Autorul veştii bune — „Dumnezeu“
Capitolul 6
Autorul veştii bune — „Dumnezeu“
1. Ce fel de dumnezei diferiţi adoră oamenii astăzi?
CINE este Dumnezeu, de fapt? Multe sute de milioane de oameni mărturisesc că cred în Dumnezeul Bibliei, totuşi, în loc de a i se închina lui, se închină unei treimi misterioase. Multe sute de milioane de hinduşi adoră, de asemenea, o treime Trimurti cu trei capete, anume, Brahma, Wishnu şi Shiva, pe lîngă 330 de milioane de alţi zei şi zeiţe ale lor. Sute de milioane de alte persoane adoră diferite icoane sau figurine ale lui Buda, iar shintoismul îşi are Pantheonul său de opt milioane de zei, printre care zeiţa soarelui, Amaterasu Omikami. Apoi există multe sute de milioane de oameni, care se dau drept ateişti. Unii dintre ei suştin că religia ar fi „opiumul poporului“, şi totuşi îşi pun conducătorii lor morţi în sicrie şi-i divinizează.
2. Ce ar trebui să dorească fiecare din noi să afle despre adevăratul Dumnezeu? (1 Corinteni 8:5, 6).
2 Numărul şi diversitatea dumnezeilor, care sînt adoraţi în diferitele religii ale lumii, este într-adevăr producător de confuzie. Pentru folosul nostru propriu, ar trebui, aşadar, să examinăm deschis situaţia şi să stabilim, dacă putem descoperi adevărul despre Dumnezeu.
DUMNEZEII DE FAMILIE
3. (a) Trebuie să ne cinstim părinţii? (Deuteronomul 5:16). (b) Unde duce neapărat adorarea străbunilor? (Genesa 3:1–6).
3 Mulţi oameni îşi adoră străbunii, şi unii fac aceasta foarte sincer. Natural, fiecare ar trebui să-şi cinstească părinţii şi bunicii săi, căci ei sînt demni de această cinste. Apostolul Pavel a citat o dată cinci din cele zece porunci şi a scris: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta . . .: Pentru ca să–ţi meargă bine şi să rămîi multă vreme pe pămînt“ (Efeseni 6:2, 3). Inseamnă aceasta, însă, că ar trebui să-i adorăm? Dacă ar trebui să adorăm pe străbunii noştri şi apoi să mergem cu adorarea străbunilor înapoi pînă la începutul istoriei, am adora pe strămoşii omenirii Adam şi Eva, care, prin neascultarea lor în grădina Eden, au adus asupra întregii omeniri probleme şi nenorocire. Sigur că noi nu am dori să adorăm pe aceşti strămoşi!
4. (a) Ce poate învăţa cineva din rapoartele din Orientul îndepărtat în privinţa cinstirii şi adorării? (b) Cum este descris Dumnezeu în Matei 22:32, şi pentru ce? (1 Tesaloniceni 4:13).
4 Ce fel de avantaj are cineva dacă dă cinstea cuvenită persoanelor mai în vîrstă, în timp ce ele sînt încă în viaţă, reiese din următoarele rapoarte din Orientul îndepărtat:
Intr-o familie japoneză fica, care se ţinea strîns de principiile biblice, s-a îngrijit plină de iubire de părinţii ei budişti, pînă aceştia au murit. Ea a făcut într-adevăr totul pentru ei. Fiul, dimpotrivă, n-a făcut nimic pentru a–şi ajuta părinţii, în timp ce ei se mai găseau încă în viaţă, totuşi, după ce ei au murit, el le-a cumpărat cu 300 dolari un butsudan (un altar budist de familie), pentru ca ei să poată fi adoraţi.
In Coreea, un tînăr a acceptat învăţătura Bibliei, totuşi, cînd s-a întors în satul său natal, părinţii săi şi bătrînii satului, care toţi erau predaţi adorării sau cultului străbunilor, i-au opus o rezistenţă îndîrjită. Dar cînd a declarat că el cinsteşte pe părinţii săi în viaţă şi nu adoră morţii, un bătrîn al satului, în vîrstă de 81 de ani, a fost de acord şi a spus: „Noi ar trebui să mergem mai degrabă pe calea vieţii decît pe calea morţilor.“
De acord că în creştinătate, ca şi în multe ţări necreştine o mare parte a închinării, se învîrteşte în jurul slujbelor religioase, cîntecelor şi altor ritualuri pentru cei morţi. Despre Dumnezeul Bibliei se spune, totuşi: „El nu este un Dumnezeu al morţilor ci al celor vii“ (Matei 22:32). Chiar şi cei morţi trăiesc în amintirea sa şi la timpul hotărît le va da din nou viaţă aici pe pămînt. De aceea, el nu aprobă efectuarea de ritualuri de înmormîntare costisitoare. Cine este deci acest Dumnezeu viu?
‘FERICITUL DUMNEZEU’
5. Care sînt unele din însuşirile „fericitului Dumnezeu“? (Psalm 146:5, 6).
5 In Biblie, Autorul „măreţei veşti bune“ pentru omenire este însemnat ca ‘fericitul Dumnezeu’ (1 Timotei 1:11). El iubeşte lumea oamenilor şi doreşte ca şi noi să fim fericiţi. In calitatea sa de Creator al întregului univers, el are puterea să ne facă fericiţi, şi ca „Cel îmbătrînit de zile“, care trăieşte în vecii vecilor, el are înţelepciune superioară, necesară pentru a aduce aici pe pămînt relaţii fericite (Daniel 7:9). Dumnezeu „iubeşte dreptatea“, şi din această cauză, se îngrijeşte ca aceia, care sînt credincioşi lui şi care ţin neclintiţi la principiile sale drepte, să moştenească pămîntul şi vor locui pe el pe vecie (Psalm 37:28, 29). Biblia spune despre acest Creator şi Dumnezeu:
„Inainte de a se fi născut munţii, sau de a fi creat pămîntul şi ţara productivă, da, din timp nelimitat pînă în timp nelimitat, tu eşti Dumnezeu“. „A Regelui veşniciei, a nemuritorului, nevăzutului şi singurului Dumnezeu să-i fie onoarea şi gloria pentru totdeauna şi în veci“ (Psalm 90:2; 1 Timotei 1:17).
6. Pentru ce ar fi greşit să comparăm pe Dumnezeu cu idolii? (Isaia 42:5, 6).
6 Dumnezeul Bibliei este viul Dumnezeu, Dumnezeul înaltelor principii morale, Dumnezeul, care–şi va realiza scopul său măreţ, de a face omenirea fericită. Unul din scriitorii psalmilor a spus despre el:
„Dumnezeul nostru este în ceruri; tot ceea ce i-a plăcut să facă, a făcut“ (Psalm 145:3).
De aceea, el nu poate fi comparat niciodată cu zeii neînsufleţiţi, care nu fac nimic. Despre aceia care se încred în astfel de zei, a spus psalmistul mai departe:
„Idolii lor sînt argint şi aur, lucrarea mîinilor omului de pe pămînt. Au gură, dar nu vorbesc; au ochi, dar nu pot să vadă; au urechi, dar nu pot să audă; au nas, dar nu pot mirosi. Au mîini, dar nu pipăie, au picioare dar nu pot să meargă; nu scot nici un sunet din gîtlejul lor. Ca ei sînt cei ce-i fac, toţi, cei ce se încred în ei“ (Psalm 115:4–8).
De aceea în loc de a adora icoanele morţilor, ar trebui să ne închinăm viului Dumnezeu.
7. Pentru ce trebuie să căutăm pe Dumnezeu? (Psalm 34:8).
7 Dacă noi dorim într-adevăr să devenim fericiţi, trebuie să ne străduim cinstit să cunoaştem pe acest Dumnezeu fericit, deoarece el, după cum a declarat apostolul Pavel, „este răsplătitorul acelora, care-l caută în mod serios“ (Evrei 11:6). Nu este greu a găsi pe acest Dumnezeu şi noi, de asemenea nu trebuie să ne înfricoşăm de el. Cînd acelaşi Pavel a vorbit în faţa unei grupe de greci adoratori ai zeilor, el a descris pe Dumnezeu, după cum urmează:
„Bărbaţi din Atena, eu observ că în toate lucrurile se pare că sînteţi mai devotaţi temerii de zeităţi decît alţii. De exemplu în timp ce umblam încoace şi încolo, şi am examinat cu atenţie obiectele voastre de veneraţie, am găsit, şi un altar care purta inscripţia ‘Unui Dumnezeu necunoscut’. Prin urmare, eu vă vestesc ceea ce voi cinstiţi, fără să cunoaşteţi. Dumnezeu, care a făcut lumea şi toate lucrurile din ea, Acela, care este Domnul cerului şi al pămîntului, nu locuieşte în temple făcute de mîini, nici nu se serveşte de mîini omeneşti, ca şi cînd ar avea nevoie de ceva, deoarece el dă tuturor (persoanelor) viaţă şi suflare şi toate lucrurile. Si el a făcut dintr-un singur (om) fiecare naţiune a oamenilor, ca să locuiască pe întreagă suprafaţă a pămîntului şi el a decretat timpurile stabilite şi limitele fixate locuinţei oamenilor, ca ei să-l caute pe Dumnezeu, fie chiar bîjbîind după el şi să-l găsească într-adevăr, deşi, de fapt, nu este departe de nici unul dintre noi. Căci prin el avem viaţa, mişcarea şi existenţa, după cum chiar şi unii din poeţii voştrii au spus: „Căci şi noi sîntem descendenţii săi“.
„Astfel dar, deoarece sîntem descendenţii lui Dumnezeu, n-ar trebui să ne imaginăm că Fiinţa divină ar fi asemenea aurului sau argintului, sau pietrei cioplite cu arta şi inventivitatea omului“. (Fapte 17:22–29).
Unii ascultători ai lui Pavel şi-au bătut joc de toate acestea, dar alţii s-au lăsat convinşi şi au crezut în viul Dumnezeu.
DUMNEZEU, CREATORUL
8. Ce putem noi învăţa despre Dumnezeu din lucrările sale de creare? (Psalm 19:1).
8 Multe persoane, astăzi, neagă existenţa lui Dumnezeu. Unii zic: „Dumnezeu este mort“. Dar este teoria lor corectă? Despre asemenea persoane a scris Pavel într-una din epistolele sale:
„Căci însuşirile sale (ale lui Dumnezeu) se văd clar de la crearea lumii, deoarece ele sînt percepute prin lucrurile făcute, chiar şi puterea sa eternă, şi divinitatea sa, aşa că nu se pot scuza“ (Romani 1:20).
Universul măreţ şi toate minunile, care se petrec în el, sînt evident expresia ‘puterii veşnice’ a lui Dumnezeu.
9. Ce au recunoscut savanţii renumiţi în legătură cu poziţia omului în univers?
9 Chiar savanţi renumiţi au recunoscut cît de micuţi sînt ei, totuşi în comparaţie cu puterea şi înţelepciunea inspiratoare de respect, care devin evidente în creaţiune. De exemplu Albert Einstein a mărturisit o dată:
„Imi este de ajuns să refrectez asupra minunatei construcţii a universului, pe care noi o putem percepe doar vag şi apoi să încerc smerit să înţeleg măcar o micuţă parte din puterea inteligentă, care îşi găseşte expresia în natură“.
10. Cum a convins Newton pe un prieten că Creatorul trăieşte?
10 Descoperitorul legii gravitaţiei Sir Isaac Newton, a fost, de asemenea, profund impresionat de însuşirile nevăzute ale lui Dumnezeu, care–şi găsesc expresia în creaţiune. In următoarea relatare se povesteşte, cum şi-a mărturisit Newton credinţa sa în Dumnezeu cel Atotputernic:
„Newton a dat o dată unui mecanic iscusit să-i confecţioneze o mică reproducere a sistemului nostru solar, care consta din globuri, care erau legate unele cu altele prin roţi dinţate şi curele, aşa că ele se mişcau armonios, dacă se învîrtea o manivelă. Intr-o zi, Newton a fost vizitat de un prieten ateist. Cînd acesta a văzut modelul, l-a pus imediat în mişcare şi a exclamat mirîndu-se: „Cine l-a făcut?“ Newton i-a răspuns: „Nimeni;“ Ateistul i-a replicat: „Tu crezi probabil că eu aş fi un nebun! Natural, l-a făcut cineva şi acela, care l-a făcut este un geniu.“ După aceea Newton a zis prietenului său: „Ceea ce ai tu aici înaintea ta, este doar o imitaţie neînsemnată a unui sistem cu mult mai măreţ ale cărui legi tu le cunoşti. Eu nu sînt în stare să te conving că acest mecanism, care este doar o jucărie, nu are constructor; totuşi tu susţii că nu crezi că originalul cel mare după care a fost imitat acest mecanism, ar vea un constructor şi un Creator!“
Prietenul lui Newton a trebuit să recunoască că marele Constructor şi Creator al tuturor lucrurilor este Dumnezeu. Sigur că şi noi trebuie să recunoaştem, dacă examinăm minunile creaţiunii din jurul nostru, că un Creator puternic, în iubirea sa, a aşezat pe om aici pe pămînt şi că el este foarte interesat de noi!
NUMELE SUBLIM AL LUI DUMNEZEU
11. (a) Pentru ce este raţional să aşteptăm că Dumnezeu are un nume? (b) Cum sună numele lui Dumnezeu? (Isaia 12:2, 4). (c) Cît de des se întîlneşte acest nume în Biblie? (d) Cum şi-a făcut Dumnezeu de cunoscut în mod cu totul deosebit numele său, în zilele lui Moise? (Exod 6:3, 7, 8).
11 Ca oameni, noi toţi avem un nume. Chiar şi Dumnezeu, cea mai mare personalitate din univers, are un nume. Cum sună acest nume? Numele sublim al lui Dumnezeu se întîlneşte de aproximativ şapte mii de ori în darea de seamă biblică. De exemplu, în Psalmul 83:18, se spune: „Ca să ştie că tu al cărui nume este Iehova, tu singur eşti Cel Prea înalt pe tot pămîntul“. Cînd Dumnezeu a folosit pe Moise, pentru a elibera pe israeliţi din mîna crudului Faraon egiptean, el şi-a făcut de cunoscut numele într-un mod cu totul deosebit. Faraon a zis dispreţuitor: „Cine este Iehova, ca eu să ascult de glasul lui şi să expediez pe Israel?“ (Exodul 5:2). Iehova a dat să se înţeleagă clar cine era el. După ce a adus zece plăgi catastrofale asupra egiptenilor, a condus poporul său din ţară şi a despicat printr-o minune apele Mării Roşii, pentru ca israeliţii să poată ajunge dincolo de cealaltă parte. Si în acelaşi ape a murit elita forţelor armate a lui Faraon, cînd apele s-au prăbuşit din nou.
12. Cu ce fel de scop este legat numele lui Dumnezeu? (Exodul 3:13–15)
12 In acest mod a arătat Iehova că numele său sublim stă în legătură cu scopul său de a elibera pe aceia care-l iubesc şi-l ascultă. Aceasta o vom înţelege şi aprecia mai cu seamă atunci cînd Iehova intervine în curînd pentru a nimici lumea oamenilor nelegiuiţi de astăzi. Dumnezeu a declarat de peste şaizeci de ori prin profetul său Ezechiel: „Ei vor trebui să ştie că eu sînt Iehova.“ (Ezechiel 38:23).
13. (a) Ce a spus Iehova lui Moise despre insuşirile sale? (b) Care este însuşirea proeminentă a lui Dumnezeu? (Romani 8:38, 39). (c) Cum putem noi găsi răspunsuri satisfăcătoare la multe probleme vitale?
13 In schimb, astăzi, mulţi oameni învaţă să cunoască pe Iehova într-un mod, care le produce binecuvîntare. Acest Dumnezeu măreţ are însuşiri minunate. El s-a descoperit profetului său Moise cu următoarele cuvinte:
„Iehova, Iehova, un Dumnezeu milostiv şi îndurător, încet la mînie şi abundent în bunătate iubitoare şi adevăr, care–şi ţine bunătatea iubitoare pînă în mii de neamuri de oameni, care iartă eroarea, fărădelegea şi păcatul, dar în nici un caz nu lasă nepedepsit pe cel vinovat“ (Exodul 34:6, 7).
Pretutindeni în Biblie găsim exemple pentru aceea că Iehova arată bunătate iubitoare acelora care-l servesc credincios. Biblia spune că „Dumnezeu este iubire“ (1 Ioan 4:8). El este foarte milostiv faţă de aceia, care se întorc de la răutatea lumii şi caută dreptatea sa. El este un Dumnezeu al adevărului, şi adevărul său îl găsim în paginile Bibliei. In timp ce căutăm adevărul său, primim răspunsuri satisfăcătoare la multe probleme vitale.
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiei de la pagina 48]
Oamenii se închină multor dumnezei. Dar cine este Dumnezeul cel viu?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 49]
Ce este mai folositor: a adora strămoşii morţi, sau a cinsti plin de dragoste, părinţii în viaţă?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 55]
Numai viul Dumnezeu a putut să-şi îmagineze şi să creeze sistemul solar.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 56]
יהוה IEHOVA
Iehova îşi glorifică numele întrucît nimiceşte pe cei răi şi ocroteşte pe servul său credincios.
