AVEAM 16 ani când soldaţii rebeli m-au obligat să intru în armata lor. Îmi dădeau droguri şi alcool, astfel că, de cele mai multe ori, luptam sub influenţa drogurilor. Am luat parte la multe lupte şi am comis multe atrocităţi, pe care acum le regret.

Într-o zi, un Martor în vârstă a venit să predice la barăcile noastre. Chiar dacă majoritatea oamenilor se temeau de rebeli şi îi dispreţuiau, el venea să ne ofere ajutor spiritual. M-a invitat să asist la o întrunire şi am acceptat. Deşi nu mai ştiu despre ce s-a discutat la acea întrunire, îmi amintesc că am fost primit cu multă căldură.

Când războiul s-a intensificat, am pierdut legătura cu Martorii. Apoi am fost rănit grav şi am mers la recuperare într-o zonă aflată sub controlul rebelilor. Înainte de terminarea războiului, am fugit într-o zonă controlată de guvern şi am intrat într-un program pentru dezarmarea, demobilizarea şi reintegrarea în societate a combatanţilor.

Aveam nevoie cu disperare de ajutor spiritual. Am asistat la întrunirile penticostalilor, dar enoriaşii spuneau despre mine că eram „Satan”. De aceea i-am căutat pe Martorii lui Iehova. După ce i-am găsit, am început să studiez Biblia şi să asist la întrunirile lor. Când le-am mărturisit fraţilor ce atrocităţi comisesem, ei mi-au citit cuvintele mângâietoare ale lui Isus: „Nu oamenii sănătoşi au nevoie de doctor, ci bolnavii. . . . N-am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi” (Mat. 9:12, 13).

Am fost profund mişcat de aceste cuvinte. I-am dat cuţitul meu fratelui cu care studiam Biblia şi i-am spus: „Am purtat la mine arma asta ca să mă apăr de cei care voiau  să se răzbune pe mine. Dar acum, întrucât ştiu că Iehova şi Isus mă iubesc, nu mai am nevoie de ea”.

Fraţii m-au învăţat să scriu şi să citesc. În cele din urmă m-am botezat şi am devenit pionier regular. În prezent, când le predic foştilor rebeli, aceştia îmi spun că mă respectă pentru că mi-am făcut ordine în viaţă. Chiar am studiat cu un ofiţer din plutonul din care am făcut parte.

În perioada în care am fost soldat am devenit tatăl a trei băieţi. După ce am aflat adevărul, am vrut să-i ajut din punct de vedere spiritual şi pe copiii mei. Spre marea mea bucurie, doi dintre ei au acceptat adevărul. Unul este vestitor nebotezat, iar celălalt, pionier auxiliar.