CÂNTAREA 125
„Fericiți sunt cei îndurători!”
-
1. Iehova e îndurător,
bun, blând și binevoitor,
îi satură cu tot ce-i bun
pe cei ce lui i se supun.
Că doar țărână noi suntem,
că multe slăbiciuni avem
el niciodată n-a uitat
și-n îndurarea-i ne-a iertat.
-
2. Noi, ori de câte ori greșim,
conști’nța grea când ne-o simțim,
spre Tatăl nostru ne-ndreptăm,
cu umilință îl rugăm:
‘Iah, iartă-ne, te implorăm,
așa cum și noi azi iertăm’.
Deci vrem îndurători să fim
ca îndurare să primim!
-
3. Fiind îndurători, dorim
din tot ce-avem să dăruim.
Noi laude nu căutăm,
nici recompense n-așteptăm.
Iehova însă va vedea,
al nostru gest nu va uita,
bogat el ne va răsplăti,
’naintea sa de preț vom fi!
(Vezi și Mat. 6:2-4, 12-14.)