Salt la conţinut

Salt la cuprins

O călăuză practică pentru o viaţă fericită

O călăuză practică pentru o viaţă fericită

Capitolul 4

O călăuză practică pentru o viaţă fericită

1. (a) Ce fel de ghid am aprecia noi astăzi? (b) Pentru ce se recomandă Biblia drept ghid?

INTR-O noapte întunecoasă, ne bucurăm, dacă ne este luminată calea de o lanternă. Ea poate contribui la aceea ca să ne simţim siguri. Cu siguranţă că noi, astăzi, în cel mai întunecat timp din istoria mondială, am aprecia foarte mult, dacă am avea directive folositoare, care ne-ar da nouă şi familiei noastre, lumină pentru calea noastră. Si cînd am putea găsi chiar un ghid, care ne-ar arăta calea într-un viitor măreţ, fericit, atunci hotărît, am dori să ştim ceva despre acest ghid. Un om înţelept i-a adresat o dată, cuvintele următoare lui Dumnezeu:

„Cuvîntul tău este un far pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea“ (Psalm 119:105).

„Cuvîntul“ lui Dumnezeu se găseşte în Biblie. Convinge-te tu însuţi că Biblia este un ghid raţional, realist care ne ajută să ducem o viaţă fericită, plină de sens.

O CARTE, CARE REZOLVA PROBLEME

2. Ce a spus un conducător al hinduşilor despre valoarea practică a predicii de pe munte?

2 Biblia poate să fie pentru noi de valoare foarte practică. Mulţi oameni raţionali, au recunoscut acest fapt. De exemplu S. J. Corey, în cartea sa „Treasury of the Christian Faith“, a relatat despre tratativele, care au avut loc, între conducătorii hinduşilor, Mahatma Gandhi şi fostul vice-rege al Indiei, Lordul Irwin:

„Lordul Irwin a vizitat pe Mahatma în „Ashram“-ul său. In cursul convorbirii, Lordul Irwin a pus gazdei sale întrebarea: ‘Intre noi fie spus, Mahatma, cum priviţi Dvs. rezolvarea problemelor care există între ţara Dvs. şi ţara mea?’ Gandhi a luat o carte mică de pe masa vecină, a deschis-o la Matei, capitolul cinci şi a răspuns: ‘Dacă ţara Dvs. şi ţara mea ar ajunge la o înţelegere bazată pe învăţăturile, pe care Christos le-a stabilit în această predică de pe munte, atunci s-ar rezolva nu numai problemele ţărilor noastre ci şi problemele întregii lumi! Bineînţeles, lucrul acesta l-a spus un hindus!’“

3. Cum pot fi fericiţi cei întristaţi? (Isaia 61:1, 2).

3 Să examinăm ca un exemplu de învăţătură practică a Bibliei o porţiune din această predică celebră. Introducerea ei se referă la izvorul adevăratei fericiri:

„Fericiţi sînt cei ce sînt conştienţi de necesităţile lor spirituale, deoarece împărăţia cerului, lor le aparţine.

Fericiţi sînt cei întristaţi, căci ei vor fi mîngîiaţi“ (Matei 5:3, 4).

In timpul nostru confuz, mulţi oameni au nevoie să-şi hrănească mintea cu hrană spirituală, cu ceva ce-i satisface în privinţa religioasă. Mulţi oameni se întristează din cauza condiţiilor mondiale rele, ba chiar şi gîndul la aceasta le cauzează dureri lăuntrice. Se întîmplă aceasta la fel şi cu tine? Dacă da, atunci vei deveni fericit, dacă te vei strădui să afli pentru ce timpul de astăzi este aşa de critic şi ce speranţă există pentru viitor. Dacă tu te vei familiariza cu această nădejde, vei fi într-adevăr mîngîiat.

4. Ce fel de oameni pot fi binecuvîntaţi de Dumnezeu, acum şi în viitor? (Psalmi 24:4, 5).

4 Mai departe se spune apoi în predica de pe munte a lui Isus:

„Fericiţi sînt cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul.

Fericiţi sînt aceia care flămînzesc şi însetează pentru dreptate, căci ei se vor sătura.

Fericiţi sînt cei milostivi, căci lor li se va acorda milă.

Fericiţi sînt cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu.

Fericiţi sînt cei paşnici căci ei se numesc „fiii lui Dumnezeu“ (Matei 5:5–9).

Intr-o lume, în care domneşte atîta violenţă, este hotărît o binecuvîntare de a avea în jurul tău oameni blînzi. Si dacă pe întregul pămînt vor trăi astfel de oameni, după cum ne promite Biblia, atunci omenirea va fi într-adevăr fericită. Nu te-ai bucura tu, dacă toată necinstea, nedreptatea şi răutatea care sînt atît de obişnuite azi, nu vor mai exista pe pămînt? Absolut! Tu vei fi deja acum fericit, dacă te străduieşti să practici dreptatea în viaţa zilnică, şi vei fi şi mai fericit dacă vei trăi tu însuţi, evenimentul restabilirii de către Dumnezeu a dreptăţii în întreaga lume. Chiar în timpul nostru greu, oamenii, care sînt blînzi, cu inima curată şi paşnici pot să ducă o viaţă paşnică cu binecuvîntarea lui Dumnezeu. Totuşi, aceasta este doar o gustare anticipată a fericirii, care va domni în curînd pe plan mondial.

FERICITI, IN CIUDA INCERCARILOR

5. Ce ai face tu dacă cineva ţi-a făcut greutăţi pentru că studiezi Biblia? (2 Petru 3:3, 13).

5 Prin faptul că tu te ocupi cu „vestea bună“, dobîndeşti o atitudine pozitivă, deoarece primeşti o nădejde adevărată pentru viitor. Unele persoane ar putea, în schimb, să–ţi opună rezistenţă sau să te batjocorească, fiindcă te îndeletniceşti cu Biblia. Este aceasta, însă, un motiv să abandonezi studiul Bibliei? Nu, căci atunci ai părăsi singura călăuză pentru o viaţă fericită în timpul nostru problematic. Isus zice în această privinţă în predica sa:

„Ferice de aceia, care au fost persecutaţi din pricina dreptăţii deoarece lor le aparţine împărăţia cerurilor.

Ferice va fi de voi, cînd din pricina mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră. Bucurăţi-vă şi săltaţi de bucurie, căci răsplata voastră este mare în ceruri, căci tot aşa au prigonit şi profeţii, care au fost înainte de voi“ (Matei 5:10–12).

Tu vei fi bucuros că te-ai împotrivit unor astfel de potrivnici, căci tu ai ţelul tău de a duce o viaţă plină de sens şi de a nu pierde din vedere primirea unei răsplătiri veşnice de la Dumnezeu.

6. Ce fel de studiu biblic este recomandabil? (Deuteronom 11:18, 19).

6 Dimpotrivă, mulţi din cei ce încep să studieze Biblia, constată că şi membrii familiei sau prietenii se interesează de aceasta. Fă–le totuşi propunerea să participe la studiu! Este cu mult mai bine, dacă întreaga familie ia parte împreună la convorbiri biblice. Aceasta poate contribui foarte mult la o viaţă de familie fericită.

7. Citează un exemplu cum Biblia poate ajuta pe oameni să rezolve chiar şi probleme importante în familie?

7 De multe ori, Biblia a ajutat familia să rezolve probleme importante, după cum arată următoarea dare de seamă:

Un bărbat din Filipine era un mare băutor şi actor. El fuma cîte patruzeci de ţigări pe zi şi i s-a dezvoltat un ulcer canceros în laringe. Cu toate că avea nouă copii, el îşi vedea familia doar rar. Cea mai mare parte a vremii şi-o petrecea în locuri rău famate şi–şi risipea acolo banii, cu toate că după nume era un creştin. In curînd, în familia sa, fiecare mergea pe drumul său propriu. Totuşi, cînd martorii lui Iehova l-au vizitat, el a fost profund impresionat de smerenia şi prietenia lor. In primul rînd au început să studieze Biblia unii din copiii săi, iar mai tîrziu întreaga familie. Acest om a trebuit să ducă o luptă dîrză, pentru a renunţa la obiceiurile sale necurate, dar, acum, el şi alţi 7 membrii ai familiei, s-au predat lui Dumnezeu şi întreaga familie studiază mai departe Biblia. Deoarece el a renunţat la fumat, chiar şi starea laringelui lui a devenit din nou mai bună. Acum el este un bun tată de familie. Rudele sale au fost surprinse, cînd au văzut ce schimbare s-a petrecut în el, şi mulţi din ei s-au interesat de asemenea, pentru un studiu biblic.

Dacă în familia ta există probleme, probabil ele nu sînt aşa de grele ca problemele acestui bărbat. Biblia poate exercita, în schimb, o influenţă, minunată, unificatoare şi asupra familiei tale.

ADEVARATA IUBIRE DE APROAPELE

8. Cu ce cuvinte avertizează Biblia faţă de dorinţele false? (1 Ioan 2:15–17)

8 Să ne îndreptăm, acum, spre alte învăţături din predica de pe munte în care Isus se referă la cauzele problemelor care îi torturează pe oameni. De exemplu, el se referă la cele zece porunci şi spune:

„Aţi auzit că s-a spus: ‘Să nu comiţi adulter’. Eu însă vă spun că oricine, care priveşte mereu o femeie pentru ca astfel să simtă pasiune pentru ea, a comis deja în inima lui adulter cu ea“ (Matei 5:27, 28).

Noi trebuie să ne ferim, aşadar, de dorinţele false. Dacă lăsăm să ia naştere astfel de dorinţe în inimile noastre, ele ne vor seduce să facem ceva rău. Cît de important este, aşadar, să nutrim dorinţe bune şi să ne ocupăm mintea şi inima noastră cu lucruri folositoare, ziditoare!

9. Al cui exemplu ar trebui să-l imite omenirea, pentru a–şi putea rezolva problemele? (Luca 6:35).

9 In timpul lui Isus erau oameni, care învăţau: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăşmaşul tău“. Dar Isus a spus cu totul altfel:

„Totuşi eu vă zic: ‘Continuaţi să iubiţi pe vrăşmaşii voştri şi rugaţi-vă pentru cei ce vă persecută, ca să vă puteţi dovedi pe voi înşivă ca fii ai Tatălui vostru, care este în ceruri, deoarece el face să răsară soarele său şi peste oamenii răi, ca şi peste cei buni şi dă ploaie atît peste cei drepţi, ca şi peste cei nedrepţi“. (Matei 5:43–45).

Cît de neegoist e a dori binele chiar şi duşmanilor tăi! Ea în seamă însă că prin aceasta cineva imită pe Tatăl său ceresc, Creatorul, căci el se îngrijeşte generos pentru toţi, care trăiesc pe pămînt — chiar şi pentru cei răi. Dacă toţi oamenii ar avea o asemenea consideraţie unii pentru alţii, problemele lumii întregi ar putea fi într-adevăr rezolvate.

10. Pentru ce nu trebuie să ne facem nici un fel de griji din cauza necesităţilor noastre zilnice? (Luca 12:32).

10 Mai departe, se spune în predica de pe munte:

„Pentru acest motiv eu vă zic: ‘Incetaţi de a vă face griji pentru sufletele voastre despre ceea ce veţi mînca sau ce veţi bea, sau pentru trupul vostru în ce priveşte faptul cu ce vă veţi îmbrăca. Nu înseamnă sufletul mai mult decît mîncarea şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea? Observaţi cu atenţie păsările cerului, deoarece ele nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună ceva în depozitele lor; cu toate acestea, Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte . . . Invăţaţi de la crinii cîmpului, cum cresc ei; ei nici nu torc, nici nu ţes; totuşi eu vă spun că nici chiar Solomon (regele) în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din aceştia. Dacă Dumnezeu îmbracă aşa . . . plantele cîmpului . . . nu vă va îmbrăca el cu mult mai mult pe voi . . .? De aceea, nu vă faceţi griji şi să ziceţi: ‘Ce vom mînca?’ Sau: ‘Ce vom bea?’ Sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’, căci toate aceste lucruri naţiunile le caută. Căci Tatăl vostru ştie că voi aveţi nevoie de toate aceste lucruri.“ (Matei 6:25–32).

11. (a) După ce lucruri aspiră „naţiunile“, şi cu ce rezultat? (Matei 6:19–21). (b) Cum poate fi cineva într-adevăr fericit? (Luca 11:28).

11 Aici, Isus vorbeşte despre necesităţile normale de hrană, îmbrăcăminte şi adăpost, pe care noi toţi le avem. Noi avem nevoie de aceste lucruri pentru a fi fericiţi. Totuşi „naţiunile“, oamenii din jurul nostru nu se năzuiesc după cele necesare, ci după pofte omeneşti. In această lume lăcomia, poftele egoiste şi mîndria în legătură cu ceea ce posedă cineva, sînt puse pe primul plan. Acesta este unul din motivele pentru care oamenii sînt astăzi nefericiţi. Este adevărat că bogăţia materială poate produce cuiva bucurie trecătoare, totuşi, pentru a obţine fericire adevărată şi durabilă, trebuie să te străduieşti mereu, „să cauţi mai întîi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui“. (Matei 6:33). Te îndeamnă propria ta iubire pentru dreptate să faci aceasta? Aşa ar trebui să fie. Predica de pe munte ne însufleţeşte la aceasta.

O CALAUZA DE INCREDERE INTR-UN TIMP CRITIC

12. (a) Ce împrejurări prezise vedem noi astăzi în jurul nostru? (b) Unde putem noi găsi o îndrumare raţională? (2 Petru 1:19).

12 Exact în timpul în care trăim noi acum, se pune problema să căutăm dreptatea. Dacă privim în lume, constatăm că se potriveşte următoarea descriere a apostolului Pavel:

„Dar să ştii că în zilele din urmă vor fi timpuri critice, cu care va fi greu de a o scoate la capăt. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, prezumţioşi, aroganţi, blasfemiatori, neascultători de părinţi, nerecunoscători, neloiali, neavînd afecţiune naturală. Inaccesibili pentru vreun acord, calomniatori, fără stăpînire de sine, violenţi, fără iubire de bine, trădători, încăpăţînaţi, umflaţi (de mîndrie), iubitori de plăceri mai degrabă decît iubitori de Dumnezeu, avînd doar o formă de devotament religios, dar dovedindu-se falşi faţă de puterea lui; îndepărteazăte de aceştia.“ (2 Timotei 3:1–5).

Pavel afirmă aici aceste stări de lucruri care vor exista în „zilele din urmă“. Si astăzi este cu totul evident că societatea omenească stă în faţa unei zile a răfuielilor. Imprejurările evoluează repede de la rău la mai rău. De la cine putem noi aştepta îndrumare? Pavel ne atrage atenţia asupra Sfintelor Scripturi. . . ., care sînt în stare să te facă înţelept pentru mîntuire, şi adaugă: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos“ (2 Timotei 3:15, 16). Dumnezeu, Creatorul nostru, a lăsat să se scrie „toată Scriptura“ şi a păstrat-o pentru folosul nostru, ea să ne dea curaj în aceste „zile din urmă“.

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 31]

Predica de pe munte a lui Isus conţine învăţături, prin folosirea cărora pot fi „rezolvate problemele întregii lumi.“

[Legenda ilustraţiei de la pagina 34]

Un studiu biblic a ajutat acestei familii filipineze să-şi rezolve problemele. El poate să–ţi ajute şi ţie.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 36]

Noi putem deveni fericiţi, dacă imităm pe Dumnezeu, care în iubirea sa, lasă să strălucească soarele peste oameni de tot felul

[Legenda ilustraţiei de la pagina 38]

In „zilele noastre critice din urmă“, pentru a putea supravieţui, avem nevoie de îndrumare din Biblie.