Freda, o fată surdă, a fost foarte bucuroasă când a aflat că ea şi sora cu care studia Biblia vor merge la întrunirile primei congregaţii de limbajul semnelor din Papua Noua Guinee, înfiinţată la 1 martie 2013. Freda a observat că înţelegea mult mai bine temele prezentate pe podium în limbajul semnelor decât atunci când citea din publicaţii. Spre surprinderea ei, Freda şi-a  învins timiditatea şi răspunde de multe ori la întruniri. În aprilie 2013, ea s-a calificat pentru a deveni vestitoare nebotezată, iar în prezent îi îndeamnă şi pe alţi surzi să o însoţească la întruniri. Întrebată fiind de ce plânge în timpul întrunirilor, ea a spus: „Pentru că acum înţeleg”.

În timp ce mergea la întrunirea pentru serviciul de teren, Barbara, din Australia, a oprit maşina lângă bordură ca să verifice dacă avea la ea carnetul cu notiţe. Deodată, o femeie a deschis portiera şi a intrat în maşina ei.

„Nu vă supăraţi”, a spus Barbara, „cred că aţi greşit maşina”.

„Scuzaţi-mă, vă rog”, a răspuns doamna. „Am crezut că sunteţi persoana pe care o aşteptam să vină să mă ia.” Văzând la Barbara revistele Turnul de veghe şi Treziţi-vă!, doamna a spus: „Cu câţiva ani în urmă, două doamne care mă învăţau din Biblie îmi aduceau aceste reviste”. Barbara i-a oferit doamnei revistele, iar mai târziu s-a iniţiat un studiu biblic.

Violet este o soră infirmă, în vârstă de 82 de ani din Christchurch, Noua Zeelandă. Ea obişnuieşte să trimită scrisori şi literatură biblică la azilurile şi centrele de bătrâni din zona în care locuieşte. Asistentele care vin la domiciliul ei şi care distribuie scrisorile spun că bătrânii de la aziluri aşteaptă cu nerăbdare să primească  ceea ce ei numesc „scrisori de la Dumnezeu”. Unii le citesc şi apoi fac schimb de scrisori şi de publicaţii sau le citesc cu voce tare celor cu vederea slabă. De asemenea, asistentele au observat că pacienţii care citesc scrisorile şi literatura noastră biblică sunt mai calmi, mai optimişti şi mai paşnici decât ceilalţi. Violet a spus cu privire la eforturile ei de a depune mărturie: „Simt că Iehova continuă să mă folosească pentru a-i ajuta pe alţii.  Faptul de a le împărtăşi altora adevărul în acest fel este cu adevărat reconfortant”.

Într-o duminică dimineaţă, Bernie oferea numărul curent al revistei Turnul de veghe pe insula Saipan. Spre surprinderea ei, la una dintre uşi, locatara i-a spus: „Am citit-o deja”. Ea s-a întrebat când citise Bernadette, studenta care i-a răspuns la uşă, acea revistă. Bernie a scos din geantă altă revistă. „Şi pe asta am citit-o”, a spus Bernadette. Nedumerită, Bernie a întrebat-o: „Unde ai citit aceste reviste? Eşti cumva Martoră a lui Iehova şi ai venit aici în vacanţă?”. Bernadette i-a explicat că nu era Martoră, dar că citise revistele pe internet. Într-o zi, în timp ce căuta pe internet informaţii despre flori, Bernadette a introdus cuvântul „trandafiri” şi, spre marea ei surprindere, a găsit pe site-ul Martorilor lui Iehova un articol din revista Treziţi-vă!, intitulat: „Frumoasele roze ale Africii”. Bernadette i-a spus lui Bernie că i-a plăcut atât de mult articolul despre trandafiri, încât a vrut să vadă ce conţine site-ul. La început a căutat informaţii despre plante şi animale, dar după puţin timp a descoperit lucruri fascinante referitoare la Biblie. Remarcând interesul lui Bernadette, Bernie i-a propus să studieze Biblia cu ea. Mai târziu a revenit cu cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia?. La a treia vizită, ea şi Bernadette au început să analizeze primul capitol din această carte. După aproximativ un an, în noiembrie 2012, Bernadette s-a botezat. Ea a progresat atât de repede, încât prietenii ei spun despre ea că „a îndrăgit adevărul de la prima vedere”. Cu siguranţă, site-ul a ajutat-o „să ia startul în viteză”.