„Mai presus de toate, să aveţi o iubire intensă“

„Sfârşitul tuturor lucrurilor s-a apropiat. . . . Mai presus de toate, să aveţi o iubire intensă unii faţă de alţii.“ — 1 PETRU 4:7, 8.

• Ce sfat le-a dat Isus discipolilor săi înainte de plecarea sa, şi de unde ştim că Petru a prins sensul cuvintelor sale (par. 1, 2)?

ISUS era conştient că ultimele ore petrecute cu apostolii săi erau preţioase. Ştia ce îi aştepta. Aveau de realizat o lucrare uriaşă şi urmau să fie urâţi şi persecutaţi, cum fusese şi el (Ioan 15:18–20). În acea ultimă noapte petrecută cu ei, Isus le-a reamintit importanţa de a ‘se iubi unii pe alţii’. — Ioan 13:34, 35; 15:12, 13, 17.

² Apostolul Petru, prezent şi el acolo, a prins sensul acelor cuvinte. După mai mulţi ani, într-o scrisoare redactată cu puţin timp înainte de distrugerea Ierusalimului, Petru a scos în evidenţă importanţa iubirii. El i-a sfătuit pe creştini: „Sfârşitul tuturor lucrurilor s-a apropiat. . . . Mai presus de toate, să aveţi o iubire intensă unii faţă de alţii“ (1 Petru 4:7, 8). Cuvintele lui Petru au o semnificaţie profundă pentru cei care trăiesc în „ultimele zile“ ale acestui sistem de lucruri (2 Timotei 3:1). Ce se înţelege prin „iubire intensă“? De ce este important să avem o astfel de iubire faţă de alţii? Şi cum o putem demonstra?

Ce se înţelege prin „iubire intensă“?

• Ce se înţelege prin „iubire intensă“ (par. 3–5)?

³ Mulţi cred că iubirea este un sentiment ce se naşte spontan. Însă Petru se referea la o iubire aparte: cea mai nobilă formă de iubire. Cuvântul „iubire“ folosit în 1 Petru 4:8 este traducerea termenului grecesc agápe, care transmite ideea de iubire altruistă îndrumată, sau guvernată, de principii. Iată ce spune o lucrare de referinţă: „Iubirea agape poate fi controlată deoarece nu este în primul rând un sentiment, ci un act de voinţă care îndeamnă la acţiune“. Din cauza tendinţei spre egoism pe care am moştenit-o, avem nevoie să ni se reamintească să arătăm iubire faţă de alţii potrivit principiilor lui Dumnezeu. — Geneza 8:21; Romani 5:12.

⁴ Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne iubim unii pe alţii doar din simţul datoriei. Iubirea agápe nu este rece şi insensibilă. Petru a spus că trebuie să avem „o iubire intensă [literalmente „extinsă“] unii faţă de alţii“ (Kingdom Interlinear). * Totuşi, această iubire pretinde eforturi. Referitor la termenul grecesc redat prin „intensă“, un erudit afirmă: „Ne duce cu gândul la un atlet care-şi încordează muşchii într-o ultimă sforţare pentru a încheia cursa“.

⁵ Prin urmare, nu trebuie să iubim numai când ne este uşor să facem aceasta sau să-i iubim doar pe unii oameni. Iubirea creştină ne cere să ne ‘extindem’ inima şi să iubim chiar şi când ne este greu să facem acest lucru (2 Corinteni 6:11–13). Aşadar, iubirea agápe trebuie cultivată şi dezvoltată, aşa cum un atlet trebuie să se antreneze şi să exerseze pentru a-şi îmbunătăţi aptitudinile. Este foarte important să avem o astfel de iubire unii faţă de alţii, din cel puţin trei motive.

De ce trebuie să ne iubim unii pe alţii?

• De ce trebuie să ne iubim unii pe alţii (par. 6–8)?

⁶ În primul rând, deoarece „iubirea este de la Dumnezeu“ (1 Ioan 4:7). Iehova, Sursa acestei  calităţi valoroase, a fost primul care ne-a arătat iubire. Iată ce spune apostolul Ioan: „Prin aceasta a fost manifestată iubirea lui Dumnezeu în cazul nostru, deoarece Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său unic-născut pentru ca noi să obţinem viaţă prin intermediul lui“ (1 Ioan 4:9). ‘Trimiterea’ Fiului lui Dumnezeu a însemnat naşterea lui ca om, înfăptuirea ministerului şi moartea pe un stâlp de tortură — toate acestea pentru ca noi „să obţinem viaţă“. Cum ar trebui să reacţionăm în faţa acestei expresii supreme a iubirii lui Dumnezeu? Ioan spune: „Dacă aşa ne-a iubit Dumnezeu pe noi, atunci şi noi avem obligaţia să ne iubim unii pe alţii“ (1 Ioan 4:11). Remarcaţi că Ioan a scris „aşa ne-a iubit Dumnezeu pe noi“, deci nu numai pe tine, ci şi pe noi. Ideea este clară: Dacă Dumnezeu îi iubeşte pe colaboratorii noştri în credinţă, şi noi trebuie să-i iubim.

⁷ În al doilea rând, este deosebit de important să ne iubim unii pe alţii mai ales acum, deoarece „sfârşitul tuturor lucrurilor s-a apropiat“, iar fraţii noştri au nevoie de noi (1 Petru 4:7). Trăim „timpuri critice, cărora cu greu li se . . . face faţă“ (2 Timotei 3:1). Situaţia deplorabilă a lumii, dezastrele naturale şi opoziţia ne cauzează multă suferinţă. În situaţii de criză avem nevoie mai mult ca oricând să stăm aproape unii de alţii. Iubirea intensă ne va uni şi ne va îndemna ‘să manifestăm grijă unii faţă de alţii’. — 1 Corinteni 12:25, 26.

⁸ În al treilea rând, trebuie să ne iubim unii pe alţii deoarece nu dorim ‘să-i facem loc Diavolului’, oferindu-i ocazia de a profita de noi (Efeseni 4:27). Satan profită de orice imperfecţiune a colaboratorilor noştri în credinţă — orice slăbiciune, defect sau greşeală — pentru a ne pune piedici. Vom permite câtorva cuvinte necugetate sau unui gest lipsit de amabilitate să ne îndepărteze de congregaţie (Proverbele 12:18)? În nici un caz, dacă avem o iubire intensă unii faţă de alţii! Iubirea ne ajută să păstrăm pacea şi să-i slujim lui Dumnezeu „umăr la umăr“. — Ţefania 3:9, NW.

Cum îţi poţi demonstra iubirea

• Cum îţi poţi demonstra iubirea (par. 9–18)?

⁹ Manifestarea iubirii începe acasă. Isus a spus că semnul de identificare a adevăraţilor săi continuatori avea să fie iubirea (Ioan 13:34, 35). Iubirea trebuie să fie evidentă nu numai în congregaţie, ci şi în cercul familial: între soţi, precum şi între părinţi şi copii. Nu este suficient să avem astfel de sentimente faţă de familia noastră; trebuie să ni le şi exprimăm într-un mod constructiv.

¹⁰ Cum îşi pot manifesta soţii iubirea unul faţă de celălalt? Un soţ care îşi iubeşte cu adevărat soţia îi arată prin cuvinte şi fapte, în public şi în particular, cât de mult o preţuieşte. Îi respectă demnitatea şi manifestă consideraţie faţă de gândurile, părerile şi sentimentele ei (1 Petru 3:7). El pune bunăstarea ei mai presus de cea proprie şi face tot ce-i stă în putinţă pentru a se îngriji de ea din punct de vedere material, spiritual şi afectiv (Efeseni 5:25, 28). Soţia care îşi iubeşte soţul din inimă îi acordă „un respect profund“, chiar dacă el nu se ridică întotdeauna la înălţimea aşteptărilor ei (Efeseni 5:22, 33). Ea îşi sprijină soţul şi i se supune; în loc să aibă pretenţii exagerate, colaborează cu el în eforturile de a acorda prioritate lucrurilor spirituale. — Geneza 2:18; Matei 6:33.

¹¹ Dar voi, părinţilor, cum vă puteţi manifesta iubirea faţă de copii? Truda voastră pentru a asigura cele necesare familiei este o dovadă de iubire (1 Timotei 5:8). Însă copiii au nevoie nu numai de hrană, îmbrăcăminte şi locuinţă. Ei mai au nevoie de instruire spirituală  pentru a învăţa să-l iubească şi să-l slujească pe Dumnezeu (Proverbele 22:6). Trebuie să petreceţi timp cu familia studiind Biblia, participând la minister şi asistând la întrunirile creştine (Deuteronomul 6:4–7). Aceste activităţi făcute în mod regulat pretind mari sacrificii, mai ales în timpurile dificile în care trăim. Însă preocuparea faţă de copiii voştri şi eforturile depuse pentru a vă îngriji de necesităţile lor spirituale sunt o expresie a iubirii pe care le-o purtaţi, deoarece în acest mod demonstraţi că sunteţi cu adevărat interesaţi de binele lor etern. — Ioan 17:3.

¹² O altă modalitate esenţială prin care părinţii îşi pot demonstra iubirea este aceea de a se îngriji de necesităţile afective ale copiilor lor. Copiii sunt vulnerabili, iar inimile lor sensibile au nevoie de asigurări de iubire din partea voastră. Spuneţi-le că îi iubiţi şi arătaţi-le multă iubire, deoarece acest lucru le va da sentimentul că sunt valoroşi şi demni de a fi iubiţi. Lăudaţi-i din inimă şi cu căldură. Astfel, ei vor şti că observaţi eforturile lor şi le apreciaţi. Disciplinaţi-i cu iubire, deoarece o astfel de măsură de corecţie va fi pentru ei o dovadă că vă interesează ce fel de persoane vor deveni (Efeseni 6:4). Toate aceste expresii sănătoase ale iubirii voastre vor contribui la formarea unei familii fericite şi unite, mai bine pregătite să facă faţă presiunilor din ultimele zile în care trăim.

¹³ Iubirea ne îndeamnă să trecem cu vederea greşelile altora. Aminteşte-ţi că atunci când i-a îndemnat pe cititorii săi să aibă „o iubire intensă unii faţă de alţii“, Petru le-a spus şi motivul pentru care acest lucru era deosebit de important: „Căci iubirea acoperă o mulţime de păcate“ (1 Petru 4:8). ‘A acoperi’ păcatele nu înseamnă a ascunde păcate grave. Acestea trebuie aduse imediat la cunoştinţa fraţilor cu răspundere din congregaţie, care vor lua măsurile necesare (Leviticul 5:1; Proverbele 29:24). Ar fi o dovadă de lipsă de iubire şi o încălcare a principiilor biblice să li se permită celor ce au comis păcate grave să continue să rănească persoane nevinovate sau să profite de ele. — 1 Corinteni 5:9–13.

¹⁴ În cele mai multe cazuri, greşelile şi defectele colaboratorilor noştri în credinţă sunt neînsemnate. Cu toţii ne poticnim uneori în cuvânt sau faptă, dezamăgindu-ne sau rănindu-ne unii pe alţii (Iacov 3:2). Ar trebui imediat să facem publice greşelile altora? Dacă am proceda în acest mod, n-am face altceva decât să provocăm disensiuni în mijlocul congregaţiei (Efeseni 4:1–3). Dacă ne lăsăm îndrumaţi de iubire, nu ‘defăimăm’ un colaborator în credinţă (Psalmul 50:20). Aşa cum tencuiala şi zugrăveala acoperă petele de pe un perete, iubirea acoperă imperfecţiunile altora. — Proverbele 17:9.

¹⁵ Iubirea ne va îndemna să le oferim ajutor celor aflaţi în nevoie. Pe măsură ce situaţia din ultimele zile se înrăutăţeşte, se poate întâmpla ca fraţii noştri de credinţă să aibă nevoie de ajutor material sau fizic (1 Ioan 3:17, 18). Cunoaştem, de exemplu, vreun membru al congregaţiei care trece prin mari dificultăţi financiare sau care şi-a pierdut locul de muncă? În acest caz, i-am putea oferi ajutor material, în funcţie de posibilităţile noastre (Proverbele 3:27, 28; Iacov 2:14–17). Avem în congregaţie vreo soră văduvă şi în vârstă care are nevoie de reparaţii la casă? Dacă da, am putea lua iniţiativa şi i-am putea da o mână de ajutor. — Iacov 1:27.

¹⁶ Iubirea noastră nu se limitează la cei care locuiesc în apropiere de noi. Uneori auzim rapoarte despre slujitori ai lui Dumnezeu din alte ţări afectaţi de furtuni devastatoare, cutremure sau conflicte civile. Ei au, probabil, o nevoie stringentă de alimente, îmbrăcăminte  şi de alte lucruri. Nu contează că sunt de altă rasă sau că fac parte dintr-un alt grup etnic, deoarece noi ‘iubim întreaga comunitate a fraţilor’ (1 Petru 2:17). Prin urmare, asemenea congregaţiilor din secolul I, dorim să sprijinim măsurile de ajutorare (Faptele 11:27–30; Romani 15:26). Dacă demonstrăm iubire în toate aceste moduri, contribuim la consolidarea legăturilor care ne unesc în aceste ultime zile. — Coloseni 3:14.

¹⁷ Iubirea ne îndeamnă să le împărtăşim altora vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu. Să luăm exemplul lui Isus. De ce a predicat şi a predat el? Deoarece „i s-a făcut milă“ de mulţimi când a văzut starea lor spirituală deplorabilă (Marcu 6:34). Oamenii erau neglijaţi şi induşi în eroare de conducătorii religioşi ipocriţi, cei care ar fi trebuit să-i înveţe adevărurile spirituale şi să le insufle speranţă. Aşadar, iubirea profundă şi compasiunea l-au îndemnat pe Isus să le aducă mângâiere oamenilor prezentându-le „vestea bună a regatului lui Dumnezeu“. — Luca 4:16–21, 43.

¹⁸ Şi în prezent, oamenii sunt neglijaţi şi înşelaţi pe plan spiritual. Mulţi dintre ei şi-au pierdut orice speranţă. Dacă, asemenea lui Isus, suntem sensibili la necesităţile spirituale ale celor care nu-l cunosc încă pe adevăratul Dumnezeu, iubirea şi compasiunea ne vor îndemna să le împărtăşim vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu (Matei 6:9, 10; 24:14). Având în vedere că timpul care a mai rămas este scurt, acum e mai important ca oricând să predicăm acest mesaj salvator de vieţi. — 1 Timotei 4:16.

„Sfârşitul tuturor lucrurilor s-a apropiat“

• De ce nu este momentul să fim mulţumiţi de sine, şi ce trebuie să fim hotărâţi să facem (par. 19, 20)?

¹⁹ Aminteşte-ţi că înainte de a da acel sfat despre iubire, Petru a spus: „Sfârşitul tuturor lucrurilor s-a apropiat“ (1 Petru 4:7). În curând, această lume rea va fi înlocuită cu lumea nouă şi dreaptă a lui Dumnezeu (2 Petru 3:13). Nu este momentul aşadar să fim mulţumiţi de sine. Isus ne-a avertizat: „Fiţi atenţi la voi înşivă ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu mâncare şi băutură în exces şi cu îngrijorările vieţii şi, pe neaşteptate, ziua aceea să vină instantaneu peste voi ca o cursă“. — Luca 21:34, 35.

²⁰ Să depunem, prin urmare, toate eforturile pentru ‘a veghea’, fiind mereu conştienţi unde ne aflăm în scurgerea timpului (Matei 24:42). Să ne păzim de orice ispită a lui Satan care ne-ar putea distrage. Să nu-i permitem niciodată acestei lumi reci şi lipsite de afecţiune să ne împiedice să le arătăm altora iubire. Mai presus de toate, să ne apropiem mai mult ca oricând de adevăratul Dumnezeu, Iehova, al cărui Regat mesianic va împlini scopul său glorios cu privire la pământ. — Revelaţia 21:4, 5.

[Notă de subsol]

ÎNTREBĂRI DE STUDIU

[Legenda fotografiei de la pagina 29]

O familie unită este mai bine pregătită să facă faţă presiunilor din ultimele zile în care trăim

[Legenda fotografiei de la pagina 30]

Iubirea ne îndeamnă să le oferim ajutor celor aflaţi în nevoie

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

Împărtăşindu-le altora vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu demonstrăm iubire