Mișna este o culegere de legi orale și tradiții evreiești care comentează și interpretează Legea scrisă, dată de Dumnezeu lui Moise. Mișna a fost compilată și așternută în scris la începutul secolului al III-lea e.n.

Numele „Mișna” derivă dintr-un cuvânt ebraic care înseamnă „repetare” sau „instruire”. Evreii ortodocși cred că, la muntele Sinai, Dumnezeu i-a dat lui Moise atât Legea scrisă, cât și instrucțiuni orale de aplicare a Legii. Mișna a stat la baza Talmudului, realizat ulterior.

În pofida pretenției de a completa Scripturile, Mișna acționează în realitate în mod contrar: îngroapă legile și principiile lui Dumnezeu sub un munte de reguli și tradiții omenești. (Mr 7:1, 13) Totuși, Mișna are valoare istorică pentru cei care studiază Biblia deoarece conține informații despre anumite pasaje din Scripturi și explică obiceiuri vechi ale evreilor, precum și atitudinea lor față de numele lui Dumnezeu.