Salt la conţinut

Salt la cuprins

CAPITOLUL 3

Iehova îşi dezvăluie scopul

Iehova îşi dezvăluie scopul

IDEEA PRINCIPALĂ

Iehova dezvăluie în mod treptat detalii despre scopul său, dar numai celor care se tem de el

1, 2. Cum şi-a dezvăluit Iehova scopul cu privire la omenire?

 PĂRINŢII iubitori îi implică pe copiii lor în discuţiile referitoare la chestiuni de familie. Totuşi, sunt atenţi câte informaţii le împărtăşesc copiilor. Ei le spun doar acele lucruri care consideră că pot fi înţelese de copii, ţinând cont de gradul lor de maturitate.

2 În mod asemănător, Iehova şi-a dezvăluit treptat scopul cu privire la familia umană. Însă el a făcut cunoscute informaţii legate de scopul său doar când a considerat că era momentul potrivit. Să vedem în continuare cum a revelat Iehova unele adevăruri cu privire la Regat de-a lungul secolelor.

De ce era nevoie de Regat?

3, 4. A stabilit Iehova dinainte cursul istoriei umane? Explicaţi.

3 La început, Regatul mesianic nu a făcut parte din scopul lui Iehova. Dumnezeu nu a stabilit dinainte cursul istoriei umane; în definitiv, el i-a înzestrat pe oameni cu liber-arbitru. Enunţându-şi scopul cu privire la omenire, Iehova le-a spus lui Adam şi Evei: „Fiţi roditori, înmulţiţi-vă . . . umpleţi pământul [şi] supuneţi-l” (Gen. 1:28). În plus, el le-a cerut să respecte normele sale cu privire la bine şi la rău (Gen. 2:16, 17). Adam şi Eva ar fi putut alege să rămână loiali. Dacă ei şi urmaşii lor ar fi rămas loiali, nu ar mai fi nevoie de Regatul condus de Cristos pentru ca scopul lui Dumnezeu să se împlinească. Acum, pământul ar fi locuit de oameni perfecţi, care i s-ar închina lui Iehova.

4 Răzvrătirea lui Satan, a lui Adam şi a Evei nu l-a determinat pe Iehova să renunţe la scopul său de a umple pământul cu oameni perfecţi. În schimb, Iehova şi-a adaptat modul în care avea să-l ducă la îndeplinire. Scopul său nu este asemenea unui tren care trebuie să meargă pe o anumită linie de cale ferată pentru a ajunge la destinaţie şi care poate deraia din cauza acţiunilor altora. Odată ce Iehova şi-a declarat scopul, nicio forţă din univers nu poate împiedica împlinirea lui. (Citeşte Isaia 55:11.) Dacă intervine un obstacol pe calea folosită de Iehova, el alege altă cale (Ex. 3:14, 15). a Când consideră de cuviinţă, Dumnezeu le comunică slujitorilor săi loiali noua modalitate pe care o va folosi pentru a-şi îndeplini scopul.

5. Ce a făcut Iehova după răzvrătirea din Eden?

5 După răzvrătirea din Eden, Iehova a inclus în scopul său întemeierea Regatului (Mat. 25:34). În acel moment întunecat din istoria umanităţii, Iehova a început să facă lumină cu privire la instrumentul prin care avea să aducă omenirea la starea iniţială şi să anuleze răul cauzat de Satan în încercarea sa nereuşită de a obţine în mod abuziv putere în univers (Gen. 3:14-19). Însă Iehova nu a dezvăluit toate detaliile despre Regat odată.

Iehova începe să dezvăluie adevăruri despre Regat

6. Ce promisiune a făcut Iehova, dar ce anume nu a dezvăluit?

6 Chiar în prima profeţie biblică, Iehova a promis că o ‘sămânţă’ avea să zdrobească şarpele. (Citeşte Geneza 3:15.) Însă identitatea acestei seminţe şi cea a seminţei şarpelui nu au fost făcute cunoscute la acea vreme. De fapt, Iehova nu a dezvăluit detalii despre aceste aspecte ale profeţiei decât după aproximativ 2 000 de ani. b

7. De ce l-a ales Iehova pe Avraam şi ce învăţăm din aceasta?

7 În cele din urmă, Iehova a hotărât ca sămânţa promisă să vină prin intermediul lui Avraam. Iehova l-a ales pe Avraam pentru că ‘a ascultat de glasul său’ (Gen. 22:18). De aici învăţăm că Iehova îşi dezvăluie scopul doar celor care au o teamă plină de respect faţă de el. (Citeşte Psalmul 25:14.)

8, 9. Ce le-a dezvăluit Iehova lui Avraam şi lui Iacob cu privire la sămânţa promisă?

8 Vorbind cu prietenul său Avraam prin intermediul unui înger, Iehova a dezvăluit pentru prima dată un aspect esenţial cu privire la sămânţa promisă: urma să fie om (Gen. 22:15-17; Iac. 2:23). Dar cum avea acest om să distrugă şarpele? Cine era şarpele? Iehova urma să reveleze mai târziu şi aceste lucruri.

9 Iehova a stabilit ca sămânţa promisă să vină pe linia genealogică a lui Iacob, un nepot al lui Avraam. Iacob era un bărbat cu o credinţă puternică în Dumnezeu (Gen. 28:13-22). Prin intermediul său, Iehova a arătat că Cel promis avea să fie un urmaş al lui Iuda, fiul lui Iacob. Iacob a profeţit că acest descendent al lui Iuda avea să primească un sceptru, simbol al autorităţii regale, şi că ‘de el aveau să asculte popoarele’ (Gen. 49:1, 10). Cu acea ocazie, Iehova a arătat că Cel promis urma să fie un conducător, un rege.

10, 11. De ce le-a revelat Iehova scopul său lui David şi lui Daniel?

10 La circa 650 de ani după perioada în care a trăit Iuda, Iehova i-a dezvăluit regelui David, un descendent al lui Iuda, mai multe informaţii cu privire la scopul său. Iehova l-a descris pe David drept „un om după inima lui” (1 Sam. 13:14; 17:12; Fap. 13:22). David avea teamă şi respect faţă de Dumnezeu. De aceea, Iehova a încheiat un legământ cu el, promiţându-i că unul dintre descendenţii săi avea să domnească pentru totdeauna (2 Sam. 7:8, 12-16).

11 Aproximativ 500 de ani mai târziu, Iehova i-a revelat profetului Daniel anul în care avea să apară pe pământ Unsul, sau Mesia (Dan. 9:25). Iehova l-a numit pe Daniel preaiubit, deoarece acesta a avut un respect profund pentru Iehova şi i-a slujit neîncetat (Dan. 6:16; 9:22, 23).

12. Ce i s-a spus lui Daniel să facă şi de ce?

12 Deşi Iehova a folosit profeţi fideli precum Daniel ca să consemneze numeroase detalii despre sămânţa promisă, adică Mesia, nu sosise încă timpul fixat de el ca slujitorii săi să înţeleagă pe deplin semnificaţia a ceea ce au scris sub inspiraţie divină. De exemplu, după ce a avut o viziune cu privire la întemeierea Regatului lui Dumnezeu, Daniel a primit porunca să sigileze profeţia până la timpul stabilit de Iehova. În acel timp din viitor, ‘adevărata cunoştinţă avea să crească’ (Dan. 12:4).

Iehova a folosit oameni fideli precum Daniel pentru a consemna detalii despre Regatul mesianic

Isus revarsă lumină asupra scopului lui Dumnezeu

13. a) Cine a fost sămânţa promisă? b) Ce clarificări a adus Isus cu privire la profeţia consemnată în Geneza 3:15?

13 Iehova a arătat clar că Isus era sămânţa promisă, descendentul lui David care avea să fie Rege (Luca 1:30-33; 3:21, 22). Când Isus şi-a început serviciul pământesc, s-a revărsat o mare lumină asupra scopului lui Dumnezeu. A fost ca şi când soarele dimineţii ar fi ridicat vălul întunericului (Mat. 4:13-17). De pildă, Isus a risipit orice urmă de îndoială cu privire la identitatea şarpelui menţionat în Geneza 3:14, 15, spunând despre Diavol că a fost „un ucigaş când a început” şi numindu-l „tatăl minciunii” (Ioan 8:44). În revelaţia pe care i-a dat-o lui Ioan, Isus a spus că „şarpele cel vechi” este „cel numit Diavol şi Satan”. c (Citeşte Revelaţia 1:1; 12:9.) În aceeaşi revelaţie, Isus a arătat cum el, sămânţa promisă, va împlini profeţia făcută în Eden, distrugându-l pe Satan (Rev. 20:7-10).

14-16. De ce putem spune că discipolii din secolul I nu au înţeles întotdeauna semnificaţia deplină a adevărurilor pe care Isus li le-a revelat?

14 Aşa cum am văzut în capitolul 1 al acestei cărţi, Isus a vorbit mult despre Regat. Însă el nu a dezvăluit întotdeauna toate detaliile pe care discipolii săi voiau să le afle. Chiar şi când a dat anumite detalii, continuatorii lui Cristos au ajuns să înţeleagă pe deplin semnificaţia adevărurilor revelate de Stăpânul lor doar mult mai târziu, uneori după multe secole. Să analizăm câteva exemple.

15 În 33 e.n., Isus a arătat în mod clar că cei care vor domni împreună cu Regele Regatului lui Dumnezeu vor fi luaţi de pe pământ şi înviaţi la viaţă cerească. Însă discipolii lui Isus nu au înţeles imediat ceea ce le fusese revelat (Dan. 7:18; Ioan 14:2-5). În acelaşi an, Isus a arătat prin ilustrări că Regatul avea să fie instaurat la mult timp după înălţarea sa la cer (Mat. 25:14, 19; Luca 19:11, 12). Discipolii nu au înţeles acest aspect important, iar mai târziu, după ce Isus a înviat, ei l-au întrebat: „În acest timp vei restabili regatul lui Israel?”. Dar Isus a ales să nu le mai dea alte detalii (Fap. 1:6, 7). De asemenea, el a predat că vor exista şi „alte oi”, care nu vor face parte din ‘turma mică’ de coregenţi ai săi (Ioan 10:16; Luca 12:32). Continuatorii lui Cristos nu au înţeles corect identitatea celor două grupuri decât după mai mult timp de la întemeierea Regatului în 1914.

16 Isus ar fi putut să le spună multe lucruri discipolilor săi cât a fost pe pământ, dar ştia că ei nu puteau să le poarte (Ioan 16:12). Cu certitudine, în secolul I a fost dezvăluită o mare parte din cunoştinţa despre Regat. Dar nu sosise încă timpul ca această cunoştinţă să crească.

Adevărata cunoştinţă creşte în „timpul sfârşitului”

17. Ce trebuie să facem ca să înţelegem adevărurile despre Regat şi de ce anume avem nevoie în acest sens?

17 Iehova i-a spus lui Daniel că, în „timpul sfârşitului”, mulţi aveau ‘să umble încoace şi încolo’ şi „adevărata cunoştinţă” despre scopul lui Dumnezeu avea să crească (Dan. 12:4). Cei care vor să dobândească această cunoştinţă trebuie să facă eforturi. Potrivit unei lucrări de referinţă, o formă a verbului ebraic tradus „a umbla încoace şi încolo” duce cu gândul la o persoană care examinează cu minuţiozitate o carte. Însă oricât de atent examinăm Biblia, nu putem înţelege în mod corect adevărurile referitoare la Regat dacă Iehova nu ne ajută să le înţelegem. (Citeşte Matei 13:11.)

18. Cum manifestă credinţă şi umilinţă slujitorii lui Iehova?

18 Aşa cum Iehova a dezvăluit în mod treptat adevăruri despre Regat în perioada dinainte de 1914, el continuă să facă acest lucru şi în timpul sfârşitului. După cum vom vedea în capitolele 4 şi 5 ale acestei cărţi, în ultimul secol, slujitorii lui Dumnezeu au trebuit să facă schimbări în înţelegerea lor de mai multe ori. Este aceasta o dovadă că Iehova nu-i sprijină? Nu. Din contră, Iehova îi susţine pentru că ei manifestă două calităţi care îi sunt plăcute lui: credinţa şi umilinţa (Evr. 11:6; Iac. 4:6). Slujitorii lui Iehova cred că toate promisiunile din Cuvântul lui Dumnezeu se vor împlini. Ei dovedesc umilinţă când recunosc că nu au înţeles exact cum aveau să se împlinească acestea. Atitudinea lor umilă reiese din următoarele cuvinte menţionate în numărul din 1 martie 1925 al Turnului de veghe: „Ştim că Domnul este Cel care le dezvăluie slujitorilor săi sensul Cuvântului său şi că va face aceasta în modul şi la timpul stabilite de el”.

„Domnul este Cel care le dezvăluie slujitorilor săi sensul Cuvântului său . . . în modul şi la timpul stabilite de el”

19. Ce ne-a permis Iehova să înţelegem în prezent şi de ce?

19 În 1914, când a fost instaurat Regatul, poporul lui Dumnezeu cunoştea doar parţial modul în care aveau să se împlinească profeţiile despre Regat (1 Cor. 13:9, 10, 12). Din dorinţa noastră înflăcărată de a vedea împlinite promisiunile lui Dumnezeu, am ajuns uneori la concluzii greşite. În timp, am realizat cât de înţeleaptă este o altă afirmaţie făcută în Turnul de veghe menţionat în paragraful anterior. În revistă se spunea: „Se pare că principiul după care putem să ne ghidăm ca să nu greşim este că profeţiile nu pot fi înţelese de noi decât dacă s-au împlinit ori sunt în curs de împlinire”. Acum, când suntem atât de aproape de sfârşit, multe profeţii despre Regat s-au împlinit sau se împlinesc. Întrucât slujitorii lui Dumnezeu sunt umili şi vor să se lase corectaţi, Iehova a permis ca ei să înţeleagă şi mai multe lucruri cu privire la scopul său. Da, adevărata cunoştinţă a crescut!

Clarificările în înţelegere îi pun la încercare pe slujitorii lui Dumnezeu

20, 21. Cum au reacţionat creştinii din secolul I la clarificările în înţelegere?

20 Când Iehova aduce clarificări în modul în care înţelegem unele aspecte ale adevărului, starea inimii noastre este pusă la încercare. Ne vor îndemna credinţa şi umilinţa să acceptăm schimbările? Creştinii care au trăit la jumătatea secolului I au fost supuşi unui astfel de test. Să presupunem că eşti un creştin evreu din acea vreme. Ai un respect profund faţă de Legea mozaică şi eşti mândru că faci parte din naţiunea Israel. Dar, la un moment dat, citeşti unele scrisori inspirate ale apostolului Pavel care spun că cerinţele Legii nu mai sunt obligatorii şi că Iehova a respins Israelul natural, formând un Israel spiritual alcătuit atât din evrei, cât şi din oameni din naţiuni (Rom. 10:12; 11:17-24; Gal. 6:15, 16; Col. 2:13, 14). Cum ai reacţiona?

21 Creştinii umili au acceptat explicaţiile date sub inspiraţie divină de Pavel şi au fost binecuvântaţi de Iehova (Fap. 13:48). Alţi creştini însă nu au fost de acord cu aceste clarificări, ci au ţinut cu încăpăţânare la propria înţelegere (Gal. 5:7-12). Dacă nu voiau să-şi schimbe atitudinea, aceştia urmau să piardă posibilitatea de a fi coregenţi cu Cristos (2 Pet. 2:1).

22. Cum consideri clarificările aduse în înţelegerea noastră cu privire la scopul lui Dumnezeu?

22 În ultimele decenii, Iehova a clarificat unele învăţături despre Regat. De exemplu, el ne-a ajutat să înţelegem mai clar când vor fi separate oile de capre, adică cei care vor deveni supuşi ai Regatului de cei nereceptivi. De asemenea, Iehova ne-a învăţat când avea să fie completat numărul celor 144 000, ce semnificaţie au ilustrările lui Isus despre Regat şi când va fi înviat la viaţă cerească ultimul creştin uns. d Cum reacţionezi la astfel de clarificări? Îţi întăresc ele credinţa? Le consideri o dovadă că Iehova continuă să-i înveţe pe slujitorii săi umili? Ceea ce se va analiza în continuare în această carte îţi va întări convingerea că Iehova le dezvăluie în mod treptat scopul său celor care se tem de el.

a Numele „Iehova” este o formă a verbului ebraic tradus „a deveni”. Numele lui Dumnezeu transmite ideea că el este Cel care îşi împlineşte promisiunile. Vezi chenarul „Semnificaţia numelui lui Dumnezeu”, de la pagina 43.

b Deşi această perioadă ar putea părea foarte lungă în prezent, trebuie să luăm în considerare că durata de viaţă a oamenilor era mult mai mare în acea vreme. Perioada de la Adam la Avraam poate fi alcătuită din durata de viaţă a doar patru oameni care la un moment dat au fost contemporani: primul cu al doilea, al doilea cu al treilea, al treilea cu al patrulea. Adam a fost contemporan o perioadă cu Lameh, tatăl lui Noe, Lameh, cu Sem, fiul lui Noe, iar Sem, cu Avraam (Gen. 5:5, 31; 9:29; 11:10, 11; 25:7).

c Numele „Satan” apare de 18 ori în Scripturile ebraice. Însă în Scripturile greceşti creştine acest nume apare de peste 30 de ori. Este logic să fie aşa, deoarece Scripturile ebraice nu s-au concentrat asupra lui Satan, ci asupra identificării lui Mesia. Când a apărut, Mesia l-a demascat pe Satan, fapt consemnat în Scripturile greceşti creştine.

d Pentru o analiză a unora dintre aceste clarificări în înţelegere, vezi Turnul de veghe din 15 octombrie 1995, paginile 23-28, 15 ianuarie 2008, paginile 20-24, 15 iulie 2008, paginile 17-21 şi 15 iulie 2013, paginile 9-14.