La aproximativ şase luni după ce Ioan Botezătorul începe să predice‚ Isus‚ care are în jur de 30 de ani‚ vine la el‚ la râul Iordan. Isus face aceasta nu doar pentru a-l vizita pe Ioan sau pentru a afla cum progresează lucrarea lui. El vine pentru a-i cere lui Ioan să-l boteze.

Fireşte, Ioan obiectează: „Eu am nevoie să fiu botezat de tine, şi tu vii la mine?” (Matei 3:14). Ioan ştie că Isus este Fiul lui Dumnezeu. Să ne amintim că Ioan a săltat de bucurie în pântecele mamei sale când Maria‚ care era însărcinată cu Isus‚ a venit în vizită la mama sa, Elisabeta. Fără îndoială că Elisabeta i-a relatat mai târziu acest lucru. Probabil, el a aflat şi că un înger a anunţat naşterea lui Isus şi că mai mulţi îngeri li s-au arătat unor păstori în noaptea în care s-a născut acesta.

Ioan ştie că botezul său este pentru cei care se căiesc de păcate. Isus însă n-are păcat. Deşi Ioan nu este de acord să-l boteze, Isus insistă: „Lasă de data asta, fiindcă aşa este potrivit să îndeplinim tot ce este drept” (Matei 3:15).

De ce este potrivit ca Isus să fie botezat? Botezul lui Isus nu este un simbol al căinţei de păcate. Cu ocazia botezului, el se prezintă înaintea Tatălui său pentru a înfăptui voinţa sa (Evrei 10:5-7). Isus a fost tâmplar‚ dar acum a venit timpul să înceapă serviciul pentru care Tatăl său ceresc l-a trimis pe pământ. Se aşteaptă Ioan ca în momentul botezului lui Isus să se întâmple ceva neobişnuit?

Ioan a relatat mai târziu: „Cel care m-a trimis să botez cu apă mi-a spus: «Cel peste care vei vedea spiritul coborând şi rămânând este cel care botează cu spirit sfânt»” (Ioan 1:33). Aşadar, Ioan se aşteaptă să vadă spiritul sfânt coborând asupra unui om pe care îl botează. De aceea, după ce Isus iese din apă, probabil că Ioan nu este surprins să vadă „spiritul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel şi venind peste [Isus]” (Matei 3:16).

Dar la botezul lui Isus se mai întâmplă ceva. ‘Cerurile se deschid’ înaintea sa. Aceasta înseamnă probabil că, în timp ce este botezat,  Isus îşi aduce aminte de viaţa pe care a avut-o în cer ca fiu spiritual al lui Iehova, inclusiv de adevărurile învăţate de la Dumnezeu înainte de a veni pe pământ.

În plus, la botezul lui Isus, o voce din cer declară: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat” (Matei 3:17). A cui este vocea? Nu poate fi a lui Isus, întrucât el este acolo cu Ioan. Vocea este a lui Dumnezeu. Evident, Isus este Fiul lui Dumnezeu, nu Dumnezeu însuşi.

Isus este un fiu uman al lui Dumnezeu, întocmai cum a fost primul om, Adam. După ce descrie botezul lui Isus, discipolul Luca precizează: „Isus avea cam treizeci de ani când şi-a început lucrarea şi era, aşa cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli, . . . fiul lui David, . . . fiul lui Avraam, . . . fiul lui Noe, . . . fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu” (Luca 3:23-38).

Aşa cum Adam a fost un fiu uman al lui Dumnezeu, la fel este şi Isus. La botezul său, Isus devine şi Fiul spiritual al lui Dumnezeu. Astfel, el este în măsură să-i înveţe pe alţii adevăruri divine şi să le arate calea vieţii. Isus începe o etapă care va culmina cu jertfirea vieţii sale umane perfecte în folosul oamenilor păcătoşi.