Crystal, o misionară în teritoriul de limbajul semnelor din Sierra Leone, s-a rugat să-i găsească pe cei surzi din teritoriu. În acea dimineață, în timp ce căuta o vizită ulterioară, a mers pe alt drum decât obișnuia. I-a întrebat pe oameni dacă știau persoane surde în zonă, iar ei au îndrumat-o către o locuință.  Acolo a găsit o tânără amabilă, care a reacționat favorabil la mesaj și a dorit să asiste la întruniri în limbajul semnelor. Cei din sat i-au propus lui Crystal să mai viziteze pe cineva. Astfel, ea a mai găsit o persoană umilă, care căuta adevărul. Deși lucrase de mai multe ori acea stradă, nu le întâlnise până atunci pe cele două persoane surde. Crystal este convinsă că nu ar fi reușit să le găsească fără ajutorul lui Iehova.

Emmanuel, care locuiește în Liberia, mergea cu mașina la întrunirea de la sfârșitul săptămânii. El a observat pe marginea drumului un tânăr îmbrăcat elegant, care părea foarte tulburat. Îngrijorat, Emmanuel a oprit să vadă dacă îl putea ajuta. A aflat că pe bărbat îl chema Moise. Cu o noapte în urmă îi fuseseră furați toți banii, iar acum se gândea să se sinucidă. Emmanuel l-a ascultat, iar apoi i-a spus plin de compasiune: „Vino, te rog, cu mine la sala Regatului”. Ei au mers împreună la sală. Ce a auzit acolo l-a mișcat până la lacrimi pe Moise. După discursul public, a exclamat: „Tema asta a fost special pentru mine! Martorii lui Iehova sunt deosebiți!”. La finalul întrunirii, Moise a acceptat un studiu biblic, iar acum asistă cu regularitate la întruniri.

Aminata este o elevă de 15 ani din Guineea-Bissau. Când avea 13 ani, profesorul de desen le-a cerut elevilor să deseneze măști și alte elemente grafice legate de carnaval. Însă Aminata a făcut un desen cu animale și plante, pe care l-a intitulat: „Paradisul”. Când profesorul a strâns foile, i-a spus Aminatei că desenul ei nu întrunea cerințele și i-a dat nota zero. După oră, ea s-a dus la profesor și l-a întrebat: „Cine sărbătorește carnavalul?”.

„Păgânii”, i-a răspuns el.

Aminata a răspuns: „Eu nu sunt păgână, de aceea nu particip la aceste festivaluri. Eu cred că, în curând, Dumnezeu va transforma pământul în paradis și asta am desenat”. Profesorul a spus că va reface testul folosind întrebări scrise. Care a fost rezultatul? Aminata a răspuns corect la 18 întrebări din 20.

Într-un sat mic din Malawi s-a format un grup izolat, de șapte vestitori. Ei se întrunesc la adăpostul unei structuri din bârne, iarbă și rogojini. Vizita supraveghetorului de circumscripție i-a impulsionat pe frați să-i invite cu mult zel pe localnici la Comemorarea morții lui Cristos. Vorbitorul a prezentat tema la lumina unor felinare suspendate. Cei interesați au venit într-un număr atât de mare, încât fratele abia avea loc să se miște.  Imaginați-vă bucuria celor șapte vestitori când au aflat că în auditoriu au fost prezente 120 de persoane!

Mărturia publică în orașele mari aduce deseori binecuvântări care nu sunt evidente imediat. În Lomé, capitala statului Togo, o femeie s-a apropiat cu reținere de stand și a luat broșura Poți avea o familie fericită. A urmat o discuție scurtă pe marginea versetului din Efeseni 5:3, după care Martora și doamna au făcut schimb de numere de telefon. După două săptămâni, femeia a sunat-o pe soră și i-a spus: „Nu-i agream pe Martorii lui Iehova. Totuși, am citit broșura și este extraordinară. Deja m-a ajutat să-mi rezolv unele probleme în căsnicie. Cu ajutorul ei am mai ajutat două familii. I-am judecat greșit pe Martorii lui Iehova. Veniți, vă rog, să studiați Biblia cu mine”. Această doamnă, dar și unul dintre cuplurile pe care le-a ajutat au început un studiu biblic.

Ankasie este un orășel liniștit din Ghana. Câțiva negustori obișnuiesc să-și așeze mărfurile pe marginea străzii principale. Însă, în fiecare luni, în oraș este amplasat și un cărucior pentru mărturia publică. Un martor pe nume Samuel i-a depus mărturie la cărucior lui Enoch, care a primit broșura Ascultă de Dumnezeu. Enoch l-a întrebat dacă nu avea literatură în limba kusaal.

Samuel i-a răspuns: „Îmi pare rău, nu avem. Dar avem broșuri în frafra”, o limbă înrudită. Mai târziu, întrucât  urma să se întoarcă acasă, în nordul țării, Enoch a cerut literatură și pentru rudele lui.

Când a revenit în Ankasie, el i-a dat lui Samuel câteva foi. Enoch tradusese broșura Ascultă de Dumnezeu în limba kusaal! El continuă să asiste la întruniri și să studieze Biblia cu regularitate.