Trecutul glorios şi viitorul îndrăzneţ al Atenei

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN GRECIA

AVIONUL face un ultim viraj înainte de a ateriza pe Aeroportul Internaţional din Atena. După doi ani petrecuţi în străinătate, mă întorc la locul pe care îl considerasem casa mea timp de douăzeci de ani. Din cărţile de istorie ştiu că oraşul de dedesubt este apreciat de mulţi ca fiind locul unde a luat fiinţă democraţia.

După aterizare descopăr că, pe lângă istorie, artă şi monumente, renumita şi neînfricata capitală a Greciei este ticsită de oameni optimişti şi energici. De asemenea, observ că locuitorii ei prietenoşi şi zâmbitori lucrează din greu ca să-şi pregătească oraşul: în special pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din 2004.

Un trecut glorios

Atena datează încă din secolul al XX-lea înainte de Cristos şi poartă numele zeiţei greceşti Atena. Aici, chiar şi acum puteţi să umblaţi pe străzile pe care a umblat Socrate, să hoinăriţi prin şcoala în care a predat Aristotel sau să urmăriţi cu plăcere o tragedie tulburătoare sau o comedie jucate chiar pe scenele unde şi-au regizat piesele Sofocle şi Aristofan.

Atena a fost unul dintre primele oraşe-state greceşti şi a cunoscut o perioadă de glorie, epoca sa de aur, în secolul al V-lea î.e.n. În acea perioadă, Atena democrată a jucat un rol hotărâtor în victoriile grecilor asupra Persiei şi a devenit centrul literar şi artistic al Greciei. Tot atunci au fost ridicate numeroase dintre renumitele ei monumente, cel mai cunoscut fiind măreţul Parthenon.

Deşi atenienii s-au eliberat de sub jugul perşilor, ei au căzut mai târziu sub loviturile crâncene ale unui duşman mai vechi şi mai apropiat: Sparta. În secolele care au urmat, Atena a fost subjugată pe rând de Macedonia, de Roma, de împăraţii bizantini ai Constantinopolului, de ducii franci din perioada cruciadelor şi de turci. Când grecii şi-au căpătat independenţa în 1829, Atena ajunsese de mărimea unui orăşel de provincie, care avea doar câteva mii de locuitori.

Realitatea modernă

Din 1834, când a devenit capitala Greciei, Atena  se extinde cu rapiditate. În prezent, ea se întinde pe câmpia atică, pe o suprafaţă de aproximativ 450 de kilometri pătraţi. Suburbiile oraşului se răspândesc până la mari distanţe, ajungând la poalele munţilor Parnas, Pendelikón şi Hymettus. Metropola adăposteşte peste patru milioane şi jumătate de oameni: aproape 45 la sută din populaţia Greciei. Cea mai mare parte a oraşului nu a fost construită după planuri şi standarde. Potrivit unei estimări, mai mult de o treime dintre case au fost construite ilegal, iar în prezent doar o mică porţiune a Atenei nu este acoperită de beton.

Majoritatea clădirilor din cartierele moderne ale Atenei sunt de beton, fiind asemănătoare unor cutii din punct de vedere arhitectural. Sub razele soarelui, oraşul pare turtit, doar ici, colo ivindu-se câte o coloană antică, prăfuită de pulberile gri provenite de la industrie şi autovehicule.

Asemenea multor altor metropole, şi Atena suferă din cauza smogului. Norul de smog — pe care localnicii îl numesc nefos — se formează la câţiva metri deasupra puzderiei de antene de televiziune. Smogul erodează monumentele antice într-un ritm atât de rapid, încât arheologii s-au gândit să construiască un capac de sticlă protector peste Acropole. Peste tot se văd avertismente cu privire la poluare. Când condiţiile atmosferice reţin smogul între munţii ce înconjoară Atena, nefos-ul poate fi fatal pentru oameni. În aceste zile, accesul autovehiculelor particulare este interzis în centrul oraşului, fabricile întrerup consumul de combustibil, cei în vârstă sunt sfătuiţi să stea în casă, iar localnicii sunt rugaţi să-şi lase automobilele acasă.

În week-end, atenienii părăsesc oraşul în masă. „Urcă în maşină“, spune Vassilis, un atenian cu experienţă, în timp ce savurează o  cafea amară şi o baclava cu nucă, dulce ca mierea, la una dintre cafenele. „În doar câteva ore, vei fi la munte sau la mare.“ Cu alte cuvinte, el a vrut să spună că după ce sari în maşină, stai ore în şir prins în trafic până să ieşi din oraş şi să ajungi la ţară.

Curăţarea oraşului

Cu toate acestea, curăţarea oraşului este o problemă cu care nu se glumeşte, spune Atena, iar faptele dovedesc acest lucru. De exemplu, o mare parte din centrul comercial al oraşului este închisă traficului. Înainte de a fi închise, aceste străzi pline cu magazine erau cele mai aglomerate. Maşinile se deplasau cu o viteză de 5 kilometri pe oră, adică în ritmul unei plimbări lejere. Acum, copacii plantaţi înlocuiesc coloanele de maşini, iar cântecul păsărilor a luat locul zgomotului strident făcut de motoare şi de scutere. Oficialităţile chiar au contestat tradiţionalul stil de viaţă mediteranean, cerându-le muncitorilor să nu se mai întoarcă acasă pentru siestă, un obicei care efectiv prelungea perioada orelor de vârf cu încă două ore.

În biroul domnului Nikos Yatrakos, viceprimar al Atenei, domnea o atmosferă de optimism rezervat. Când i-am spus că mi-au trebuit două ore istovitoare ca să ajung la biroul său, el a dat din cap înţelegător. „Dar nu uitaţi, s-a grăbit el să sublinieze, că se apropie Jocurile Olimpice. Ne-am luat angajamentul de a moderniza oraşul şi o vom face.“ Constantine Bakouris, organizatorul jocurilor, remarcă: „Trebuie să ne străduim ca Jocurile să iasă bine. Dar, după părerea noastră, trebuie să avem în vedere ce va urma după Jocuri. . . . Să facem lucruri care să dureze“.

Faptul că Atena va găzdui Jocurile Olimpice din 2004 a dat naştere unui val de activităţi de extindere fără precedent. Utilaje grele sapă pretutindeni pentru consolidarea infrastructurii şi pentru construirea de drumuri şi terenuri pentru diferite competiţii. Este aproape completă o extindere de 18 kilometri a metroului. Dacă toate merg potrivit programului, în martie 2001, primul avion va ateriza pe noul aeroport internaţional din Atena, aeroport considerat a fi cel mai modern din Europa.

Mai mult decât atât, în jurul anul 2001 vor fi gata 72 de kilometri de autostradă. Aceştia vor devia traficul în afara centrului Atenei, fapt care va încuraja folosirea mijloacelor de transport în comun. Se speră ca astfel  numărul automobilelor din centrul oraşului să se micşoreze cu peste 250 000 pe zi, iar poluarea atmosferică să se reducă cu 35 la sută. Noul program de tratare biologică a apelor reziduale din toată Atena promite să îmbunătăţească mediul marin din jurul capitalei. Ambiţia atenienilor este ca, în decurs de câţiva ani, Atena să devină un oraş nou, cu un sistem de transport îmbunătăţit, cu mai multe oaze de verdeaţă şi cu un mediu mai curat.

Un colţ din vechea Atenă

În pofida noilor blocuri-turn cu birouri, a bulevardelor şi a fântânilor renovate, a magazinelor elegante şi a forfotei de pe stradă, Atena va rămâne pentru mulţi întotdeauna un sat: mai mult impulsiv decât disciplinat, mai mult răsfirat decât grupat. Zona rurală a Atenei se află în acele părţi ale oraşului unde casele au şi acum acoperişuri de ţiglă, balcoane cu grilaj de fier şi ghivece cu geraniu.

Ca să găsesc acea parte a Atenei, vizitez Plaka, cel mai vechi cartier al oraşului, care se întinde pe panta nordică a Acropolei. Acolo dau de un labirint de străzi povârnite, înguste şi sinuoase, de case dărăpănate, vinării, pisici şi câini vagabonzi, taverne şi şarete. Zona păstrează acea atmosfera gălăgioasă, ca de carnaval, dintr-un trecut nu prea îndepărtat, care îi atrage pe turişti. Mesele, cu picioare uneori inegale, sunt înşirate pe trotuare, cu scaune disproporţionat de mici. Chelnerii, cu meniurile deschise larg, încearcă să atragă clienţii.

Pârâitul motocicletelor acoperă muzica flaşnetelor. Şiruri lungi de portofele de piele proaspăt  tăbăcită atârnă în faţa prăvăliilor de suveniruri. Armatele pieselor de şah din marmură reprezentând zei greci sunt aşezate în formaţie de bătaie, marionetele interpretează dansuri folclorice, iar morile de vânt din ceramică se învârt. Este evident că acest colţ al oraşului rezistă cu înverşunare oricăror încercări de modernizare.

Atena, noaptea: privelişti şi sunete

O vizită la Atena ar fi incompletă dacă nu am gusta din bogăţia culturală a oraşului. Spre seară, eu şi soţia mea ne-am hotărât să mergem să ascultăm un concert care urma să aibă loc în amfiteatrul roman al lui Irod ce fusese restaurat, situat pe panta sudică a Acropolei. Drumul spre teatru este o alee liniştită, slab luminată, aflată sub bolta creată de siluetele întunecate ale pinilor. Printre copaci, se zăreşte luminând un impresionant perete stâncos de culoarea ocrului. Pentru că avem bilete în rândurile de sus, urcăm treptele de marmură şi intrăm printr-un portal roman în amfiteatru.

Ne oprim puţin ca să savurăm momentul: un cer negru ca de catifea, o lună aproape plină ce se ascunde în spatele unor nori ca un caier de lână şi reflectoarele, care transformă interiorul acestui semicon abrupt într-o scenă scăldată în lumină. Sute de oameni, ce par mici şi depărtaţi în imensitatea acestui teatru, care poate găzdui până la 5 000 de persoane, se mişcă de-a lungul rândurilor concentrice de marmură albă ca să-şi găsească locurile. Scaunele de piatră sunt calde încă de la soare, aceleaşi pietre care produc ecoul dramelor şi al muzicii, al râsetelor şi al aplauzelor de milenii.

Nu trebuie omise nici numeroasele muzee ale oraşului. Cel mai important este Muzeul Naţional de Arheologie, cu vastul şi impresionantul său ansamblu de exponate reprezentând arta greacă de-a lungul secolelor. Alte muzee ce merită să fie vizitate sunt Muzeul de Artă Cycladică şi Muzeul Bizantin. Din 1991, Sala de Concerte Mégaron din Atena, o maiestuoasă clădire de marmură cu o acustică excepţională, găzduieşte pe tot parcursul anului spectacole de operă, balet şi muzică clasică. Şi, bineînţeles, vă puteţi bucura de muzica folclorică grecească în multe din tradiţionalele taverne.

Sunteţi bine veniţi!

Atena modernă, cu trecutul ei glorios, se află în faţa unui viitor îndrăzneţ. Dar locuitorii ei au învăţat să se adapteze cât mai bine cu ajutorul simţului umorului, al ingeniozităţii şi al philotimo — care literalmente înseamnă iubire pentru respectul de sine. Pentru majoritatea turiştilor, Atena rămâne un oraş captivant, de o mare bogăţie culturală.

[Harta de la pagina 13]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Atena

[Legenda fotografiei de la pagina 14]

Parthenonul, un templu păgân din antichitate, a fost folosit ca biserică şi ca moschee

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Atena găzduieşte peste patru milioane şi jumătate de locuitori

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

O tavernă din Plaka, cel mai vechi cartier din Atena

[Provenienţa fotografiei]

M. Burgess/H. Armstrong Roberts

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Balcoanele sunt o caracteristică a unora dintre prăvăliile de suveniruri

[Provenienţa fotografiei]

H. Sutton/H. Armstrong Roberts