Capitolul 11

Tu poţi cunoaşte planul lui Dumnezeu

1–4. De unde putem şti ce este adevărul?

ADESEA auzim întrebarea: „Ce este adevărul?“ sau: „De unde se poate şti că el are adevărul?“ Este posibil să ştim cu siguranţă în ce constă planul lui Dumnezeu referitor la omenire? (Ioan 10:38).

² Isus a răspuns la aceste întrebări cu cuvintele: „Dacă rămîneţi în cuvîntul meu, sînteţi în adevăr ucenicii mei; veţi recunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi“ (Ioan 8:31, 32).

³ Isus ştia, fără orice îndoială, că avea adevărul, căci el fusese la Iehova Dumnezeu înainte de a veni pe pămînt (Ioan 3:13; 17:5). Apostolii ştiau de asemenea că aveau adevărul, căci ei îl cunoscuseră pe Isus şi din Scripturile Ebraice, pe care Isus le-a recunoscut ca fiind adevăr provenit de la Dumnezeu. In afară de aceasta, multe profeţii din Scripturile Ebraice s-au împlinit prin ceea ce a zis şi a făcut Isus. Aceste Scripturi, numite de obicei „Vechiul Testament“,  au ajuns în posesia naţiunii Israel de la Dumnezeu, transmise prin ispiraţie servilor săi.

⁴ Astăzi avem Biblia întreagă. Ea conţine atît Scripturile Ebraice (numite adesea „Vechiul Testament“) cît şi Scripturile Greceşti (aşa numitul „Noul Testament“) — Scripturile apostolilor şi ale asociaţilor lor.

UN RAPORT SCRIS — MAI UTIL

5–7. Cum a procedat Dumnezeu la început cu oamenii, şi din ce motiv este bine că comunicările lui Dumnezeu au fost consemnate în scris?

⁵ Dar de ce o carte? De ce nu ne vorbeşte Dumnezeu personal sau prin îngeri?

⁶ E clar că Dumnezeu a vorbit la început personal cu Adam şi l-a instruit. Totuşi mai tîrziu el s-a servit de alte mijloace care au fost tot aşa de eficace, iar pentru oamenii imperfecţi chiar mai potrivite. Din pricina memoriei deficitare a tuturor oamenilor, este într-adevăr bine că Dumnezeu a făcut ca din timpul lui Adam să se consemneze toate comunicările sale.

⁷ Să reflectăm acum cît de înţelept a fost din partea lui Dumnezeu să pună la dispoziţie comunicările sale pentru omenire în formă scrisă. Un raport scris este negreşit mai de încredere decît o tradiţie orală. A transmite oral informaţii de la persoană la persoană ar fi o metodă foarte imprecisă. Dumnezeu ar fi trebuit atunci să comunice din nou toate instrucţiunile sale fiecărei generaţii. Iar dacă Dumnezeu ar avea o veste pentru întreaga omenire ar trebui să vorbească anumitor oameni, ca însărcinaţi ai săi sau profeţi, care s-o transmită apoi altora; altfel ar trebui să vorbească cu toţi oamenii cu un glas din cer tunător şi stîrnitor de teamă. Aceasta ar fi într-adevăr foarte impresionant, dar ar putea avea şi urmări nedorite după cum este arătat în Exod 20:18, 19.

8. Conţine Biblia toate sfaturile lui Dumnezeu pentru noi astăzi? Pe ce bază se poate spune aceasta?

⁸ Biblia conţine însă „întreg sfatul lui Dumnezeu“,  şi fiecare îl poate citi (Faptele Apostolilor 20:27). Nimic nu trebuie să fie adăugat sau scos (Proverbe 30:5, 6). Principiile care sînt valabile pentru oameni sînt valabile în orice timp şi în orice loc, iar dacă comunicările lui Dumnezeu către noi sînt inserate într-o carte, fiecare poate să o consulte şi să găsească un sfat pentru orice problemă care se ridică.

9. Ce folos tragem noi din relatarea istorică a Bibliei?

⁹ Noi trebuie să ne gîndim în plus şi la faptul că Biblia nu conţine numai sfatul lui Dumnezeu, ci şi istorie, precum şi relatări despre viaţa unor oameni care au servit lui Dumnezeu şi a unora care nu i-au servit. Noi aflăm de asemenea finalul vieţii lor. Biblia ne relatează cum a tratat Dumnezeu cu oamenii aşa încît putem şti cum gîndeşte el asupra anumitor lucruri (Romani 15:4). Printre multele mii de evenimente din istorie, Dumnezeu a ales anumite întîmplări şi a făcut ca ele să fie consemnate pentru a ilustra principii. Unele evenimente au însemnătate profetică (Galateni 4:24). La altele este vorba de exemple scoase din viaţă, care astăzi ar trebui să ne slujească drept ghid (1 Corinteni 10:11).

10. Cum ne ajută faptul că Biblia a fost scrisă de oameni de-a o înţelege şi la a proceda în credinţă?

¹⁰ Dacă ne amintim că avem aceste rapoarte şi le putem întrebuinţa ca un ghid, nu este bine că ele au fost scrise de oameni care au scris despre oameni, adesea despre ei înşişi? Aceşti oameni au fost toţi foarte oneşti şi sinceri şi nu şi-au ascuns greşelile şi păcatele. Nu este captivant să citeşti cîte ceva despre experienţele, necazurile, bucuria, curajul şi credinţa unor persoane care au trăit cu adevărat? Aşa ceva se adresează inimii şi conştinţei mult mai bine decît o carte plină de prescripţii. Tu poţi participa în spirit  la trăirea evenimentelor care sînt consemnate în Biblie; da, tu te poţi indentifica personal cu acestea. Nu ne încălzeşte inima să citim ceva despre întîmplările prin care au trecut Moise, David, Ieremia şi Pavel? Toate acestea relatări au în ele clinchetul adevărului. Nu eşti impresionat şi tu de autenticitatea şi acurateţea acestor relatări scripturale? (compară Ieremia 20:8–11; Faptele Apostolilor 23:12–24).

VEROSIMILĂ, CU TOATE CĂ A FOST SCRISĂ DE OAMENI

11, 12. Cum de putem fi siguri că Biblia este verosimilă şi corectă, chiar dacă ia a fost scrisă de oameni imperfecţi?

¹¹ Este clar că Dumnezeu a permis să ne parvină vestea sa prin oameni imperfecţi. Dar nu există nici un motiv să credem că Biblia ar fi mai puţin verosimilă decît o veste pe care Dumnezeu ne-ar transmite-o personal prin îngeri sau printr-o carte care să fi fost scrisă în cer şi trimisă pe pămînt. In afară de aceasta, Biblia este pentru mulţi oameni mai atrăgătoare. O dovadă pentru aceasta este că ea este cartea cea mai răspîndită şi că a fost tradusă în mai multe limbi decît oricare altă carte. Nici o altă carte nu a rămas în viaţă atîta vreme. De ea s-au servit bărbaţi şi femei de orice vîrstă şi de orice provenienţă ca călăuză.

¹² Dumnezeu nu minte (Numeri 23:19). Iar cînd a transmis omenirii vestea sa, el s-a îngrijit negreşit ca aceasta să nu conţină minciuni. Viziunea despre „schimbarea la faţă“ este un exemplu pentru felul cum verosimilitatea „Vechiului Testament“ se confirmă printr-o viziune şi prin Cuvîntul lui Dumnezeu în legătură cu evenimente şi persoane (Matei 17:1–9).

13. Cum a supravegheat Dumnezeu scrierea Bibliei?

¹³ Au fost aplicate metode diferite pentru a transmite informaţiile scripturale pe care le găsim în Biblie. Dar Dumnezeu a participat întotdeauna direct la aceasta. El însuşi a scris legile fundamentale ale legămîntului  cu Israel, cele Zece Porunci (Exod 31:18; Deuteronom 10:1–4). Dumnezeu a vorbit cu Moise „gură către gură“, şi acesta a scris multe despre ceea ce a auzit cuvînt cu cuvînt (Numeri 12:8). Moise a primit planul de construcţie al Tabernacolului printr-o viziune (Exod 25:9; Numeri 8:4). Uneori veştile lui Dumnezeu au fost aduse de îngeri (Geneza 19:1; Judecători 6:12, 21; Luca 1:26–28). Profeţii au avut visuri şi viziuni despre Dumnezeu (Geneza 46:2; Daniel 1:17). Alţi scriitori au fost călăuziţi de forţa activă invizibilă de la Dumnezeu, de spiritul său în ce priveşte modul lor de exprimare (2 Samuel 23:2; 2 Timotei 3:16, 17; 2 Petru 1:20, 21).

14. Ce alte dovezi evidente avem pentru faptul că putem cunoaşte într-adevăr căile lui Dumnezeu?

¹⁴ In afară de aceasta, avem relatări despre cuvintele şi faptele lui Isus Christos care a venit ca însărcinat personal al lui Iehova. El ni l-a revelat pe Iehova într-un mod desăvîrşit (Ioan 16:27, 28). El a descris ideile şi căile tatălui său în orice privinţă, atît de bine încît a putut spune: „Cine m-a văzut pe mine l-a văzut şi pe Tatăl (Ioan 14:9). Relatarea despre viaţa lui Isus se găseşte în Biblie aşa încît s-o putem citi şi să aflăm ce a spus şi a făcut el. Am putea avea noi o cale mai bună pentru a primi informaţii? (Evrei 1:1, 2).

ALCĂTUIREA BIBLIEI A FOST SUPRAVEGHEATA

15, 16. Cum de putem fi siguri că Biblia din ziua de azi conţine toate sfaturile lui Dumnezeu pentru noi astăzi?

¹⁵ Pentru Dumnezeu este un lucru uşor să-şi atingă ţelul aşa cum vede el a fi potrivit (Isaia 46:10). Deoarece el a inspirat scrierea Bibliei, este numai rezonabil de a accepta că i-a determinat şi pe bărbaţii credincioşi să redacteze Scripturile Ebraice ca Cuvîntul autentic al lui Dumnezeu. Ele au fost recunoscute secole de-a rîndul de către naţiunea evreiască drept Cuvîntul lui Dumnezeu. Şi convingerea noastră că alegerea lor a fost supravegheată de Dumnezeu şi  că nu este rezultatul prejudecăţii omeneşti, este întărită dacă recunoaştem că naţiunea evreiască este deseori condamnată chiar în aceste cărţi din pricina neascultării ei.

¹⁶ Mai tîrziu, primii creştini, călăuziţi de acelaşi spirit al lui Dumnezeu, au ales rapoartele inspirate ale apostolilor şi ale însoţitorilor acestora şi le-au catalogat. Aceste scrieri au avut un rol mare în cele nouăsprezece veacuri trecute în instruirea creştinilor.

17. Prin ce se remarcă Biblia ca o carte a lui Dumnezeu?

¹⁷ N-avem nevoie să aşteptăm ca o voce să ne vorbească din cer sau să ne fie dată vreo altă carte pentru ca să putem afla planul lui Dumnezeu. Biblia conţine singura relatare istorică de încredere a omenirii de la începutul ei. Consultă cărţile religioase ale lumii şi vei constata că nici una din ele nu conţine ceea ce conţine Biblia, adică un raport realist şi raţional despre creaţiune, o explicaţie a faptului că oamenii mor, un registru genealogic şi un raport istoric cronologic de la timpul lui Adam, o explicaţie a felului cum putem fi eliberaţi de păcat şi moarte, planul lui Dumnezeu referitor la oameni şi la pămînt şi principiile după care trebuie să trăim pentru a dobîndi viaţă veşnică. La acestea se adaugă profeţiile care parţial s-au împlinit deja, iar altele şi altele care se vor împlini de acum încolo cînd pe pămînt va domni pace veşnică.

18–22. Nu este Biblia din ziua de azi nevrednică de încredere deoarece au fost făcute multe copii de pe Scripturile originale şi astfel există pericolul ca să se fi inclus multe greşeli? Explică acest lucru.

¹⁸ Acum au trecut milenii de cînd a început consemnarea Bibliei. Ce se poate spune prin urmare despre Biblia pe care o avem astăzi? Fireşte manuscrisele originale ale scriitorilor biblici nu mai există. Dar există multe copii în limbile originale. Biblia a fost scrisă iniţial în evreieşte şi greceşte. Ea conţine în unele părţi şi cuvinte aramaice. Putem  avea deplină încredere că Dumnezeu care a inspirat Biblia a supravegheat şi copierea pentru ca cititorii Bibliei să nu fie induşi în eroare prin greşeli grave. Ce spun învăţaţii care au studiat sutele de manuscrise în limbile lor originale?

¹⁹ Invăţatul biblic şi fostul director al Muzeului Britanic Sir Frederic Kenyon a declarat în introducerea la cele şapte volume ale sale despre „Chester Beatty Biblical Papyri“ (manuscrise greceşti foarte vechi ale părţilor „Noului Testament“):

²⁰ „Prima şi cea mai importantă concluzie care se poate trage din examinarea [a Papyri-ului], este faptul mulţumitor că el confirmă corectitudinea de fond a textelor existente. Nici în Vechiul şi nici în Noul Testament nu se poate constata vreo abatere izbitoare sau fundamentală. Nu există lucruri lăsate afară sau adăugări însemnate de pasaje şi nici o abatere care să influenţeze realităţi importante sau învăţături. Abaterile textuale sînt neînsemnate şi privesc ordinea logică a cuvintelor sau exactitatea expresiilor întrebuinţate . . . Totuşi, lucrul cel mai important este certificarea pe care o dau acestea — şi aceasta cu ajutorul dovezilor de ultimă oră în contrast cu cele care au stat la dispoziţie pînă acum —, că textele existente sînt nefalsificate. In această privinţă ele sînt de o valoare epocală.“

²¹ Despre „Noul Testament“ acest învăţat a spus:

²² „Ultimul motiv de îndoială dacă Scripturile pe care le posedăm sînt în esenţă la fel cum au fost compuse, este înlăturat prin aceasta. Atît autenticitatea cît şi nefalsitatea generală a cărţilor Noului Testament poate fi considerată definitiv demostrată.“

23. De ce folos sînt diferitele traduceri biblice care ne stau astăzi la dispoziţie?

²³ Astăzi avem în traducerile Bibliei în limbile moderne rezultatul unor cercetări scripturale atente. Ele  au fost făcute de învăţaţi care şi-au consacrat viaţa acestei munci. Majoritatea traducerilor se bazează pe compararea manuscriselor evreieşti şi greceşti şi au fost executate cu mare atenţie. Ele pot transmite o înţelegere bună a planurilor lui Dumnezeu. Dacă nu ne este absolut clară semnificaţia unui anumit text, putem compara diferite traduceri în limba noastră maternă, care de obicei se abat într-o măsură neînsemnată într-un anumit loc una de la alta, mai cu seamă în alegerea cuvintelor. In acest mod, tu poţi înţelege sensul expresiilor evreieşti şi greceşti originale şi poţi ajunge la o înţelegere mai exactă.

BIBLIA — O CĂLAUZĂ COMPLETĂ

24, 25. (a) Din ce motiv Biblia nu relatează toate amănuntele anumitor întîmplări? (b) In ce fel este Biblia totuşi „completă“?

²⁴ Există unele persoane care la citirea relatărilor biblice se plîng: „Dacă acesta este Cuvîntul lui Dumnezeu şi el trebuie să ne slujească drept ghid, atunci pentru ce unele relatări conţin aşa puţine amănunte?“ Aceste persoane citează ca exemplu scurtimea raportului de creaţiune. In Biblie însăşi se zice că Dumnezeu a acceptat în Biblie ce este suficient, ce avem nevoie într-adevăr. Citim: „Intreaga Scriptură este inspirată de Dumnezeu şi utilă pentru învăţare, pentru îndreptare, pentru mustrare, pentru educaţie în dreptate, ca omul lui Dumnezeu să fie pe deplin capabil, echipat pe deplin pentru orice lucrare bună“ (2 Timotei 3:16, 17). Prin urmare, Biblia este potrivită, „să se facă înţelept . . . în vederea salvării“ (2 Timotei 3:15). In acest înţeles ea este „completă“.

²⁵ Incă ceva este demn de observat: Ca Cuvîntul lui Dumnezeu sau vestea pentru omenire, Biblia este scrisă aşa încît persoanele care nu-l caută într-adevăr pe Dumnezeu — care nu au o credinţă veritabilă în Dumnezeu —, sînt silite „să-şi dea cărţile pe faţă“.  Spre exemplu, ea nu conţine toate amănuntele întîmplărilor despre care se relatează. Uneori ea menţionează vreo luare de măsură sau sentinţă divină fără ca să indice motivul pentru aceasta. In unele cazuri, doi scriitori redau un eveniment după observaţiile lor proprii şi din puncte de vedere deosebite * Prin aceasta aceia care nu doresc să-i servească lui Dumnezeu, au posibilitatea să caute un motiv şi să găsească lipsuri aparente dacă vor. Şi în această privinţă, Biblia este completă sau desăvîrşită, căci ea corespunde intenţiei lui Dumnezeu de a-i determina pe oameni — atît pe cei mîndri cît şi pe cei smeriţi —, să dezvăluie ce este în inima lor (Evrei 4:12; Matei 13:34, 35; Luca 8:10).

A INTRA IN LEGĂTURĂ CU DUMNEZEU

26. Cum putem intra in legătură cu Dumnezeu?

²⁶ In timp ce Biblia ne transmite vestea lui Dumnezeu, ea ne arată concomitent cum ne putem împărtăşi gîndurile noastre cele mai lăuntrice şi dorinţele inimii lui Dumnezeu. Mijlocul în acest caz este rugăciunea. Nu e nevoie să te temi că Dumnezeu nu te ascultă. El cere numai ca omul să fie sincer şi să recunoască că este păcătos şi că are nevoie de adevărul lui (Psalm 119:145; 34:18) Cine îl imploră pe Dumnezeu pentru ajutor, va afla ce trebuie să facă. El va recunoaşte că trebuie să-şi îndrepte rugăciunile sale către Dumnezeu prin Isus Christos, marele preot instituit de Dumnezeu (Ioan 16:23, 24; Evrei 4:15).

27. Ce se poate menţiona în rugăciune? (Matei 6:9–13).

²⁷ Ce se poate menţiona în rugăciune? Tot ce priveşte relaţia cu Dumnezeu, tot ce priveşte binele spiritual. Apostolul Ioan a scris că Dumnezeu „ne-ascultă indirefent de lucrurile pe care le cerem conform voii lui“ (1 Ioan 5:14).

28 (a) Ce înseamnă să ne rugăm ‘după voia lui Dumnezeu’? (b) Care sînt cîteva din lucrurile personale pentru care ne putem ruga?

 ²⁸ Expresia „conform voii lui“ înseamnă că nu ne putem ruga pentru lucruri care slujesc numai intereselor noastre egoiste, spre exemplu pentru bogăţie, pentru o funcţie mai înaltă, pentru răzbunare sau pentru plăceri egoiste. Dar avem voie spre exemplu să-i prezentăm lui Dumnezeu rugăminţi în legătură cu căsătoria. Il putem ruga să ne ajute să găsim un soţ potrivit. Cuplurile conjugale pot prezenta înaintea lui Dumnezeu şi rugăminţi cu privire la întemeierea unei familii, sau se pot ruga pentru înţelepciune în educarea copiilor lor (1 Samuel 1:10, 11, 17, 20; Judecători 13:8–14). Aceasta sînt lucruri care înfluenţează decisiv viaţa noastră şi pretind schimbări pentru care avem nevoie de înţelepciunea lui Dumnezeu. Dumnezeu este interesat de problemele noastre personale. Chiar şi schimbarea domicilului sau a locului de muncă poate constitui obiectul unei rugăciuni, fiindcă familia poate fi atinsă prin aceasta economic şi spiritual. Ori pentru ce ne-am ruga hotărîtor este, ca noi să avem dorinţa să recunoaştem voia lui Dumnezeu şi să o facem. Fireşte, fiecare trăieşte în condiţii diferite, şi conţinutul rugăciunilor va fi diferit.

29. Cum ascultă Dumnezeu rugăciunile?

²⁹ Putem aştepta ca Dumnezeu să ne asculte rugăciunile de călăuzire (Psalm 32:8). Fireşte, trebuie să fim consecvenţi şi să procedăm în armonie cu rugăciunea noastră. Ar trebui să ne dăm silinţa să găsim sfaturi în Biblie referitoare la problemele noastre. De asemenea, putem cere sfatul altora care sînt în măsură să ne arate ce are de spus Biblia într-o problemă. Ar trebui să ne rugăm mereu pentru ajutor, pînă ce înţelegem clar cum avem de procedat (Luca 18:2–5). Dacă am făcut aceasta, nimeni nu poate critica cu drept decizia noastră pe care am luat-o conştient, căci fiecare „stă în picioare sau cade pentru domnul său propriu [Dumnezeu]. In realitate, el va  determina la starea în picioare, căci Iehova poate determina ca el să stea în picioare“ (Romani 14:4,10,12).

30. (a) In ce situaţie fericită ne va aduce rugăciunea? (b) Pentru ce n-ar trebui să ne temem să-i expunem lui Dumnezeu în rugăciune orice chestiune sau problemă?

³⁰ Cine se roagă în credinţă lui Dumnezeu şi procedează în conformitate cu rugăciunea sa, poate fi convins că Dumnezeu îi va ajuta să facă ceea ce este cel mai bine pentru el (Proverbe 3:5, 6). El îl va cunoaşte într-adevăr pe Dumnezeu, căci Dumnezeu a promis: „Comuniunea intimă cu Iehova aparţine celor ce se tem de el“ (Psalm 25:14). Prin aceasta nu se înţelege o frică bolnăvicioasă, ci un respect cuvenit în faţa lui Dumnezeu, căci cine îl iubeşte pe Dumnezeu îi va prezenta problemele sale şi nu va trebui să se teamă că va primi un refuz grosolan sau că va fi respins. Despre o asemenea frică reţinătoare, apostolul Ioan a zis: „Dragostea desăvîrşită izgoneşte frica, fiindcă frica acţionează reţinător“ (1 Ioan 4:18). Tu n-ar trebui să te temi niciodată sau să şovăieşti atunci cînd trebuie să–ţi prezinţi în faţa lui Iehova afacerile tale cele mai personale, indiferent despre ce este vorba, chiar şi păcatele tale. El nu va găsi stupide problemele tale şi nici nu va rîde de tine. „El dă tuturor cu generozitate şi fără să impute“ (Iacov 1:5; 1 Ioan 1:9).

31. Cum de putem duce deja acum o viaţă bună şi fericită dacă înţelegem Biblia şi ascultăm de principiile ei?

³¹ Unii s-ar putea plînge că ei se găsesc cîteodată într-o situaţie foarte proastă sau descurajatoare. Ei ar putea zice: „Pentru ce permite Dumnezeu ca pe pămînt să domnească asemenea condiţii înspăimîntătoare?“ Dar ar trebui să trecem cu vederea ceea ce-a făcut Dumnezeu pentru creaturile sale pămînteşti prin faptul că le-a dat Biblia? Dacă toţi oamenii ar proceda după acest Cuvînt inspirat, ei ar putea duce în ciuda imperfecţiunii lor o viaţă foarte bună. Să ne gîndim numai cît de diferite ar fi toate lucrurile dacă oamenii s-ar ţine, spre exemplu, de regula: „Ce voiţi ca oamenii să vă facă vouă, faceţi-le şi voi la fel“ (Matei 7:12).  Atunci pe pămînt lucrurile ar avea altă înfăţişare. In sistemul nou de lucruri al lui Dumnezeu toţi oamenii se vor lăsa conduşi de asemenea principii. Acesta este unul din motivele pentru care viaţa va fi atunci demnă de trăit pe pămînt.

32. Cum se recomandă Biblia ca o carte care merită să fie studiată pentru cei ce au îndoieli?

³² Isus a zis: „Credeţi lucrările, [pe care le fac], chiar dacă nu credeţi în mine, pentru ca să ajungeţi la cunoştinţă şi să recunoaşteţi pe mai departe că Tatăl este în comuniune cu mine şi eu sînt în comuniune cu Tatăl“ (Ioan 10:38). Dacă te îndoieşti de valoarea Bibliei, atunci observă ce rezultate au obţinut mii de oameni care sau lăsat conduşi în viaţa lor de Biblie. Noi putem fi astfel convinşi că promisiunea vieţii veşnice se va împlini negreşit pentru cei care se ghidează după Biblie.

[Notă de subsol]

[Întrebări de studiu]