrisoarea către Rom. 16:1
romani în Corint
a. 56–58 e.n. Luca scrie evanghelia Luca 1:1, 2
intitulată „Luca“
a. 60–61 e.n. Pavel scrie în Roma: Efeseni Ef. 3:1
Filipeni Filip. 4:22
Coloseni Col. 4:18
Filimon Filim. 1
a. 61 e.n. Pavel scrie scrisoarea Evr. 13:24; 10:34
către evrei în Roma
Luca termină cartea Faptele în Roma
î. 62 e.n. Iacov, fratele lui Isus, scrie Iac. 1:1
scrisoarea intitulată „Iacov“ în Ierusalim
a. 60–65 e.n. Marcu scrie evanghelia intitulată „Marcu“
a. 61–64 e.n. Pavel scrie 1 Timotei în Macedonia 1 Tim. 1:3
Pavel scrie scrisoarea către Tit 1:5
Tit în Macedonia (?)
a. 62–64 e.n. Petru scrie 1 Petru în Babilon 1 Pet. 1:1; 5:13
a. 64 e.n. Petru scrie 2 Petru în Babilon (?) 2 Pet. 1:1
a. 65 e.n. Pavel scrie 2 Timotei în Roma 2 Tim. 4:16–18
Iuda, fratele lui Isus, scrie „Iuda“ Iuda 1, 17, 18
70 e.n. Ierusalimul şi templul sunt Dan. 9:27;
distruse de romani Mat. 23:37, 38; Luca 19:42–44
a. 96 e.n. Ioan scrie Revelaţia pe insula Patmos Rev. 1:9
a. 98 e.n. Ioan scrie evanghelia intitulată Ioan 21:22, 23
„Ioan“ şi scrisorile 1, 2, şi 3 Ioan;
ia sfârşit scrierea Bibliei
a. 100 e.n. Moartea lui Ioan, ultimul 2 Tes. 2:7
dintre apostoli
NOTĂ: De reţinut că multe dintre aceste date sunt exacte, dar unele sunt aproximative, fiind bazate pe dovezile disponibile. Scopul acestui chenar nu este de a stabili date fixe pentru fiecare eveniment, ci de a-i ajuta pe cei ce studiază Biblia să plaseze evenimentele în timp şi să vadă legătura dintre ele.
Întrebări pentru chenarul „Date istorice remarcabile“ şi pentru „Lista cărţilor Bibliei“:
a) Comparând cele două chenare, menţionaţi câţiva profeţi şi scriitori biblici care au trăit (1) înainte de întemeierea regatului lui Israel în 1117 î.e.n., (2) în timpul regatelor lui Israel şi Iuda, (3) în perioada de la începutul exilului în Babilon şi până la încheierea canonului Scripturilor ebraice.
b) Stabiliţi data redactării scrisorilor lui Pavel făcând referire la călătoriile sale misionare.
c) Ce alte lucruri interesante observaţi cu privire la data scrierii celorlalte cărţi ale Scripturilor greceşti creştine?
d) Stabiliţi legătura dintre persoanele menţionate mai jos şi unele evenimente remarcabile din istoria Bibliei, arătând dacă au trăit înainte sau după evenimentul respectiv, sau faceţi o legătură între ele şi alte persoane care au trăit în acelaşi timp: Sem, Samuel, Metusala, Lot, regele Saul, David, Iov, regele Osea al Israelului, Solomon, Aaron, regele Zedechia al lui Iuda.
e) Ce evenimente remarcabile au avut loc în timpul vieţii lui (1) Noe, (2) Avraam, (3) Moise?
f) Asociaţi următoarele date (î.e.n.) cu evenimentele remarcabile din lista de mai jos: 4026, 2370, 1943, 1513, 1473, 1117, 997, 740, 607, 539, 537, 455.
Crearea lui Adam
Legământul Legii încheiat la Sinai
Distrugerea Ierusalimului
Întoarcerea iudeilor la Ierusalim după decretul dat de Cirus
Începe scrierea sub inspiraţie a Bibliei
Începe Potopul
Babilonul cade în mâinile mezilor şi perşilor
Este uns primul rege al Israelului
Avraam trece Eufratul; este validat legământul avraamic
Despărţirea regatelor Israel şi Iuda
Regatul nordic este subjugat de Asiria
Zidurile Ierusalimului sunt rezidite de Neemia
Israeliţii sunt eliberaţi din Egipt
Iosua conduce Israelul în Canaan
Iau sfârşit cei 70 de ani de pustiire a Ierusalimului
[Tabelul de la pagina 298]
LISTA CĂRŢILOR BIBLIEI
(Unele date [şi localităţi] nu sunt sigure. Abrevieri: a. înseamnă „aproximativ“ sau „în jur de“; d., „după“; şi î., „înainte de“)
Cărţile Scripturilor ebraice, scrise înaintea erei noastre (î.e.n.)
Numele Scriitorul Locul Data încheierii Perioada la
cărţii scrierii scrierii care se referă
Geneza Moise Pustiu 1513 De „la început“
până în 1657
Exodul Moise Pustiu 1512 1657–1512
Leviticul Moise Pustiu 1512 o lună (1512)
Numerele Moise Pustiu/Câmpiile
Moabului 1473 1512–1473
Deuteronomul Moise Câmpiile
Moabului 1473 două luni (1473)
Iosua Iosua Canaan a. 1450 1473–a. 1450
Judecătorii Samuel Israel a. 1100 a. 1450–a. 1120
Rut Samuel Israel a. 1090 11 ani de
guvernare a judecătorilor
1 Samuel Samuel;
Gad; Natan Israel a. 1078 a. 1180–1078
2 Samuel Gad; Natan Israel a. 1040 1077–a. 1040
1 şi 2 Regi Ieremia Iuda/Egipt 580 a. 1040–580
1 şi 2 Cronici Ezra Ierusalim (?) a. 460 După
1077–537
Ezra Ezra Ierusalim a. 460 537–a. 467
Neemia Neemia Ierusalim d. 443 456–d. 443
Estera Mardoheu Susa, Elam a. 475 493–a. 475
Iov Moise Pustiu a. 1473 Peste 140 de ani
între 1657 şi 1473
Psalmii David şi alţii a. 460
Proverbele Solomon;
Agur; Lemuel Ierusalim a. 717
Eclesiastul Solomon Ierusalim î. 1000
Cântarea
cântărilor Solomon Ierusalim a. 1020
Isaia Isaia Ierusalim d. 732 a. 778–d. 732
Ieremia Ieremia Iuda/Egipt 580 647–580
Plângerile Ieremia În apropierea
Ierusalimului 607
Ezechiel Ezechiel Babilon a. 591 613–a. 591
Daniel Daniel Babilon a. 536 618–a. 536
Osea Osea Samaria (Ţinutul) d. 745 î. 804–d. 745
Ioel Ioel Iuda a. 820 (?)
Amos Amos Iuda a. 804
Obadia Obadia a. 607
Iona Iona a. 844
Mica Mica Iuda î. 717 a. 777–717
Naum Naum Iuda î. 632
Habacuc Habacuc Iuda a. 628 (?)
Ţefania Ţefania Iuda î. 648
Hagai Hagai Ierusalim 520 112 zile (520)
Zaharia Zaharia Ierusalim 518 520–518
Maleahi Maleahi Ierusalim d. 443
Cărţile Scripturilor greceşti creştine, scrise în era noastră (e.n.)
Numele Scriitorul Locul Data încheierii Perioada la
cărţii scrierii scrierii care se referă
Matei Matei Palestina a. 41 2 î.e.n.–33 e.n.
Marcu Marcu Roma a. 60–65 29–33 e.n.
Luca Luca Cezareea a. 56–58 3 î.e.n.–33 e.n.
Ioan Apostolul Ioan Efes, sau
în apropiere a. 98 După prolog, 29–33 e.n.
Faptele Luca Roma a. 61 33–a. 61 e.n.
Romani Pavel Corint a. 56
1 Corinteni Pavel Efes a. 55
2 Corinteni Pavel Macedonia a. 55
Galateni Pavel Corint sau
Antiohia Siriană a. 50–52
Efeseni Pavel Roma a. 60–61
Filipeni Pavel Roma a. 60–61
Coloseni Pavel Roma a. 60–61
1 Tesaloniceni Pavel Corint a. 50
2 Tesaloniceni Pavel Corint a. 51
1 Timotei Pavel Macedonia a. 61–64
2 Timotei Pavel Roma a. 65
Tit Pavel Macedonia (?) a. 61–64
Filimon Pavel Roma a. 60–61
Evrei Pavel Roma a. 61
Iacov Iacov
(fratele lui Isus) Ierusalim î. 62
1 Petru Petru Babilon a. 62–64
2 Petru Petru Babilon (?) a. 64
1 Ioan Apostolul Ioan Efes, sau
în apropiere a. 98
2 Ioan Apostolul Ioan Efes, sau
în apropiere a. 98
3 Ioan Apostolul Ioan Efes, sau
în apropiere a. 98
Iuda Iuda (fratele
lui Isus) Palestina (?) a. 65
Revelaţia Apostolul Ioan Patmos a. 96
