Lumea în obiectiv

Stresul

„Aproape jumătate din populaţia Canadei se plânge că este mai mult sau mai puţin stresată încercând să stabilească un echilibru între locul de muncă şi viaţa de familie“, se precizează în ziarul Vancouver Sun. „Numărul acestor persoane este de două ori mai mare decât era cu zece ani în urmă.“ Ce a cauzat această creştere? În urma unui sondaj efectuat de Conference Board, o societate nonlucrativă din Canada, s-a descoperit o creştere a numărului de muncitori canadieni care acordă îngrijire unor membri ai familiei. Tot mai mulţi au copii târziu în viaţă şi au de înfruntat deseori încercarea de „a se îngriji în acelaşi timp atât de copii, cât şi de părinţi“. Deşi 84 la sută dintre cei intervievaţi se simţeau încă satisfăcuţi de locul lor de muncă, în articol se menţionează că, atunci când stabilirea unui echilibru între responsabilităţile familiale şi cele de la serviciu devine o problemă, „majoritatea reduc din timpul rezervat necesităţilor personale, inclusiv din timpul necesar somnului“. Conference Board face următoarea observaţie: „Consecinţele sunt apariţia stresului şi probleme de sănătate“.

Insuflarea respectului faţă de autoritate

„Noi, părinţii din ziua de azi, pretindem atât de puţin respect faţă de autoritate, încât procedând astfel contribuim la scăderea respectului de sine al copiilor noştri“, se precizează în The Toronto Star. „În cazul copiilor, faptul de a-şi cunoaşte limitele dă naştere nevoii de previzibilitate şi siguranţă, nevoie care, la rândul ei, îi ajută să aibă un mai mare respect de sine“, remarcă specialistul în probleme de comportament Ronald Morrish. „Copiii care nu au deloc simţul responsabilităţii şi nu se supun nici unei reguli sunt cei care cresc simţindu-se mai puţin siguri şi mai puţin încrezători.“ El adaugă: „Văd copii de 6 ani care îşi stabilesc singuri ora culcării. Văd copii de 3 ani a căror mamă încearcă să-i convingă să se poarte frumos explicându-le cum se simte mami când ei nu sunt cuminţi“. Copiii trebuie să înveţe să se supună regulilor familiei, iar ideea potrivit căreia este normal ca ei să devină mai puţin cooperativi pe măsură ce cresc este greşită, afirmă Morrish. „Ne aşteptăm din partea copiilor să-şi înmulţească cunoştinţele teoretice cu fiecare an ce trece. Aşadar, de ce să nu aşteptăm din partea lor să-şi îmbunătăţească şi comportamentul cu fiecare an ce trece?“, întreabă el. „Dacă nu-ţi exerciţi autoritatea de a-i spune copilului să ridice o jucărie, nu vei avea un adolescent care se va întoarce acasă la ora stabilită de tine.“

Înregistrări pentru animalele de curte

Oamenii de ştiinţă canadieni au descoperit că puii animalelor de curte pot fi îndemnaţi să mănânce dacă li se reproduc anumite înregistrări, precizează New Scientist. „Am înregistrat sunetul pe care îl scoate o cloşcă atunci când găseşte ceva de mâncare pentru puişorii ei“, spune Luis Bate, de la Universitatea din Prince Edward Island. Când înregistrările au fost redate la nişte difuzoare situate în apropierea mâncării, puişorii au mâncat chiar dacă cloşca nu era prezentă. Dar sunetele trebuie să fie cele potrivite. Bate face următoarea observaţie: „Când a fost redat sunetul pe care îl scoate cloşca după ieşirea puilor din ou, sunet care după mine era identic cu chemarea la mâncare, puişorii au rămas nemişcaţi“. Obiectivul oamenilor de ştiinţă este acela de a accelera creşterea animalelor, iar, în urma experimentelor iniţiale, în primele trei săptămâni de viaţă puii au crescut cu 20 la sută mai repede decât în condiţii normale. În cadrul unor experimente asemănătoare, şi puii de curcan şi purceii au putut fi îndemnaţi să mănânce mai des.

Prescripţii periculoase

„Anul trecut, în Germania, din cauza medicamentelor au murit mai mulţi oameni decât în accidente rutiere“, se anunţă în ziarul Stuttgarter Nachrichten. În 1998 au murit aproximativ 25 000 de oameni din cauza unor medicamente greşit prescrise. Acest număr este de trei ori mai mare decât numărul celor ce au murit în accidentele rutiere din aceeaşi perioadă. Automedicaţia se spune că este doar o cauză secundară. Principala problemă pare a fi lipsa de informare şi de instruire în rândul medicilor cu privire la medicamente şi efectele lor. Farmacologul Ingolf Cascorbi a afirmat că, potrivit unei estimări, „în Germania, în fiecare an ar putea fi evitate 10 000 de decese şi 250 000 de cazuri de persoane care suferă efecte secundare grave dacă cercetările şi instruirea ar fi folosite din plin“, se spunea în articol.

În mod asemănător, revista franceză Sciences et avenir vorbeşte despre un studiu recent efectuat în Franţa în urma căruia s-a descoperit că, din 150 000 de prescripţii date unor persoane în vârstă de peste 70 de ani, 10 700 au fost fie greşite, fie ineficiente. Aproape una din 50 de reţete era relativ periculoasă din cauza posibilelor reacţii cu alte medicamente prescrise sau a altor riscuri. În Franţa, oamenii în vârstă stau în total în spital aproximativ un milion de zile în fiecare an ca urmare a unor reacţii negative la medicamente.