Isus şi discipolii săi ajung la Betsaida. Oamenii îi aduc lui Isus un orb şi-l imploră să-l atingă pentru a-l vindeca.

Luându-l pe om de mână, Isus îl scoate afară din sat. După ce scuipă pe ochii lui, îl întreabă: „Vezi ceva?”. Acesta îi răspunde: „Văd nişte oameni, pentru că zăresc ceva ca nişte copaci care umblă” (Marcu 8:23, 24). Isus îşi pune mâinile pe ochii omului, iar acesta îşi recapătă vederea. Apoi, îl trimite acasă pe om, care acum vede clar, spunându-i să nu intre în sat.

După aceea, Isus şi discipolii săi călătoresc spre nord, spre zona Cezareii lui Filip. Până acolo trebuie să urce aproximativ 40 de kilometri. Oraşul se află la o altitudine de 350 de metri, iar la nord-est se pot vedea culmile înzăpezite ale muntelui Hermon. Călătoria durează vreo două zile.

La un moment dat în timpul călătoriei, Isus se retrage pentru a se ruga. Mai sunt doar nouă, zece luni până la moartea sa, iar Isus este îngrijorat pentru discipolii săi. Mulţi dintre ei tocmai l-au părăsit, iar alţii sunt, se pare, confuzi sau dezamăgiţi. Poate că ei se întreabă de ce a fugit Isus când oamenii au vrut să-l facă rege sau de ce nu le-a arătat un semn pentru a dovedi clar cine este el.

Când discipolii vin în locul unde se roagă Isus, el îi întreabă: „Cine spun oamenii că este Fiul omului?”. „Unii spun Ioan Botezătorul; alţii, Ilie; iar alţii, Ieremia sau unul dintre profeţi”, răspund ei. Da, oamenii cred că Isus chiar ar putea fi unul dintre aceşti bărbaţi readus la viaţă. Pentru a afla ce cred discipolii, Isus îi întreabă: „Dar voi cine spuneţi că sunt?”. Fără să ezite, Petru răspunde: „Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” (Matei 16:13-16).

Isus spune că Petru poate fi fericit pentru că Dumnezeu i-a dezvăluit lucrul acesta. Apoi adaugă: „Tu eşti Petru şi pe această stâncă îmi voi zidi congregaţia, iar porţile Hadesului n-o vor birui”. Isus vrea să spună că el însuşi va zidi o congregaţie şi că nici Hadesul nu-i va ţine captivi pe membrii ei dacă se vor dovedi fideli pe pământ. El îi promite lui Petru: „Eu îţi voi da cheile regatului cerurilor” (Matei 16:18, 19).

Isus nu-i acordă lui Petru locul întâi printre ceilalţi apostoli, nici nu susţine că el este temelia congregaţiei. Isus însuşi este temelia pe care va fi zidită congregaţia sa (1 Corinteni 3:11; Efeseni 2:20). Totuşi, Petru va primi trei chei. El va avea privilegiul să deschidă, ca să spunem aşa, calea spre Regatul cerurilor unor grupuri de oameni.

Petru va folosi prima cheie la Penticosta din 33 e.n., când le va arăta evreilor şi prozeliţilor penitenţi ce trebuie să facă pentru a fi salvaţi. Pe a doua o va folosi pentru a le da posibilitatea samaritenilor  să intre în Regatul lui Dumnezeu. Apoi, în 36 e.n., Petru va folosi a treia cheie, dându-le această posibilitate şi oamenilor din naţiuni, primii fiind Corneliu, rudele şi prietenii săi apropiaţi (Faptele 2:37, 38; 8:14-17; 10:44-48).

În continuare, Isus prezice că, în curând, va suferi şi va muri la Ierusalim. Când aud aceasta, apostolii săi sunt tulburaţi. Neînţelegând că Isus va fi înviat la viaţă cerească, Petru îl ia deoparte şi îl mustră: „Fii bun cu tine însuţi, Doamne! Nu vei avea deloc soarta aceasta”. Dar Isus se întoarce cu spatele şi-i răspunde: „Înapoia mea, Satan! Tu eşti o piatră de poticnire pentru mine, fiindcă n-ai gândurile lui Dumnezeu, ci ale oamenilor” (Matei 16:22, 23).

Apoi, Isus îi cheamă şi pe alţii alături de apostoli şi le spune că nu va fi uşor ca o persoană să fie continuator al său: „Dacă vrea cineva să vină după mine, să se renege pe sine, să-şi ia stâlpul de tortură şi să mă urmeze neîncetat. Fiindcă cine vrea să-şi salveze sufletul îl va pierde, dar cine îşi pierde sufletul pentru mine şi pentru vestea bună îl va salva” (Marcu 8:34, 35).

Într-adevăr, pentru a fi demni de a primi aprobarea lui Isus, continuatorii săi trebuie să dea dovadă de curaj şi de spirit de sacrificiu. Isus declară: „Oricui îi este ruşine cu mine şi cu cuvintele mele în această generaţie adulteră şi păcătoasă, şi Fiului omului îi va fi ruşine cu el când va sosi în gloria Tatălui său cu îngerii sfinţi” (Marcu 8:38). Da, când va sosi în acest fel, Isus „îi va răsplăti fiecăruia după purtarea lui” (Matei 16:27).