Este Biblia într-adevăr opera lui Dumnezeu?
Capitolul 5
Este Biblia într-adevăr opera lui Dumnezeu?
1. De ce este raţional să credem că Dumnezeu ne-a dat informaţii despre sine?
NE-A DAT oare Iehova Dumnezeu vreo informaţie despre sine însuşi? Ne-a arătat el oare ce a făcut şi ce intenţionează să facă? Un tată care-şi iubeşte copiii le explică acestora multe lucruri. Şi după cum am văzut, Iehova este, într-adevăr, un Tată plin de iubire.
2. (a) Prin ce mijloc excelent ne vorbeşte Iehova despre sine? (b) Ce întrebări se ridică privitor la lucrul acesta?
2 Dar cum putea face Iehova ca aceste informaţii să le parvină oamenilor în toate timpurile şi în diferite părţi ale pămîntului? Un excelent mijloc ar fi constat în scrierea unei cărţi care apoi să devină accesibilă tuturor. Este oare Biblia într-adevăr Cartea lui Dumnezeu? Cum putem afla lucrul acesta?
BIBLIA — O CARTE UNICĂ
3. În ce privinţă este Biblia o carte cu totul deosebită?
3 Dacă Biblia este într-adevăr opera lui Dumnezeu, ar fi de aşteptat ca ea să fie o carte cu totul deosebită. Aşa stau oare lucrurile? Da, şi aceasta din mai multe motive. În primul rînd ea este foarte veche. Altfel cum ar putea fi Cuvîntul pe care Dumnezeu l-a adresat întregului neam omenesc? Scrierea ei a început în limba ebraică în urmă cu aproximativ 3 500 de ani, iar traducerea ei în alte limbi în urmă cu mai bine de 2 200 de ani. Astăzi aproape fiecare om de pe pămînt o poate citi în propria sa limbă.
4. Compară tirajul Bibliei cu cel al altor cărţi?
4 În ce priveşte tirajul ei, nici o altă carte nu poate rivaliza cu ea. O carte care a atins un tiraj ce se numără cu miile de exemplare, este considerată drept un succes. Dar tirajul Bibliei se ridică la milioane de exemplare în fiecare an, astfel numărul exemplarelor Bibliei a ajuns astăzi la miliarde. Cu greu poţi găsi un loc pe pămînt, fie el cît de izolat, în care să nu poată fi găsită Biblia. N-ar fi oare de aşteptat tocmai lucrul acesta de la o carte care este într-adevăr opera lui Dumnezeu?
5. Ce eforturi au fost depuse pentru distrugerea Bibliei?
5 Această mare răspîndire a Bibliei este şi mai uimitoare dacă ne gîndim la înverşunarea cu care duşmanii ei au luptat să o distrugă. Dar oare nu ar trebui să ne aşteptăm ca o carte care este opera lui Dumnezeu să fie atacată de agenţii Diavolului? Exact aşa s-a şi întîmplat. Timp îndelungat arderea Bibliilor a fost ceva obişnuit, iar cine era surprins citind Biblia era adeseori condamnat la moarte.
6. (a) La care întrebări importante răspunde Biblia? (b) De unde şi-au luat informaţiile scriitorii Bibliei, potrivit propriilor lor declaraţii?
6 Ar fi un lucru normal ca o astfel de carte să răspundă marilor întrebări pe care ni le punem. „De unde provine viaţa? De ce existăm pe pămînt? Care este viitorul omenirii?“ Iată cîteva întrebări la care ea dă răspunsul, afirmînd cît se poate de clar că informaţiile ce le conţine provin de la Iehova Dumnezeu. Un scriitor biblic a spus: „Spiritul lui Iehova este cel care a vorbit prin mine şi Cuvîntul său a fost pe limba mea“ (2 Samuel 23:2). Un altul a scris: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu“ (2 Timotei 3:16). Astfel, deoarece Biblia afirmă că ea este Cuvîntul lui Dumnezeu, nu ar fi înţelept oare să îi examinăm conţinutul, pentru a ne convinge că aşa stau lucrurile?
CUM A FOST SCRISĂ BIBLIA
7. (a) Cine a scris Biblia? (b) De ce se poate spune totuşi că ea este Cuvîntul lui Dumnezeu?
7 „Dar cum poate fi Biblia opera lui Dumnezeu, cînd ea a fost scrisă de oameni?“, ai putea întreba. Într-adevăr, aproximativ 40 de bărbaţi au participat la scrierea Bibliei, cu excepţia celor Zece Porunci scrise de către Dumnezeu personal, pe table de piatră, prin intermediul spiritului său sfînt (Exod 31:18). Aceasta însă nu înseamnă că ceea ce au scris ei n-ar fi Cuvîntul lui Dumnezeu. Biblia declară: „Oamenii au vorbit de la Dumnezeu‚ după cum au fost purtaţi de spiritul sfînt“ (2 Petru 1:21). Da, aşa cum Dumnezeu a utilizat puternicul său spirit sfînt la crearea cerului, a pămîntului şi a tuturor vieţuitoarelor, l-a folosit şi la scrierea Bibliei.
8, 9. Ce exemple ne pot ajuta să înţelegem modul în care Dumnezeu a făcut să fie scrisă Biblia?
8 Aceasta înseamnă că Biblia are numai un singur autor, pe Iehova Dumnezeu. El s-a folosit de scriitori umani asemenea unui om de afaceri care dictează o scrisoare secretarei sale. Ea scrie scrisoarea, dar ideile pe care le conţine aceasta sînt ale patronului. În mod asemănător, Biblia este Cartea lui Dumnezeu şi nu cartea oamenilor care au fost folosiţi la scrierea ei.
9 Creatorul creierului fiind însuşi Dumnezeu, nu i-a fost deloc greu să imprime mesajul său în mintea slujitorilor săi. Nu putem noi oare astăzi primi mesaje din depărtări prin intermediul radioului şi al televiziunii? Sunetul şi imaginea ne parvin conform legilor fizicii, stabilite de Dumnezeu. Aşadar, este lesne de înţeles că din reşedinţa sa cerească Dumnezeu i-a putut determina pe acei oameni să scrie tot ceea ce omenirea trebuie să cunoască.
10. (a) Din cîte cărţi se compune Biblia, şi în cît timp a fost scrisă? (b) Care este tema principală a Bibliei?
10 Din aceasta a rezultat o excepţională carte. De fapt Biblia se compune din 66 de cărţi mai mici. Cuvîntul grec biblía‚ de unde îşi trage numele, înseamnă „cărţi mici“. Scrierea acestor cărţi sau scrisori a cuprins o perioadă de 1 600 de ani, adică din 1513 î.e.n. pînă în 98 e.n.; dar avînd numai un singur autor, ele sînt într-o perfectă armonie. Ele conţin aceeaşi temă: Iehova va restabili condiţii drepte prin intermediul regatului său. Prima carte, Geneza, vorbeşte despre felul în care a fost pierdută locuinţa paradiziacă din cauza răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu, iar ultima, Apocalipsul arată felul în care pămîntul va deveni un paradis sub guvernarea lui Dumnezeu. — Geneza 3:19, 23; Apocalips 12:10; 21:3, 4.
11. (a) În ce limbi a fost scrisă Biblia? (b) Care sînt cele două mari părţi ale Bibliei, şi cum se poate demonstra că sînt într-o perfectă armonie?
11 Primele 39 de cărţi ale Bibliei au fost scrise în limba ebraică, în afară de cîteva pasaje în arameană, iar ultimele 27 de cărţi au fost scrise în limba greacă, limbă vorbită în general în timpul lui Isus şi al primilor creştini. Aceste două părţi ale Bibliei sînt pe drept numite „Scripturile ebraice“ şi „Scripturile greceşti“. Ambele sînt într-o perfectă armonie; dovada constă în faptul că Scripturile greceşti citează mai bine de 365 de ori din Scripturile ebraice şi se referă la ele de aproximativ 375 de ori.
BIBLIA ACCESIBILĂ TUTUROR
12. De ce a dispus Iehova multiplicarea Bibliei prin copiere?
12 Dar cum putea fi Cuvîntul divin citit de către toţi de vreme ce el nu exista decît într-un singur exemplar în original? Nicicum. Tocmai de aceea Iehova a dispus multiplicarea prin copiere a scrierilor originale ebraice (Deuteronom 17:18). Ezra, de exemplu, era „un copist iscusit al Legii lui Moise, pe care o dăduse Iehova, Dumnezeul lui Israel“ (Ezra 7:6). Scripturile greceşti au fost copiate şi ele în mii de exemplare.
13. (a) Ce trebuia făcut ca majoritatea oamenilor să poată citi Biblia? (b) Cînd a început traducerea Bibliei?
13 Cunoşti ebraica sau greaca? Nu? Atunci nu vei putea citi primele copii manuscrise ale Bibliei, dintre care unele există şi astăzi. A trebuit deci ca cineva să traducă Biblia şi în limba ta. Traducerea Bibliei dintr-o limbă în alta a dat multora posibilitatea să citească Cuvîntul lui Dumnezeu. De exemplu, cu aproximativ 300 de ani înainte de Isus, limba greacă a devenit cea mai răspîndită. În anul 280 î.e.n. s-a început deci traducerea Scrierilor în limba greacă. Această traducere timpurie se numeşte „Septuaginta“.
14. (a) De ce s-a opus clerul, traducerii Bibliei? (b) Care este dovada eşecului lor?
14 Mai tîrziu, cînd mulţi vorbeau limba latină, Biblia a fost tradusă şi în această limbă. Au trecut secole şi limba latină a fost abandonată în favoarea altor limbi, ca araba, franceza, spaniola, portugheza, italiana, germana şi engleza. Pe vremea aceea, capii religioşi catolici luptau să împiedice traducerea Bibliei în limba poporului. Ei au mers pînă acolo încît îi ardeau pe rug pe cei ce deţineau Biblia, deoarece această carte demasca învăţăturile lor false şi faptele lor rele. Dar nu au reuşit, iar Scripturile au fost larg răspîndite în numeroase limbi. Astăzi, ele există în întregime sau parţial în cel puţin 1 785 de limbi.
15. De ce este bine să avem traduceri recente?
15 Cu trecerea anilor au fost făcute diferite traduceri ale Bibliei în aceeaşi limbă. Astfel şi în limba română există mai multe traduceri ale Bibliei. De ce nu era suficientă o singură traducere? Deoarece limba evoluează în permanenţă. Astfel o comparaţie între traducerile mai vechi ale Bibliei şi cele mai recente nu relevă decît modificări de stil, sensul fiind aproape întotdeauna acelaşi. Însă traducerile recente sînt mai uşor de înţeles. Putem fi deci recunoscători că deţinem noi versiuni ale Bibliei, scrise într-un limbaj curent şi uşor accesibil.
A SUFERIT OARE BIBLIA SCHIMBĂRI?
16. De ce cred unii că mesajul biblic de astăzi nu ar fi identic cu originalul?
16 „Dar, vei întreba poate, ce asigurare avem noi că mesajul conţinut de Biblia noastră, astăzi, este identic cu acela pe care scriitorii Bibliei l-au primit de la Dumnezeu?“ În cursul copierii şi recopierii Scripturilor, în decursul secolelor, greşelile au devenit inevitabile. Dar ele au fost descoperite şi corectate în versiunile noastre moderne. Astfel textele de astăzi sînt identice cu cele scrise de redactorii Bibliei în original. Cu ce dovedim aceasta?
17. Ce dovezi avem că textul Bibliei nu s-a schimbat?
17 Între anii 1947 şi 1955 s-au descoperit aşa-numitele „suluri de la Marea Moartă“, printre care erau şi copiile unor cărţi ale Scripturilor ebraice. Ele au fost scrise între anii 100 şi 200 înainte de naşterea lui Isus. Una dintre ele este o copie a cărţii lui Isaia. Înainte de a fi făcută această descoperire, cea mai veche copie a textului cărţii lui Isaia în limba ebraică data aproximativ din anul 1000 după Isus Cristos. Însă, atunci cînd s-au comparat cele două reproduceri, nu s-au constatat decît unele deosebiri minore, majoritatea lor fiind de natură ortografică. Astfel copiile făcute pe parcursul a 1 000 de ani nu au schimbat cu nimic textul.
18. (a) Cum au fost corectate greşelile copiştilor? (b) Ce putem spune despre exactitatea scrierilor greceşti?
18 Astăzi există mai bine de 1 700 de copii antice ale diverselor porţiuni din Scripturile ebraice. Printr-o minuţioasă comparare ale acestor diverse copii se pot depista şi corecta chiar şi cele mai mici greşeli efectuate eventual de copişti. Există, de asemenea, mii de manuscrise foarte vechi ale Scripturilor greceşti, dintre care unele datează aproape de pe vremea lui Isus şi a apostolilor săi. Astfel că Sir Frederic Kenyon a putut spune: „Prin aceasta s-a înlăturat şi ultimul motiv de îndoială privitor la autenticitatea textului ce ne-a parvenit.“ — The Bible and Archaeology‚ paginile 288, 289.
19. (a) Citează un exemplu de tentativă de schimbare a textului biblic. (b) De unde ştim că 1 Ioan 5:7, după cum apare în unele versiuni, nu face parte din Biblie?
19 Aceasta nu vrea să spună însă că nu a existat tentativa de a schimba Cuvîntul lui Dumnezeu. Cităm de exemplu pe 1 Ioan 5:7. În Biblia Cornilescu‚ de exemplu, citim: „Căci trei sînt cari mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvîntul şi Duhul Sfînt, şi aceşti trei una sînt.“ Dar nici unul dintre cele mai vechi manuscrise nu conţin aceste cuvinte. Ele au fost adăugate pentru a sprijini doctrina trinităţii. Fiind evident deci că aceste cuvinte nu fac parte din Cuvîntul lui Dumnezeu, ele nu figurează în versiunile recente.
20. Cum putem fi siguri că textul biblic a rămas acelaşi?
20 Aşadar, oricine spune că Biblia nu mai conţine astăzi textul original, neagă faptele. Iehova a vegheat asupra Cuvîntului său, ferindu-l nu numai de greşelile copiştilor ci şi de tendinţele de a adăuga ceva acestuia. Scripturile conţin ele însele promisiunea că Dumnezeu va veghea asupra purităţii Cuvîntului său pînă în zilele noastre. — Psalm 12:6, 7; Daniel 12:4; 1 Petru 1:24, 25; Apocalips 22:18, 19.
BIBLIA SPUNE ADEVĂRUL
21. Cum a considerat Isus Cuvîntul lui Dumnezeu?
21 Într-una din rugăciunile adresate lui Dumnezeu, Isus a declarat: „Cuvîntul tău este adevărul“ (Ioan 17:17). Confirmă oare faptele lucrul acesta? Va rezulta oare dintr-o examinare atentă a Bibliei că ea spune numai adevărul? Exactitatea sa îi uimeşte adesea pe istorici. Biblia conţine nume şi detalii precise, care pot fi confirmate.
22–25. Citează exemple care demonstrează că faptele istorice relatate de Biblie sînt exacte.
22 Priveşte aceste figuri şi inscripţii de pe peretele unui templu din Karnak, din Egipt; ele vorbesc despre victoria faraonului Şişak (Şeşonk) asupra lui Iuda sub domnia lui Roboam în urmă cu aproape 3 000 de ani. Biblia relatează acelaşi eveniment. — 1 Regi 14:25, 26.
23 Piatra moabită (stela lui Meşa), al cărei original se găseşte în muzeul din Luvru, la Paris, relatează răzvrătirea regelui moabit Meşa împotriva Israelului. Faptul acesta este raportat, de asemenea, şi în Biblie. — 2 Regi 1:1; 3:4–27.
24 În colţul din dreapta jos se vede iazul Siloamului şi intrarea într-un tunel lung de 533 de metri, din Ierusalim, tunel care a fost străbătut de numeroşi turişti. Iată o altă dovadă a veridicităţii Bibliei! Cum aşa? Biblia notează că, în urmă cu mai bine de 2 500 de ani, regele Ezechia a dispus săparea unui tunel pentru asigurarea oraşului cu apă potabilă în timpul invaziilor. — 2 Regi 20:20; 2 Cronici 32:2–4, 30.
25 La Muzeul Britanic se poate vedea Cronica lui Nabonid, în dreapta, jos. Ea descrie căderea Babilonului, menţionată şi în Biblie (Daniel 5:30, 31), cu deosebirea însă că Biblia precizează că Balthazar era rege în Babilon în vremea aceea, în timp ce Cronica lui Nabonid nu menţionează deloc acest nume. De fapt, a existat un timp în care toate inscripţiile antice cunoscute relatau că ultimul rege al Babilonului a fost Nabonid. Faptul acesta i-a determinat pe criticii Bibliei să afirme că Balthazar nu a existat niciodată. Recent însă s-au descoperit inscripţii care arată că Balthazar era fiul lui Nabonid şi că el a domnit în Babilon împreună cu tatăl său. Nu, dovezile veracităţii Bibliei nu lipsesc!
26. Ce exemple sînt o dovadă că Biblia este exactă şi din punct de vedere ştiinţific?
26 Dar Biblia nu este numai o carte a istoriei adevărate. Tot ce spune ea este adevărat, chiar dacă abordează chestiuni ştiinţifice. Iată două exemple: În antichitate se credea în general că pămîntul se sprijină pe un fundament vizibil, de pildă pe un uriaş. Iar Biblia, în perfect acord cu faptele ştiinţifice, spune: „El întinde nordul (. . .), suspendînd pămîntul pe nimic“ (Iov 26:7). Cîndva se credea că pămîntul este plat, dar conform Bibliei, Dumnezeu „locuieşte deasupra cercului pămîntului“. — Isaia 40:22.
27. (a) Care este cea mai minunată dovadă a originii divine a Bibliei? (b) Ce fapte privitor la Fiul lui Dumnezeu au fost anunţate dinainte în scrierile ebraice?
27 Însă cea mai minunată dovadă că Biblia este opera lui Dumnezeu ne-o furnizează exactitatea profeţiilor sale. Nici o carte scrisă de om nu a profeţit vreodată cu exactitate derularea istoriei. Biblia a făcut însă şi lucrul acesta. Ea este plină de profeţii autentice, da, de istorie scrisă într-adevăr cu anticipaţie. Unele dintre cele mai remarcabile se referă la venirea Fiului lui Dumnezeu pe pămînt. Cu secole înainte, Scripturile ebraice au anunţat că promisul Mesia se va naşte în Betleem, dintr-o fecioară, că va fi trădat pentru 30 de monede de argint şi socotit printre păcătoşi, că nici un os nu îi va fi zdrobit, că hainele lui vor fi trase la sorţi şi multe alte detalii. — Mica 5:2; Matei 2:3–9; Isaia 7:14; Matei 1:22, 23; Zaharia 11:12, 13; Matei 27:3–5; Isaia 53:12; Luca 22:37, 52; 23:32, 33; Psalm 34:20; Ioan 19:36; Psalm 22:18; Matei 27:35.
28. (a) De ce putem fi siguri că profeţiile biblice, încă neîmplinite, se vor împlini cu certitudine? (b) Despre ce fapt ne va convinge continuarea studiului Bibliei?
28 Aşa cum am arătat în capitolul întîi, Biblia anunţă, de asemenea, că prezentul sistem de lucruri va lua sfîrşit şi că va fi înlocuit cu un sistem nou a dreptăţii (Matei 24:3–14; 2 Petru 3:7, 13). Se poate oare crede în această profeţie încă nerealizată? Dacă cineva, vorbindu-ţi de o sută de ori, nu te-a minţit niciodată, te vei îndoi oare de o asemenea persoană, aşa, dintr-odată? Ar fi iraţional. Tot la fel, nici noi nu avem nici un motiv să ne îndoim de promisiunile lui Dumnezeu consemnate în Biblie; putem avea toată încrederea în Cuvîntul său (Tit 1:2). Dacă vei continua să studiezi Biblia, te vei convinge din ce în ce mai mult că ea este opera lui Dumnezeu.
[Întrebări de studiu]
[Legenda fotografiei de la pagina 49]
Dumnezeu s-a folosit de oameni pentru a scrie Biblia asemenea unui om de afaceri care dictează o scrisoare secretarei sale
[Legenda ilustraţiei de la pagina 50]
Capii religioşi au luptat pentru a ascunde poporului Biblia, mergînd pînă acolo încît îi ardeau pe rug pe cei care o deţineau
[Legenda fotografiei de la paginile 52, 53]
Sulul de la Marea Moartă (Isaia)
[Legenda fotografiei de la paginile 54, 55]
Peretele templului din Karnak
[Legenda fotografiei de la pagina 55]
Piatră moabită
[Legenda fotografiei de la pagina 55]
Cronica lui Nabonid
[Legenda fotografiei de la pagina 55]
Întrarea în tunelul lui Ezechia şi bazinul Siloam
