A sosit „ora judecăţii“

REVELAŢIA, ultima carte a Bibliei, ne vorbeşte despre un înger care zboară prin mijlocul cerului cu „o veste bună veşnică pentru a o declara ca ştiri îmbucurătoare“. El zice cu voce tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-i glorie, pentru că a sosit ora judecăţii sale“ (Revelaţia 14:6, 7). Această ‘oră a judecăţii’ include pronunţarea judecăţii divine şi executarea ei. O oră reprezintă un timp relativ scurt. Executarea judecăţii va fi punctul culminant al ‘ultimelor zile’. Noi trăim în această perioadă de timp. — 2 Timotei 3:1.

Vestea despre „ora judecăţii“ este o veste bună pentru iubitorii dreptăţii, deoarece atunci Dumnezeu îi va elibera pe slujitorii săi, care suferă din cauza acestui sistem de lucruri caracterizat prin violenţă şi lipsă de iubire.

Acum, înainte ca „ora judecăţii“ să se încheie cu distrugerea acestui sistem rău de lucruri, suntem îndemnaţi: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-i glorie“. Ţii şi tu cont de acest îndemn? Nu este suficient să spui „Cred în Dumnezeu“ (Matei 7:21–23; Iacov 2:19, 20). Teama de Dumnezeu ar trebui să trezească în noi un sentiment de veneraţie faţă de Creator şi să ne îndemne să abandonăm calea rea (Proverbele 8:13). De asemenea, ea ne va ajuta să iubim binele şi să urâm răul (Amos 5:14, 15). Dacă îi acordăm onoare lui Dumnezeu, vom asculta cu conştiinciozitate de el. În plus, nu ne vom lăsa absorbiţi de alte lucruri neglijând citirea cu regularitate a Cuvântului său, Biblia. Ne vom încrede în el tot timpul şi din tot sufletul (Psalmul 62:8; Proverbele 3:5, 6). Cei care îi acordă lui Iehova onoarea cuvenită recunosc că el este Creatorul cerului şi al pământului, Suveranul universului, şi i se supun cu iubire considerându-l totodată Suveranul lor. Dacă ajungem la concluzia că trebuie să acordăm mai multă atenţie acestor lucruri, să acţionăm fără întârziere.

Timpul executării judecăţii anunţat de înger mai este numit şi ‘ziua DOMNULUI’. Deoarece locuitorii Ierusalimului antic au ignorat avertismentele lui Iehova rostite de profeţii săi, în 607 î.e.n. oraşul a trăit o astfel de ‘zi’. Gândindu-se că ziua lui Iehova era de domeniul viitorului, ei şi-au pus viaţa în pericol. Iehova îi avertizase: „Este aproape şi vine în graba mare!“ (Ţefania 1:14). În 539 î.e.n., o altă ‘zi a DOMNULUI’ a venit peste Babilonul antic (Isaia 13:1, 6). Încrezându-se în sistemul de apărare şi în zeii lor, babilonienii au ignorat avertismentele date de profeţii lui Iehova. Dar, peste noapte, măreţul Babilon a căzut în mâinile medo-perşilor.

Ce urmează să aibă loc? O altă ‘zi a lui Iehova’, mult mai măreaţă (2 Petru 3:11–14). Sentinţa divină împotriva ‘Babilonului cel Mare’ a fost pronunţată. Potrivit versetului 8 din Revelaţia capitolul 14, un înger declară: „Cetatea Babilonul cel Mare a căzut“. Aceasta s-a întâmplat deja. Babilonul cel Mare nu le mai poate pune piedici închinătorilor lui Iehova. Corupţia care domneşte în mijlocul lui şi implicarea lui în războaie sunt demascate pretutindeni. Distrugerea lui definitivă este acum aproape. De aceea, Biblia îi îndeamnă pe toţi oamenii: „Ieşiţi din ea [cetatea Babilonul cel Mare] . . . dacă nu vreţi să participaţi cu ea la păcatele ei şi dacă nu vreţi să primiţi o parte din plăgile ei. Căci păcatele ei s-au îngrămădit până la cer, şi Dumnezeu şi-a amintit de actele ei de nedreptate“. — Revelaţia 18:4, 5.

Ce este Babilonul cel Mare? Este sistemul mondial al religiilor care au aceleaşi caracteristici cu Babilonul din antichitate (Revelaţia, capitolele 17 şi 18). Să analizăm câteva dintre acestea:

 • Preoţii din Babilonul antic participau din plin la viaţa politică a naţiunii. Acelaşi lucru se poate spune despre multe religii din zilele noastre.

• Preoţii Babilonului au sprijinit deseori luptele purtate de naţiunea lor. Religiile de azi îi binecuvântează de multe ori pe soldaţii care merg la război.

• Învăţăturile şi practicile din Babilonul antic au îndemnat poporul să se angajeze într-o conduită imorală şocantă. Când conducătorii religioşi din prezent nu ţin cont de normele morale ale Bibliei, atât clericii, cât şi enoriaşii se complac în imoralitate. De asemenea, este interesant că cetatea Babilonul cel Mare este reprezentată în cartea Revelaţia printr-o prostituată, deoarece ea întreţine relaţii imorale cu lumea şi cu sistemele ei politice.

• Biblia mai spune despre Babilonul cel Mare că trăieşte într-un „lux neruşinat“. Templele din Babilonul antic deţineau mari întinderi de pământ, iar preoţii erau profund implicaţi în viaţa comercială. În prezent, pe lângă locaşurile sale de cult, Babilonul cel Mare are vaste proprietăţi şi face mari investiţii comerciale. Învăţăturile sale şi sărbătorile îi aduc multe bogăţii nu numai lui, ci şi comercianţilor.

• Idolatria, magia şi vrăjitoria erau practici răspândite în Babilonul din antichitate, la fel ca în multe locuri din zilele noastre. Moartea era privită ca o punte de trecere spre o altă viaţă. Babilonul era plin de temple şi alte edificii religioase dedicate zeilor lui, iar babilonienii li se împotriveau închinătorilor lui Iehova. Babilonul cel Mare are aceleaşi convingeri şi practici.

În antichitate, Iehova s-a folosit de puterile politice şi militare pentru a-i pedepsi pe cei ce nu ţineau deloc cont de el şi desconsiderau voinţa sa. Prin urmare, în 740 î.e.n., Samaria a fost distrusă de asirieni. Ierusalimul a fost devastat de babilonieni în 607 î.e.n. şi de romani în 70 e.n. Babilonul, la rândul lui, a fost cucerit de medo-perşi în 539 î.e.n. Referitor la zilele noastre, Biblia prezice că guvernele politice, asemenea unei fiare sălbatice, se vor întoarce împotriva ‘prostituatei’ şi o vor dezgoli, demascând-o. Apoi o vor distruge definitiv. — Revelaţia 17:16.

Vor face într-adevăr guvernele lumii acest lucru? Biblia arată că ‘Dumnezeu le va pune aceasta în inimă’ (Revelaţia 17:17). Va fi ceva neaşteptat, surprinzător şi şocant.

Ce trebuie să faci? Întreabă-te: „Sunt încă ataşat de o organizaţie religioasă contaminată de învăţăturile şi practicile caracteristice Babilonului cel Mare?“ Chiar dacă nu eşti membru al unei astfel de religii, te-ai putea întreba: „Mă las eu influenţat de spiritul Babilonului cel Mare?“ Despre ce fel de spirit este vorba? În loc să îndemne la iubire faţă de Dumnezeu, acest spirit tolerează conduita libertină, ataşamentul faţă de lucrurile materiale şi de plăceri sau desconsiderarea intenţionată a Cuvântului lui Iehova (chiar şi în chestiuni aparent minore). Gândeşte-te bine la răspunsul pe care-l vei da!

Ca să obţinem favoarea lui Iehova, este foarte important ca atât acţiunile, cât şi dorinţele noastre să demonstreze că nu facem parte din Babilonul cel Mare. Trebuie să acţionăm fără întârziere. Avertizându-ne că sfârşitul va veni brusc, Biblia ne spune: „Cu o aruncătură rapidă, va fi azvârlită jos cetatea  cea mare, Babilonul, şi niciodată nu va mai fi găsită“. — Revelaţia 18:21.

Vor avea loc şi alte evenimente. Tot pe parcursul ‘orei judecăţii’, Iehova Dumnezeu le va cere socoteală sistemelor politice mondiale, conducătorilor lor şi tuturor celor care ignoră guvernarea sa dreaptă exercitată prin intermediul Regatului ceresc condus de Isus Cristos (Revelaţia 13:1, 2; 19:19–21). Viziunea profetică despre care se vorbeşte în Daniel 2:20–45 înfăţişează câteva sisteme politice din timpul anticului Babilon până în zilele noastre sub forma unei imagini uriaşe făcute din aur, argint, aramă, fier şi lut. Iată ce spune această profeţie despre perioada în care trăim: „Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie [un regat, NW] care nu va fi distrusă“. Cuvântul lui Dumnezeu arată ce va face acest Regat în „ora judecăţii“: ‘Va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii [omeneşti], dar el însuşi va dăinui pentru totdeauna’. — Daniel 2:44.

Biblia îi avertizează pe adevăraţii închinători să nu iubească „lucrurile din lume“, adică stilul de viaţă promovat de această lume înstrăinată de adevăratul Dumnezeu (1 Ioan 2:15–17). Demonstrează deciziile şi acţiunile tale că susţii din toată inima Regatul lui Dumnezeu? Îl pui cu adevărat pe primul loc în viaţă? — Matei 6:33; Ioan 17:16, 17.

[Chenarul de la pagina 14]

Când va veni sfârşitul?

„Fiul omului vine la o oră la care nu vă gândiţi.“ — Matei 24:44.

„Vegheaţi . . . pentru că nu ştiţi nici ziua, nici ora.“ — Matei 25:13.

„Nu va întârzia.“ — Habacuc 2:3, NW.

[Chenarul de la pagina 14]

Ţi-ai trăi viaţa altfel dacă ai şti?

Dacă ai fi sigur că sentinţa divină nu ar fi executată acum, ci peste mai mulţi ani, ţi-ai trăi viaţa altfel? Dacă acest sistem de lucruri a durat deja mai mult decât te-ai aşteptat, ai încetinit ritmul în serviciul lui Iehova? — Evrei 10:36–38.

Întrucât nu ştim momentul exact al sfârşitului, avem posibilitatea să-l slujim pe Dumnezeu cu o motivaţie corectă. Cei care îl cunosc pe Iehova ştiu că o manifestare de zel de ultim moment nu-l va impresiona pe Dumnezeu, care vede ce este în inima noastră. — Ieremia 17:10; Evrei 4:13.

Cei care îl iubesc din inimă pe Iehova îl pun întotdeauna pe primul loc în viaţă. Creştinii adevăraţi, ca toţi ceilalţi oameni, au un loc de muncă. Însă ei nu muncesc ca să se îmbogăţească, ci lucrează pentru a avea lucrurile materiale necesare şi ceva în plus pentru a le oferi altora (Efeseni 4:28; 1 Timotei 6:7–12). Mai mult, chiar dacă se destind şi participă la unele activităţi sănătoase, ieşind astfel din rutina zilnică, scopul lor este acela de a-şi reîmprospăta forţele, nu de a fi în rând cu lumea (Marcu 6:31; Romani 12:2). Asemenea lui Isus Cristos, ei îşi găsesc desfătarea în înfăptuirea voinţei lui Dumnezeu. — Psalmii 37:4; 40:8.

Adevăraţii creştini doresc să trăiască veşnic şi să-i slujească lui Dumnezeu pentru totdeauna. Pentru ei, această speranţă nu îşi pierde valoarea doar pentru că trebuie să aştepte mai mult decât au crezut unii ca să aibă parte de anumite binecuvântări.

 [Chenarul/Ilustraţia de la pagina 15]

Controversa privitoare la suveranitate

Pentru a înţelege de ce permite Dumnezeu atâta suferinţă, trebuie să cunoaştem controversa privitoare la suveranitate. Ce este suveranitatea? Este puterea supremă.

Întrucât este Creatorul tuturor lucrurilor, Iehova are dreptul de a guverna peste pământ şi peste toţi locuitorii lui. Totuşi, aşa cum arată Biblia, la începutul istoriei omenirii, suveranitatea lui Iehova a fost contestată. Satan Diavolul a spus despre Iehova că era exagerat de restrictiv şi că i-a minţit pe primii noştri părinţi cu privire la consecinţele ignorării legii divine şi ale unei conduite independente. El a mai susţinut că oamenii puteau foarte bine să se conducă singuri, fără să ţină cont de Dumnezeu. — Geneza, capitolele 2 şi 3.

Ar fi fost un act de putere din partea lui Dumnezeu să-i distrugă imediat pe rebeli, însă aceasta nu ar fi rezolvat controversa ridicată. În loc să facă aşa, Iehova le-a permis creaturilor inteligente să vadă consecinţele actului de răzvrătire. Acest lucru a generat suferinţă, dar ne-a dat şi nouă posibilitatea de a ne naşte.

Mai mult decât atât, din iubire, Iehova a făcut un mare sacrificiu pentru ca oamenii care îl ascultă şi cred în jertfa de răscumpărare a Fiului său să fie eliberaţi de păcat şi de consecinţele lui şi să poată trăi în paradis. În acest scop, dacă va fi necesar, Iehova îi va învia pe cei care au murit.

De asemenea, timpul pe care Dumnezeu l-a permis pentru rezolvarea controversei le oferă slujitorilor săi ocazia de a demonstra că-şi pot păstra integritatea în orice situaţie, arătând astfel recunoştinţă pentru iubirea lui Dumnezeu. Rezolvarea controversei privitoare la suveranitatea divină, precum şi a celei referitoare la integritatea oamenilor este foarte importantă pentru ca legile lui Iehova să fie respectate în întregul univers. Numai aşa poate fi realizată adevărata pace! *

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei]

Sistemele politice de pe întregul glob vor fi distruse