Armă veche de luptă formată dintr-o fâșie de piele sau dintr-o bandă împletită, făcută din tendoane de animale, papură sau păr de animale. În partea centrală, mai lată, se punea obiectul care se arunca, de obicei o piatră. Un capăt al praștiei era legat de mână sau de încheietura mâinii, iar celălalt capăt era ținut în mână și eliberat când se lansa piatra. În vechime, națiunile aveau în armatele lor bărbați instruiți să tragă cu praștia. (Ju 20:16; 1Sa 17:50)