Salt la conţinut

Salt la cuprins

Un mod de viaţă care face fericit

Un mod de viaţă care face fericit

Capitolul 20

Un mod de viaţă care face fericit

1. (a) Pentru ce sînt astăzi atîţia oameni nefericiţi? (Proverbe 2:11, 18). (b) Prin ce poate viaţa noastră să fie într-adevăr fericită?

MULTI oameni au punctul de vedere: „Să mîncăm şi să bem, căci mîine vom muri.“ Apostolul Pavel ne previne să nu ţinem tovărăşie cu astfel de persoane (1 Corinteni 15:32, 33). Există, de asemenea, persoane, care se străduiesc în viaţa lor să atingă ţeluri folositoare, totuşi, ele trebuie să aibă mereu în vedere faptul că planurile lor, după şaptezeci sau optzeci de ani scurţi, se vor zădărnici pe neaşteptate. Ce frumos ar fi, totuşi, dacă am putea urmări un ţel plin de sens în viaţă de-a lungul a sute de ani, ba chiar, a mii de ani! Nu ne-ar face aceasta fericiţi? Categoric!

2. De ce este raţional să presupunem că Dumnezeu a prevăzut viaţă veşnică pentru noi? (Psalm 133:1, 3).

2 Spre marea noastră bucurie, Dumnezeu a prevăzut chiar aceasta pentru oameni. „El a pus în inima lor chiar şi timp nelimitat.“ Totuşi, el n-ar fi făcut aceasta, dacă ar fi fost de la început în scopul său că omul ar trebui să-şi piardă viaţa, încă înainte de a fi avut suficientă ocazie, de a descoperi lucrarea, pe care a făcut-o adevăratul Dumnezeu (Eclesiastul 3:11). Da, toţi care vor primi privilegiul de a trăi în paradisul pămîntesc a lui Dumnezeu, vor duce atunci în veşnicie o viaţă fericită şi plină de sens.

3. (a) La ce mod de viaţă pozitivă a încurajat Isus? (Luca 6:31, 36). (b) Care sînt conform cuvintelor lui Isus, cele două porunci supreme? (Deuteronom 6:5; Leviticul 19:18).

3 In timp ce cunoaştem calea vieţii, ar trebui să ne străduim să vedem totul pozitiv şi cu încredere. Ce-i drept, chiar şi afirmaţiile negative îşi au valoarea lor, ca, de exemplu, aceea a lui Confucius: „Ceea ce tu nu voieşti să–ţi facă cineva, să nu faci nici tu altuia.“ Totuşi, cu cît mai mare valoare are afirmaţia pozitivă a lui Isus: „Toate lucrurile, aşadar, pe care aţi dori să vi le facă vouă oamenii, faceţile şi voi la fel“ (Matei 7:12)! Si cînd Isus a explicat, la ce a indicat întreaga lege a lui Moise, el a recomandat mult mai mult decît un mod de viaţă pasivă:

„Cea dintîi (poruncă) este: ‘Ascultă Israele, Iehova Dumnezeul nostru este un singur Iehova, şi să iubeşti pe Iehova Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta, şi cu toată puterea ta.’ A doua este aceasta: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’ Nici o altă poruncă nu este mai mare ca aceasta“ (Marcu 12:29–31).

4. Ce poruncă „nouă“ a dat Isus? (1 Ioan 3:16).

4 Prin aceste cuvinte sîntem invitaţi să ducem o viaţă activă, plină de sens şi să dovedim că noi iubim într-adevăr pe Iehova, Dumnezeul nostru şi că noi sîntem interesaţi în realitate de aproapele nostru. In legătură cu aceasta, Isus a mai spus:

„O poruncă nouă vă dau, ca să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum eu v-am iubit, ca şi voi să vă iubiţi unii pe alţii. Prin aceasta, vor şti toţi că sînteţi discipolii mei, dacă aveţi iubire între voi“ (Ioan 13:34, 35).

In ce privinţă este această poruncă „nouă“? Prin faptul că cere o singură însuşire, unică în felul ei: iubire devotată. Cineva, care are această dragoste, este gata să-şi dea chiar şi sufletul său în favoarea prietenilor săi, cum a făcut Isus aceasta (Ioan 15:12, 13).

5. Cum poţi tu să participi la împlinirea profeţiei lui Isus? (Marcu 13:10).

5 Deoarece martorii lui Iehova recunosc că noi trăim, acum, la „încheierea sistemului de lucruri“, ei îşi dovedesc iubirea lor faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele lor şi prin faptul că ei iau parte la împlinirea marii profeţii a lui Isus: „Această veste bună a Impărăţiei va fi propovăduită pe tot pămîntul locuit; tuturor naţiunilor ca mărturie“ (Matei 24:3, 14). Si tu poţi participa la această lucrare, în timp ce vorbeşti cu semenii tăi despre speranţa măreaţă în împărăţia lui Dumnezeu şi domnia sa pe pămînt. Cine doreşte să fie un martor pentru adevăratul Dumnezeu trebuie să facă, însă, mai mult decît doar să vorbească cu alţii despre adevărurile biblice. El trebuie, de asemenea, să trăiască conform adevărului şi să pună în practică principiile Bibliei în întreaga sa viaţă.

6. (a) Ce fel de viaţă cere Dumnezeu de la noi? (Colos. 1:9, 10). (b) Ce sfat a dat, deci clasa „sclavilor credincioşi şi înţelepţi“ creştinilor neiudei?

6 Aceasta nu înseamnă că tu trebuie să respecţi o mulţime de reguli sau de porunci. Inseamnă că tu duci o viaţă raţională, normală. Faci ceva pentru alţii şi respecţi sfatul, pe care-l dă „sclavul credincios şi înţelept“, acea clasă de creştini unşi, pe care a instalat-o „Domnul“ Isus, ca să distribuie „hrana la timpul cuvenit“ (Matei 24:45). In primul secol, clasa „sclavilor“ n-a stabilit o mulţime de instrucţiuni, pentru a reglementa viaţa creştinilor neiudei. Ei au amintit, însă, unele de care ei trebuiau să se păzească, printre aceasta următoarele:

„Spiritul, împreună cu noi, am găsit că este potrivit să nu mai punem alte greutăţi peste voi, decît următoarele lucruri necesare: să vă feriţi de lucrurile jertfite idolilor, precum şi de sînge, de animale sugrumate şi de curvie. Dacă veţi păstra cu grijă aceste lucruri, va fi bine de voi. Rămîneţi sănătoşi!“ (Fapte 15:28, 29).

Ce aparţine la aceste „lucruri necesare“?

‘FERITI-VA DE IDOLATRIE’

7. Pentru ce este necesar să ne ferim de idolatrie? (1 Corinteni 10:20, 21).

7 In cea de a doua poruncă din cele zece, Iehova Dumnezeu a interzis în mod expres idolatria. Apostolul Pavel a dat, de asemenea, o îndrumare clară, în legătură cu aceasta, în 1 Corinteni 10:14:

„Iubiţii mei, fugiţi de idolatrie.“

Dar pentru ce? Pentru că personalitatea viului Dumnezeu nu putea fi niciodată reprezentată prin chipuri fără viaţă, din lemn, piatră sau metal. Adevăratul şi viul Dumnezeu ar fi degradat prin aceasta. Martirii, care au trăit în perioada timpurie a creştinismului, ar fi putut împiedica să fie sfîşiaţi de animale sălbatice în arenă, dacă ar fi adus doar o fărîmă de mirodenie în faţa statuii Cezarului roman. Dar ei au refuzat să dezonoreze pe Dumnezeu în felul acesta. In mod asemănător şi astăzi fiecare, care doreşte să placă lui Dumnezeu trebuie să refuze hotărît să aducă, de exemplu, la înmormîntări, mirodenii (tămîie) şi să aducă jertfă de mîncare şi băutură în public sau în familie cu astfel de ocazii sau să practice alte fapte idolatrice.

‘FERITI-VA DE SINGE’

8. Pentru ce porunca de „a ne feri de sînge“ este obligatorie pentru omenirea întreagă? (Fapte 15:19, 20).

8 Această poruncă era deja cuprinsă în legea lui Moise, da, ea a fost proclamată încă chiar mai înainte, anume, cînd Iehova a poruncit lui Noe, de la care ne tragem cu toţii: „Sînge să nu mîncaţi“ (Genesa 9:4). Noi trebuie să considerăm sîngele ca sfînt. Motivul pentru aceasta este numit în Leviticul 17:14. Acolo se spune: „Sufletul (viaţa) din orice fel de carne este în sîngele ei.“ Si viaţa este preţioasă în ochii lui Iehova, Dătătorul vieţii. De aceea, Biblia arată că, din motive religioase, noi n-ar trebui să mîncăm nici un fel de carne al cărei sînge nu s-a scurs, de exemplu, păsări de curte sugrumate.

9. Ar fi corect dacă ai permite să ţi se transmită sînge şi ar rezulta oarecare dezavantaje, dacă respecţi legea lui Dumnezeu? (Fapte 21:25).

9 Din aceasta urmează în mod logic, de asemenea, că nu trebuie să luăm în corpul nostru nici un fel de sînge omenesc, prin transfuzie. Dacă respectăm aceasta, ascultăm nu numai de legea lui Dumnezeu, ci sîntem feriţi şi de boli molipsitoare ca sifilisul, malaria şi hepatita, de care mulţi pacienţi, cărora li s-a transmis sînge, au murit. Cine doreşte să respecte legea lui Dumnezeu cu privire la sînge, face bine, dacă caută un medic, care respectă conştiinţa sa şi întrebuinţează înlocuitor al volumului de plasmă în măsura în care este necesar. S-a întîmplat chiar că unii, care din motive de conştiinţă au refuzat o transfuzie de sînge, au murit, dar deoarece astfel de persoane au ţinut credincios legea lui Dumnezeu, ei vor învia în paradisul lui Dumnezeu.

‘FERITI-VA DE CURVIE’

10. Pentru ce ar trebui să ţinem la punctul de vedere a lui Dumnezeu despre sexualitate şi căsătorie? (2 Petru 2:9, 10, 14).

10 Hotărîrea clasei „sclavului credincios şi înţelept“ şi sfatul apostolului individual ne pun clar în vedere că noi ar trebui ‘să fugim de curvie’ (1 Corinteni 6:18). Cît de diferit însă gîndeşte lumea în această privinţă! In multe state sociale se prectică astăzi curvia pe faţă. La aceasta aparţine adulterul şi toate formele de imoralitate contra naturii ca sodomia şi homosexualitatea. Legea lui Dumnezeu ne protejează de toate aceste practici. Dacă noi ţinem la punctul de vedere al lui Dumnezeu despre sexualitate şi căsătorie, putem nu numai să cinstim pe marele nostru Creator, ci putem, de asemenea, să cruţăm nouă şi altora, mult necaz şi mîhnire.

11. Care va fi urmarea, dacă cineva respectă aceste „lucruri necesare“? (2 Timotei 1:13).

11 Dacă tu cauţi favoarea lui Dumnezeu, ar trebui să respecţi aceste „lucruri necesare“, căci ele vor contribui în privinţă spirituală, fizică şi sufletească ca tu să ‘rămîi sănătos’.

CUM DEVINE CINEVA UN SCLAV AL VIULUI DUMNEZEU

12. La ce ar trebui să ne stimuleze iubirea faţă de Dumnezeu? (Romani 6:17, 18).

12 Despre „dragostea lui Dumnezeu“, apostolul Ioan a scris:

„Iubirea nu constă în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci că el ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul său ca o jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre“ (1 Ioan 4:9, 10).

Cum poţi tu răsplăti această iubire a lui Dumnezeu? Tu poţi face aceasta în timp ce te predai lui Iehova, pentru a deveni „sclavul“ său de bunăvoie (Romani 12:11).

13. Ce se cere pentru ca să ne putem preda lui Dumnezeu? (Evrei 11:1, 6).

13 Un alt apostol, Petru, a lăsat să se recunoască ce trebuie să facă cineva, dacă doreşte să se predea lui Dumnezeu. El a scris:

„Căiţi-vă . . . şi întoarceţi-vă, pentru ca să vi se şteargă păcatele, astfel încît să poată veni de la persoana lui Iehova, vremuri de înviorare“ (Fapte 3:19).

Tu trebuie să te căieşti, dacă ai avut o oarecare participare la imoralitatea, politica şi războaiele ‘prezentului sistem de lucruri’. (Galateni 1:3, 4). Tu trebuie să te întorci, şi să te străduieşti să îmbraci o adevărată personalitate creştină, după modelul prototipului nostru, Isus Christos, şi trebuie să sprijineşti din toată inima suveranitatea lui Iehova, reprezentată prin împărăţia lui Christos. Dacă faci aceasta, nu mai eşti o „parte a lumi“ (Ioan 17:14–16).

14. Arată un exemplu, cum, păşind pentru principiile drepte poţi să fii răsplătit? (Psalm 15:1–3).

14 Unii din cunoscuţii tăi, de altădată ar putea să fie ‘surprinşi’ că tu nu mai iei parte cu ei la „desfrînări“, „idolatrii“ şi la alte imoralităţi şi, din această cauză ei ar putea să „vorbească batjocoritor despre tine“ (1 Petru 4:3, 4). Hotărîrea ta de a trăi cinstit şi cum se cuvine înaintea lui Dumnezeu, ar putea fi în schimb răsplătită adesea pe neaşteptate, după cum arată următoarea experienţă, pe care a istorisit-o un martor a lui Iehova din Filipine:

„In întreprinderea noastră s-a ajuns la concediere în masă din pricina practicilor necinstite ale vînzătorilor. Deoarece eu întotdeauna ţineam la principiile creştine, am fost singurul vînzător, care nu am fost concediat. Nu mult după aceasta, am fost avansat şi am ajuns într-o altă secţie, unde s-a descoperit în curînd că mulţi angajaţi au făcut comenzi aparente, pentru a se îmbogăţi personal. Din nou, am fost singurul, care şi-a păstrat locul de muncă, pentru că s-a constatat că eu nu participasem la practici necinstite. Aceste două cazuri mi-au arătat că omul se poate scuti de multe necazuri şi aduce onoare numelui lui Iehova, dacă este cinstit şi ţine la principiile biblice.“

15. Cînd trebuie să se boteze cineva? (1 Petru 3:21; Matei 28:19, 20).

15 Ai tu dorinţa să faci din adevăratul creştinism modul tău de viaţă, cu perspectiva de viaţă veşnică în paradisul pămîntesc al lui Dumnezeu? Atunci te poţi preda în rugăciune lui Iehova, după ce te-ai căit şi te-ai întors, pe baza credinţei tale în jertfa lui Isus, pentru a deveni „sclavul“ său şi apoi să simbolizezi această predare prin botezul creştin. Dacă tu faci aceasta, vei deveni un sclav bucuros ca şi creştinii din Tesalonic, pe care Pavel i-a lăudat cu cuvintele:

„Credinţa voastră faţă de Dumnezeu s-a răspîndit în orice loc . . . Voi v-aţi întors la Dumnezeu de la idolii . . ., ca să serviţi ca sclavi, unui Dumnezeu viu şi adevărat şi să aşteptaţi, din ceruri, pe Fiul său, pe care el l-a înviat din morţi, anume pe Isus, care ne eliberează de mînia viitoare“ (1 Tesaloniceni 1:8–10).

16. Ce exemplu arată că ascultarea de Dumnezeu se răsplăteşte? (Fapte 5:29).

16 Unele persoane au avut de învins o opoziţie puternică, pentru a deveni martori botezaţi ai lui Iehova, după cum arată exemplul următor:

O tînără chinezoaică din Taivan a început să viziteze întrunirile martorilor lui Iehova şi să vorbească cu alţii despre împărăţia lui Dumnezeu. Membrii ei de familie i-au opus în schimb o rezistenţă îndîrjită. Ea a fost adesea bătută. Părinţii au aţîţat pînă şi pe gangsterii din localitatea lor ca să intimideze „pionerii“ (propovăduitorii pe timp deplin), care au studiat cu fata. Adesea a fost interceptată corespondenţa fetei, iar Biblia, ca şi literatura ei biblică au fost distruse. Prin eforturi prietenoase, dar consecvente, tînăra fată şi-a procurat, în schimb, cu timpul, mai multă libertate. „Pionierii“ au plecat din localitate, dar tînăra fată a arătat pricepere şi dragoste creştină şi, în sfîrşit, părinţii s-au liniştit şi i-au permis să meargă în localitatea unde aveau loc întrunirile, cu toate că, călătoria pînă acolo a durat o oră. După doi ani de eforturi răbdătoare, ea a fost botezată.

Deoarece această tînără fată a fost ferm hotărîtă să asculte de Dumnezeu şi să facă progres pînă acolo, încît să se poată boteza ca creştină, i-a reuşit să apuce „viaţa veşnică“. Ce răsplată! (1 Timotei 6:12, 19).

17. (a) Pentru ce persoanele nou botezate trebuie să facă progres pe mai departe? (Efeseni 4:14, 15). (b) Ce va fi urmarea, dacă rămînem în iubirea lui Dumnezeu? (1 Ioan 4:16–19).

17 Botezul nu este un fel de „împărţire în grade“. In loc de aceasta, el este începutul unei relaţii foarte fericite faţă de Iehova. Dacă începi acest mod de viaţă, dimpotrivă, nu mai eşti un „copil“ în adevăr şi trebuie să te străduieşti să „mergi mai departe spre maturitate“. In timp ce serveşti ‘ca sclav pentru Iehova’, bucuria ta va creşte, şi viaţa ta va fi totdeauna plină de sens şi vei fi mulţumitor (2 Timotei 2:1; Evrei 6:1). Tu vei întîmpina chiar şi pe acest drum încercări şi probleme, totuşi, tu le poţi întîmpina din toată inima cu convingerea, pe care apostolul Pavel a exprimat-o:

„Dimpotrivă, în toate aceste lucruri am ieşit complet biruitori prin Acela, care ne-a iubit. Căci eu sînt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici guvernele, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici puterile, nici înălţimea, nici adîncimea, nici vreo altă creatură nu va fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Christos Isus, Domnul nostru“ (Romani 8:37–39).

A rămînea în iubirea lui Dumnezeu va fi o apărare pentru tine.

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 177]

Martorii lui Iehova istorisesc pline de dragoste altora despre binecuvîntările împărăţiei

[Legenda ilustraţiei de la pagina 181]

Prin botez se începe o relaţie fericită cu Dumnezeu