Cu faţa „curată“

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN AUSTRALIA

DACĂ un bărbat petrece zilnic 5 minute pentru a se bărbieri, în 50 de ani el şi-a petrecut peste 63 de zile din viaţă tăindu-şi părul de pe faţă de la rădăcină! Cum consideră bărbaţii acest ritual zilnic?

Un sondaj recent a scos la iveală următoarele comentarii în legătură cu bărbieritul: „Nu-mi place“. „Îl urăsc.“ „Unul dintre lucrurile periculoase din viaţă.“ „Ceva de care trebuie să scapi ori de câte ori poţi.“ Dacă unii bărbaţi sunt atât de categorici cu privire la raderea părului de pe faţă, de ce o fac totuşi? Haideţi să aflăm ceva mai mult despre bărbierit. Probabil că vom găsi răspunsul.

De la cochilii de scoică la aparate de ras de unică folosinţă

Vă puteţi vedea bărbierindu-vă cu o cochilie de scoică? Dar cu un dinte de rechin? Sau poate cu o aşchie ascuţită de cremene? Oamenii s-au dovedit deosebit de ingenioşi în privinţa alegerii ustensilelor pentru bărbierit! Bărbaţii din Egiptul antic se bărbiereau cu o lamă de cupru care semăna cu o mică secure fără coadă. Mai aproape de zilele noastre, şi anume în secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, se folosea briciul, cunoscut şi sub numele de tăietor de beregată, fabricat îndeosebi la Sheffield (Anglia). Briciul (în general, cu multe ornamente) avea o lamă curbată de oţel, care se ascuţea prin frecare, iar când nu era folosit se închidea, lama intrând într-o crestătură făcută în mâner, pentru ca nimeni să nu se taie. Aceste ustensile trebuiau mânuite cu multă grijă şi, cu siguranţă, mulţi s-au tăiat când au învăţat să le folosească. Pentru cei care nu prea aveau dexteritate, iniţierea trebuie să fi fost cumplită. Însă secolul al XX-lea promitea eliberarea.

În 1901, unui bărbat din Statele Unite pe nume King Camp Gillette i s-a brevetat invenţia: un aparat de ras cu lamă care putea fi înlocuită, aparat care nu prezenta nici un pericol. Invenţia lui s-a bucurat de un succes răsunător în lume şi, în cele din urmă, a stat la baza mai multor modele, inclusiv aparate de ras cu mâner placat cu aur sau argint. Printre ultimele realizări se numără şi aparatele de ras de unică folosinţă, aparatele de ras cu două sau chiar trei rânduri de lame şi aparatele de ras cu cap flexibil cu pivot.

Bineînţeles că nu putem trece cu vederea aparatele electrice de ras, care au apărut pe piaţă în anul 1931. Popularitatea şi eficienţa lor au crescut mereu, însă unii preferă în continuare marginea ascuţită a unei lame pentru a avea o faţă cu adevărat „curată“.

Barba — ba la modă, ba demodată

Din cele mai vechi timpuri, barba a fost ba la modă, ba demodată. Egiptenii din antichitate „nu se remarcau prin părul de pe corp; ei se mândreau cu o faţă bărbierită, pentru acest lucru folosind nişte lame bine lucrate, pe care le păstrau în casete de piele curate“, se spune în cartea Everyday Life in Ancient Egypt (Viaţa de zi cu zi din Egiptul antic). Acest obicei explică, probabil, motivul pentru care deţinutul evreu Iosif s-a bărbierit înainte de a se prezenta în faţa faraonului. — Geneza 41:14.

Asirienii aveau nişte bărbi superbe. Plini de vanitate, ei îşi îngrijeau în mod exagerat barba, pe care o aranjau, o răsuceau în bucle şi o împleteau cu multă măiestrie.

Bărbaţii israeliţi din vechime purtau barbă (nu prea lungă) şi foloseau o lamă pentru a avea bărbi frumos tăiate. Prin urmare, la ce se referea legea lui Dumnezeu care le poruncea bărbaţilor israeliţi să ‘nu-şi taie rotund colţurile părului’ şi să ‘nu-şi radă colţurile bărbii’? Această poruncă nu le interzicea să-şi taie părul sau barba,  ci le arăta bărbaţilor israeliţi că nu era bine să imite practicile religioase extremiste ale naţiunilor păgâne din jur. * — Leviticul 19:27; Ieremia 9:25, 26; 25:23; 49:32.

În Grecia antică, bărbaţii purtau de obicei barbă, excepţie făcând cei din nobilime, care, în general, se bărbiereau. În Roma, bărbieritul a devenit un obicei după cât se pare în secolul al II-lea î.e.n., acest obicei practicându-se zilnic pe parcursul câtorva secole.

Însă, după căderea Imperiului Roman, barba a fost din nou la modă timp de 1 000 de ani, mai exact până pe la jumătatea secolului al XVII-lea, când bărbieritul a început să câştige popularitate. Pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, bărbaţii au continuat să se radă. Dar, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, balanţa a înclinat din nou în cealaltă parte. Prin urmare, C. T. Russel, primul preşedinte al Watch Tower Society, şi colaboratorul său Christiann W. E. Van Amburgh apar în fotografii purtând bărbi frumos tăiate, după moda vremii, această înfăţişare fiind demnă şi potrivită în acel timp. Însă, la începutul secolului al XX-lea, bărbieritul s-a bucurat din nou de popularitate, rămânând la modă în majoritatea ţărilor până în zilele noastre.

Sunteţi unul dintre milioanele de bărbaţi care folosesc o lamă pentru a se conforma acestui ritual zilnic din faţa oglinzii? Dacă da, cu siguranţă că doriţi să faceţi ca acest lucru să fie cât mai puţin dureros, cât mai eficient posibil şi fără să curgă prea mult sânge. Pentru a atinge aceste obiective, probabil că veţi dori să luaţi în considerare sugestiile prezentate în chenarul „Informaţii utile pentru cei care se bărbieresc cu lama“. Poate că aplicaţi deja unele dintre aceste sugestii. Oricare ar fi situaţia, vă dorim în continuare o faţă „curată“!

[Notă de subsol]

 [Chenarul/Fotografiile de la pagina 23]

Informaţii utile pentru cei care se bărbieresc cu lama

În cartea Men’s Hair sunt prezentate următoarele sugestii pentru un ras eficient realizat cu ajutorul lamei de ras. *

1. Înmuierea bărbii: Singura modalitate de a înmuia bine de tot părul de pe faţă constă în clătirea feţei cu multă apă caldă. Dacă este posibil, bărbieriţi-vă după ce aţi făcut duş, întrucât în timpul duşului apa înmoaie barba.

2. Aplicarea unor produse înainte de ras: Toate săpunurile, spumele, cremele şi gelurile de ras realizează în esenţă trei lucruri: 1) reţin apa în firul de păr; 2) ţin firele de păr drepte; 3) ung pielea pentru ca lama să poată aluneca mai uşor. Alegeţi produsul care dă cele mai bune rezultate în cazul vostru. Apropo, aţi încercat cu balsam de păr? Şi acesta înmoaie părul.

3. Folosirea corectă a unei lame bune: O lamă bună este o lamă care taie bine. Lamele tocite vă pot dăuna pielii. Tăiaţi firul de păr în direcţia lui de creştere. Dacă vă radeţi în sens invers, veţi avea probabil o faţă „curată“, însă s-ar putea să tăiaţi firele de păr sub nivelul pielii şi, ca urmare, ele vor creşte în ţesutul din jur în loc să iasă prin porii pielii. Potrivit unor lucrări de specialitate, un ras neglijent — atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor — poate provoca infecţii virale care duc la apariţia negilor.

4. Protejarea pielii după ras: De fiecare dată când vă bărbieriţi, îndepărtaţi un strat microscopic de piele, lăsând astfel pielea vulnerabilă. Prin urmare, este important să vă clătiţi faţa cu apă curată pentru a îndepărta toate resturile — la început, cu apă caldă, apoi, cu apă rece, pentru ca porii să se închidă, iar apa să fie reţinută de piele. După preferinţă, puteţi aplica o loţiune after-shave hidratantă pentru a vă proteja şi înviora pielea.

[Notă de subsol]

[Chenarul/Ilustraţia de la pagina 24]

Ce este barba?

Barba este părul care creşte pe faţă. Aceste fire de păr au în componenţă keratină şi alte proteine asemănătoare. Keratina este o proteină fibroasă, bogată în sulf, produsă de corpul uman şi animal şi există ca element de bază în păr, unghii, pene, copite şi coarne. Din tot părul care creşte pe corpul uman, barba are cele mai tari şi mai rezistente fire, fiind la fel de greu de tăiat ca şi sârma de cupru de aceeaşi grosime. Pe faţa unui bărbat există, în medie, nu mai puţin de 25 000 de fire de păr, care cresc aproximativ o jumătate de milimetru în 24 de ore.

[Provenienţa ilustraţiei]

Bărbat: A Pictorial Archive from Nineteenth-Century Sources/ Dover Publications, Inc.

[Legenda fotografiilor de la pagina 24]

De-a lungul istoriei, bărbieritul a fost ba la modă, ba demodat

asirian

egiptean

roman

[Provenienţa fotografiilor]

Museo Egizio di Torino

Fotografii obţinute prin amabilitatea British Museum