José este un pionier tânăr, care locuieşte în Angola, la periferia oraşului Luanda. El predă la o şcoală aflată în apropierea unei săli a Regatului. José este un profesor bun, care manifestă calităţi creştine, iar cei 86 de elevi ai săi îl îndrăgesc şi îl respectă foarte mult. Întrucât întrunirea din cursul săptămânii începe la ora 16.00, conducerea şcolii i-a permis lui José să plece mai devreme  în ziua respectivă. Astfel, după orele de curs, José merge direct la sala Regatului.

Câţiva elevi curioşi au vrut să ştie de ce pleacă José mai devreme de la cursuri şi unde se duce. Într-o zi, doi dintre ei l-au urmărit şi au asistat la programul de la sala Regatului. După un timp, alţi trei elevi au mers la sală. Cu acea ocazie, José a ţinut o temă la întrunirea de serviciu. Vestea s-a răspândit repede prin clasă, iar în săptămânile următoare numărul elevilor care au asistat la întruniri a crescut de la 5 la 21. Fraţii de la sala Regatului s-au oferit să studieze Biblia cu ei, iar majoritatea au acceptat. Când elevii au adus publicaţii la şcoală, şi alţi colegi s-au arătat interesaţi şi au vrut să asiste la întruniri. Până la sfârşitul anului şcolar, 54 dintre cei 86 de elevi ai lui José asistaseră la o întrunire. José a spus că 23 de elevi fac progrese spirituale şi continuă să asiste la întruniri.

Când pionierii speciali Joseph şi Evezi au sosit în noua lor repartiţie din Nigeria, câţiva vestitori descurajaţi le-au spus: „Teritoriul este mic şi este lucrat des”. După un an, Joseph a scris la filială: „Predicăm zilnic în teritoriul congregaţiei şi ne lovim de prejudecăţi şi de indiferenţă. Ieşim în lucrare cu un DVD-player portabil şi le arătăm materiale video copiilor, adolescenţilor şi adulţilor. Rezultatul: În fiecare lună, eu şi soţia mea conducem 18 studii biblice, iar uneori nu reuşim să-i vizităm pe toţi cei cu care studiem. De  asemenea, copiii ne roagă insistent să le arătăm «filmuleţele cu Andrei»”.

În aprilie 2014, Filiala din Congo (Kinshasa) a primit o scrisoare impresionantă de la un grup de pescari de pe insula Ibinja, situată pe lacul Kivu. Aceşti pescari merg deseori în oraşele din apropiere ca să-şi vândă marfa. În  timp ce se aflau în oraşul Bukavu, ei s-au întâlnit cu Martorii lui Iehova, care le-au depus mărturie şi le-au dat o Biblie şi câteva publicaţii biblice.

Încântaţi de ceea ce au citit, ei le-au împărtăşit şi altor insulari lucrurile pe care le aflaseră. Întrucât multe persoane au manifestat interes, unul dintre pescari a mers în oraşul Bukavu să-i caute pe Martori şi să-i roage să vină pe insula lor. Deoarece nu i-a găsit, el a trimis la filială o scrisoare cu următorul conţinut: „Vă rugăm să trimiteţi câţiva Martori care să ne înveţe Biblia şi ce trebuie să facem ca să trăim veşnic. Suntem dispuşi să le oferim cazare. De asemenea, aş vrea ca pe terenul meu să se construiască o biserică. Din versetele biblice pe care le-am citit în cărţile voastre am înţeles că preoţii şi pastorii ne învaţă minciuni. Suntem convinşi că am găsit religia adevărată. Mulţi localnici doresc să studieze Biblia şi să devină Martori ai lui Iehova”.

În scrisoare se spunea că pe insulă existau aproximativ 40 de persoane interesate. Ibinja are o populaţie de 18 000 de locuitori, dar niciun Martor. Filiala a trimis imediat pe insulă doi pionieri speciali care vorbesc limba locală.

„N-o să mai lipsesc niciodată de la Comemorare”, a spus pastorul unei renumite biserici protestante din Africa de Sud. De ce a asistat acest pastor la Comemorarea din aprilie 2014? Totul a început când doi fraţi de rase diferite au ieşit împreună în lucrare şi au bătut la uşa lui. Ei ştiau că pastorul nu va sta de vorbă cu ei. Adaine, unul dintre fraţi, explică ce s-a întâmplat: „Spre surprinderea noastră, pastorul a deschis uşa şi  ne-a poftit înăuntru. A urmat o discuţie lungă. Pastorul a fost foarte uimit că un alb predica într-o comunitate de negri şi că vorbea în limba lor. El a început să studieze Biblia cu regularitate”.

Adaine continuă: „Acest domn era misionar şi pastor de peste 40 de ani, dar abia la vârsta de 80 de ani a găsit răspuns la toate întrebările sale. Îi place foarte mult cartea Imitaţi-le credinţa. În predicile de la biserică, el foloseşte idei pe care le învaţă la studiul biblic. Pastorul le-a arătat enoriaşilor cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia? şi le-a spus: «Când vă vizitează Martorii lui Iehova şi vă arată cartea aceasta, primiţi-i şi ascultaţi-i deoarece este o carte plină de comori spirituale»”.

Pastorul a fost aspru criticat de conducătorii bisericii, care i-au pus în vedere să nu mai vorbească în predicile sale despre Martorii lui Iehova. De aceea, nu ştia ce să facă. Adaine şi-a amintit că citise în Anuarul Martorilor lui Iehova pe 2013 o relatare despre un preot din Myanmar. După ce Adaine i-a povestit pastorului relatarea, acesta a spus: „În situaţia asta mă aflu şi eu. Trebuie să iau o decizie foarte importantă, care nu mai suportă amânare”.

Pastorul a asistat pentru prima dată la Comemorare în 14 aprilie 2014. Cu acea ocazie, el a spus că nu va lipsi niciodată de la acest eveniment. De asemenea, şi-a exprimat dorinţa de a rupe orice legătură cu religia falsă.

Baffour şi Aaron slujesc ca pionieri speciali în Bokabo, o regiune din vestul Ghanei, cu plantaţii de cacao.  La casele presărate din loc în loc se poate ajunge numai pe nişte cărări înguste şi întortocheate, care brăzdează plantaţiile. Dacă nu cunoşti bine drumul, te poţi rătăci cu uşurinţă. Într-o zi, Baffour şi Aaron n-au mai mers pe traseul cunoscut, ci au ales alt traseu. Astfel au ajuns la nişte colibe pe care nu le mai vizitaseră. Aici i-au întâlnit pe Michael şi pe Patience, care au acceptat imediat un studiu biblic. Mai târziu, Michael le-a spus: „În ultimii doi ani nu ne-am mai dus la biserică pentru că am văzut lucruri care nu sunt în armonie cu Biblia. De atunci, eu şi Patience citim din Biblie în fiecare seară pentru a găsi răspunsuri la întrebările noastre. Ne-am rugat ca Dumnezeu să ne ajute să găsim adevărul”. Deşi locuiau foarte departe, ei au început să asiste la întruniri imediat. Anul trecut, Michael şi Patience s-au botezat şi au început pionieratul regular. Acum, şi ei merg pe cărări necunoscute de pe plantaţiile de cacao, căutând persoane care ‘se roagă să găsească adevărul’.