1, 2. Ce fel de probleme provoacă suferinţă, şi ce întrebări îşi pun în general oamenii?

TRUPURILE neînsufleţite a mii de femei şi copii ucişi în timpul unei lupte sângeroase dintr-o ţară sfâşiată de război au fost aşezate într-o groapă comună. De jur împrejur au fost puse cruci mici pe care scria: „De ce?”. Această întrebare se naşte deseori în mintea oamenilor care trec prin tragedii. Ea reflectă disperarea celor ce au pierdut pe cineva drag, au rămas fără locuinţă sau au trecut prin alte suferinţe greu de imaginat din cauza unui război, a unui dezastru natural, a unei boli sau a criminalităţii. Ei vor să ştie de ce s-au abătut asemenea nenorociri asupra lor.

² De ce permite Dumnezeu suferinţa? Dacă el este atotputernic, iubitor, înţelept şi drept, de ce există atât de multă ură şi nedreptate în lume? Ţi-ai pus şi tu vreodată aceste întrebări?

3, 4. a) Ce dovezi avem că nu este greşit să ne întrebăm de ce permite Dumnezeu suferinţa? b) Cum priveşte Iehova răutatea şi suferinţa?

³ Este greşit să ne întrebăm de ce permite Dumnezeu suferinţa? Unii se tem să pună această întrebare, considerând că astfel ar dovedi lipsă de credinţă sau de respect faţă  de Dumnezeu. Dar, citind Biblia, vei vedea că au existat oameni fideli şi temători de Dumnezeu care şi-au pus asemenea întrebări. De exemplu, profetul Habacuc l-a întrebat pe Iehova: „De ce mă faci să văd răutatea şi te uiţi la rău? De ce este jaf şi violenţă în faţa mea, de ce sunt certuri şi se stârnesc dispute?” (Habacuc 1:3).

⁴ L-a mustrat Iehova pe profetul fidel Habacuc pentru că a pus aceste întrebări? Nicidecum. Dumnezeu chiar a inclus cuvintele sincere ale acestuia în Cuvântul său inspirat. De asemenea, el l-a ajutat pe profet să înţeleagă mai bine situaţia şi să-şi întărească credinţa. Iehova doreşte să te ajute şi pe tine. Aminteşte-ţi ce ne învaţă Biblia: „El se interesează de voi” (1 Petru 5:7). Dumnezeu urăşte mai mult decât orice om răutatea şi suferinţa (Isaia 55:8, 9). Atunci de ce există atât de multă suferinţă?

5. Cum explică unii suferinţa din lume, dar ce ne învaţă Biblia?

⁵ Mulţi oameni de diferite religii îi întreabă pe învăţătorii şi pe conducătorii lor religioşi de ce există atât de multă suferinţă. Deseori li se spune că aşa a vrut Dumnezeu  şi că el a hotărât cu mult timp înainte tot ce se întâmplă, chiar şi evenimentele tragice. În opinia altora, nimeni nu cunoaşte căile lui Dumnezeu. Alţii susţin că Dumnezeu îi ia la el pe oamenii buni, chiar şi pe copii. Dar, aşa cum ai învăţat deja, Iehova Dumnezeu nu face niciodată rău. Biblia arată: „Departe de adevăratul Dumnezeu să facă ce este rău şi de Cel Atotputernic să facă ce este nedrept!” (Iov 34:10).

6. De ce mulţi oameni dau vina pe Dumnezeu pentru suferinţa care există în lume?

⁶ Ştii de ce dau oamenii vina pe Dumnezeu pentru toată suferinţa care există în lume? Deoarece majoritatea cred că Dumnezeul Atotputernic este conducătorul acestei lumi. Ei nu ştiu un adevăr simplu, dar important, pe care ni-l dezvăluie Biblia. Aşa cum ai învăţat din capitolul 3, adevăratul conducător al acestei lumi este Satan Diavolul.

7, 8. a) Cum reflectă lumea în care trăim personalitatea conducătorului ei? b) De ce putem spune că imperfecţiunea, precum şi „timpul şi evenimentele neprevăzute” cauzează suferinţă?

⁷ Biblia spune cât se poate de clar: „Întreaga lume zace în puterea celui rău” (1 Ioan 5:19). Dacă stăm să ne gândim, nu aşa stau lucrurile? Lumea de astăzi reflectă personalitatea acestei creaturi invizibile, care „induce în eroare întregul pământ locuit” (Revelaţia 12:9). Satan este plin de ură, mincinos şi crud. Aşa este şi lumea aflată sub controlul său. Acesta este primul motiv pentru care există atât de multă suferinţă.

⁸ Al doilea motiv este acela că, în urma răzvrătirii din Eden, oamenii au moştenit imperfecţiunea şi păcatul, aşa cum am văzut în capitolul 3. Oamenii păcătoşi se luptă pentru putere, ceea ce duce la războaie, oprimare şi suferinţă (Eclesiastul 4:1; 8:9). Al treilea motiv este acela că „timpul şi evenimentele neprevăzute îi ajung pe toţi”.  (Citește Eclesiastul 9:11.) Lumea nu este condusă de Iehova şi, de aceea, nu este ocrotită de el. Prin urmare, oamenii ajung să sufere dacă se află într-un loc nepotrivit, la un moment nepotrivit.

9. De ce putem fi siguri că Iehova are un motiv întemeiat pentru care permite suferinţa?

⁹ Este mângâietor să ştim că Dumnezeu nu cauzează suferinţa. El nu este vinovat de războaiele, crimele, oprimarea sau dezastrele naturale care ne provoacă multă durere. Dar de ce permite Iehova suferinţa? Întrucât este atotputernic, el poate să-i pună capăt. Atunci de ce nu trece la acţiune? Dumnezeul iubitor despre care am învăţat până acum are, cu siguranţă, un motiv întemeiat (1 Ioan 4:8).

10. Ce a contestat Satan, şi în ce fel?

¹⁰ Pentru a afla de ce permite Dumnezeu suferinţa, trebuie să ne amintim cum a început ea. Când Satan i-a determinat pe Adam şi pe Eva să nu mai asculte de Iehova, a apărut o controversă importantă. Satan nu a pus la îndoială puterea lui Iehova, deoarece ştie că puterea lui Iehova este fără limite. El a contestat dreptul de a guverna al lui Iehova. Lăsând să se înţeleagă că Dumnezeu este mincinos şi că îşi privează supuşii de ceva bun, Satan l-a acuzat pe Dumnezeu că este un conducător rău. (Citește Geneza 3:2-5.) Satan a insinuat că oamenii ar fi mai fericiţi fără guvernarea lui Dumnezeu. În felul acesta, el a atacat suveranitatea lui Iehova, cu alte cuvinte, dreptul său de a guverna.

11. De ce nu i-a distrus Iehova pe rebelii din Eden?

¹¹ Când Adam şi Eva s-au răzvrătit împotriva lui Iehova, ei au spus de fapt: Nu avem nevoie de conducerea lui Iehova. Putem hotărî singuri ce este bine şi ce este rău. Cum  putea Iehova să rezolve această controversă? Cum le putea demonstra el tuturor creaturilor inteligente că rebelii nu aveau dreptate şi că modul său de a conduce era cel mai bun? Unii consideră că Dumnezeu ar fi trebuit, pur şi simplu, să-i distrugă pe acei rebeli şi să creeze alţi oameni. Însă Iehova îşi făcuse deja cunoscut scopul: acela de a umple pământul cu descendenţii lui Adam şi ai Evei, care să trăiască într-un paradis pământesc (Geneza 1:28). Iehova realizează întotdeauna ceea ce îşi propune (Isaia 55:10, 11). În plus, dacă i-ar fi distrus pe rebelii din Eden, controversa referitoare la dreptul său de a guverna ar fi rămas nerezolvată.

12, 13. Ilustrează de ce i-a permis Iehova lui Satan să devină conducătorul acestei lumi şi de ce i-a lăsat pe oameni să se guverneze singuri.

¹² Să ne gândim la următoarea ilustrare: Un profesor le arată elevilor cum se rezolvă o problemă dificilă de matematică. Un elev inteligent, dar rebel spune că metoda profesorului nu este corectă. El susţine cu tărie că ştie o metodă mult mai bună, dând astfel de înţeles că profesorul este incompetent. Unii colegi de clasă îi dau dreptate  şi se răzvrătesc şi ei. Ce ar trebui să facă profesorul? Dacă i-ar da afară pe rebeli, ce ar crede ceilalţi elevi? Ar putea crede că elevul rebel şi cei care i s-au alăturat au dreptate. În plus, ei şi-ar putea pierde respectul faţă de profesor, considerând că acestuia îi este teamă să nu se descopere că a greşit. Dar să presupunem că profesorul îi permite elevului răzvrătit să demonstreze în faţa clasei cum ar rezolva el problema.

¹³ Iehova a procedat într-un mod asemănător. Să nu uităm că milioanele de îngeri din cer au văzut ce s-a întâmplat în Eden (Iov 38:7; Daniel 7:10). Modul în care avea să acţioneze Iehova urma să aibă un efect puternic asupra îngerilor şi, în cele din urmă, asupra tuturor creaturilor inteligente. Prin urmare, ce a făcut Iehova? El i-a permis lui Satan să arate cum ar conduce el omenirea. De asemenea, Dumnezeu le-a permis oamenilor să se guverneze singuri, sub influenţa lui Satan.

14. Care vor fi foloasele deciziei lui Iehova de a-i lăsa pe oameni să se guverneze singuri?

¹⁴ Profesorul din ilustrare ştie că elevul răzvrătit şi cei care i s-au alăturat greşesc. Totodată, el ştie că, dându-le posibilitatea să rezolve singuri problema, toată clasa va avea de învăţat. Când se va vedea clar că nu au dreptate, toţi elevii sinceri se vor convinge că numai profesorul este capabil să le ofere îndrumare. Ei vor înţelege şi motivul pentru care profesorul îi va da afară pe elevii răzvrătiţi. În mod asemănător, Iehova ştie că îngerii fideli şi oamenii sinceri vor învăţa un adevăr esenţial când vor vedea că Satan şi susţinătorii lui au dat greş şi că omenirea este incapabilă să se guverneze. Acest adevăr a fost exprimat astfel de profetul Ieremia: „Ştiu bine, o, Iehova, că nu-i aparţine omului pământean calea sa. Nu poate omul care umblă nici măcar să-şi conducă paşii” (Ieremia 10:23).

15, 16. a) De ce a permis Iehova suferinţa atât de mult timp? b) De ce nu a împiedicat Iehova toate nenorocirile, cum ar fi crimele oribile?

¹⁵ Dar de ce a permis Iehova suferinţa atât de mult timp? De ce nu intervine el înainte de a avea loc o nenorocire? Să observăm două lucruri pe care profesorul din ilustrare nu le-a făcut. Primul: nu l-a împiedicat pe elevul răzvrătit să explice cum ar rezolva el problema. Al doilea: nu l-a ajutat pe elev să rezolve problema. În mod asemănător, să vedem două lucruri pe care Iehova a decis să nu le facă. Primul: nu i-a împiedicat pe Satan şi pe susţinătorii lui să demonstreze că au dreptate. Dar, pentru aceasta, era nevoie de timp. Pe parcursul a mii de ani de istorie, oamenii au încercat toate formele de guvernare. În pofida progreselor înregistrate în domeniul ştiinţei şi în alte domenii, nedreptatea, sărăcia, criminalitatea şi războaiele au luat o amploare fără precedent. S-a demonstrat, aşadar, că guvernarea umană este un eşec.

¹⁶ Care este al doilea lucru pe care nu l-a făcut Iehova? El nu l-a ajutat pe Satan să conducă această lume. Dacă Dumnezeu ar fi împiedicat toate nenorocirile, cum ar fi crimele oribile, n-ar fi demonstrat că îi susţine pe rebeli? N-ar fi crezut oamenii că se pot guverna singuri, fără să suporte consecinţe dezastruoase? Dacă ar fi procedat astfel, Iehova ar fi devenit complice la o minciună. Însă „este imposibil ca Dumnezeu să mintă” (Evrei 6:18).

17, 18. Ce va face Iehova cu tot răul cauzat de conducerea umană şi de influenţa lui Satan?

¹⁷ Dar ce putem spune despre tot răul săvârşit în această lungă perioadă de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu? Să nu uităm că Iehova este atotputernic. Prin urmare, el poate înlătura suferinţa şi chiar va face acest lucru. Aşa cum am învăţat deja, Dumnezeu nu va mai permite ca oamenii să distrugă pământul, ci va transforma planeta  noastră într-un paradis. Datorită credinţei în jertfa de răscumpărare a lui Isus, omenirea va fi eliberată de consecinţele păcatului, iar prin înviere va fi anulat tot răul provocat de moarte. Prin intermediul lui Isus, Dumnezeu ‘va distruge lucrările Diavolului’ (1 Ioan 3:8). Toate aceste schimbări vor avea loc la momentul potrivit. Ne bucurăm că Iehova nu a intervenit până acum. Datorită răbdării sale, avem posibilitatea să învăţăm adevărul şi să-i slujim. (Citește 2 Petru 3:9, 10.) Dumnezeu îi caută pe oamenii sinceri care doresc să-i aducă închinare. El le dă putere să îndure orice suferinţă care s-ar putea abate asupra lor în această lume plină de necazuri (Ioan 4:23; 1 Corinteni 10:13).

¹⁸ Dar poate că te întrebi: Nu s-ar fi putut evita toată suferinţa dacă Dumnezeu i-ar fi creat pe Adam şi pe Eva în aşa fel încât să nu se răzvrătească? Pentru a răspunde la această întrebare, să ne amintim că am primit de la Iehova un dar preţios.

19. Ce dar valoros ne-a dat Iehova şi de ce ar trebui să-l preţuim?

¹⁹ Aşa cum am învăţat din capitolul 5, oamenii au fost creaţi cu liber-arbitru. Îţi dai seama cât de valoros este acest dar? Dumnezeu a creat multe specii de animale, care se conduc în general după instinct (Proverbele 30:24). Omul a proiectat roboţi care pot fi programaţi să execute orice comandă. Am fi fost fericiţi dacă Dumnezeu ne-ar fi creat şi pe noi la fel? Bineînţeles că nu. Suntem bucuroşi că avem libertatea de  a alege ce fel de persoane să fim, ce viaţă să ducem şi cu cine să ne împrietenim. Ne place să avem o astfel de libertate, iar Dumnezeu vrea să ne bucurăm de ea.

20, 21. Cum îţi poţi folosi liberul-arbitru în cel mai bun mod posibil, şi de ce ar trebui să ne dorim să facem acest lucru?

²⁰ Iehova nu vrea să-i slujim din constrângere (2 Corinteni 9:7). De exemplu, când se bucură un părinte? Când copilul său îi spune „te iubesc” la îndemnul cuiva sau când rosteşte aceste cuvinte din inimă? Aşadar, întreabă-te: Cum îmi voi folosi liberul-arbitru cu care am fost înzestrat de Iehova? Satan, Adam şi Eva l-au folosit în cel mai rău mod posibil, respingându-l pe Iehova Dumnezeu. Tu ce vei face?

²¹ Ai posibilitatea să-ţi foloseşti acest dar minunat în cel mai bun mod posibil. Te poţi alătura milioanelor de persoane care au luat poziţie de partea lui Iehova. Ele bucură inima lui Dumnezeu întrucât dovedesc că Satan este un mincinos, iar conducerea lui, un eşec total (Proverbele 27:11). Şi tu poţi bucura inima lui Iehova alegând un mod de viaţă corect. Despre acest subiect vom vorbi în capitolul următor.