De la cititorii noştri

O rezervaţie ecologică Vă mulţumesc pentru articolul „Pantanal: o rezervaţie fascinantă“ (8 septembrie 1999). Cu ajutorul imaginaţiei l-am însoţit pe autorul articolului în acest loc fascinant, bucurându-mă de pacea şi liniştea rezervaţiei. Aştept cu nerăbdare ziua în care Dumnezeu va instala condiţii asemănătoare pe întreaga planetă.

M. A., Italia

Diabetul Tocmai am terminat de citit a doua oară articolul intitulat „Fiica dumneavoastră are diabet!“ (22 septembrie 1999). În urmă cu zece luni am aflat că am diabet de tip I. Am avut întotdeauna o sănătate bună, slujind ca pionieră, evanghelizatoare cu timp integral, de la vârsta de 17 ani. În ultimele câteva luni a trebuit să fac multe schimbări în viaţă. A trebuit să încep să folosesc o pompă de insulină, iar cheltuielile pe care le necesită boala m-au obligat să întrerup pionieratul. Dar vă mulţumesc pentru că publicaţi astfel de articole care ne reamintesc că şi alţii trec prin încercări asemănătoare.

B. F., Statele Unite

Fiul meu de patru ani are diabet de la vârsta de doi ani. Sentimentele pe care le-au exprimat Sonya şi familia ei în acest articol ne sunt bine cunoscute. Suntem recunoscători pentru fraternitatea creştină plină de iubire care ne ajută să facem faţă situaţiei.

C. R., Moldova

De câtva timp speram să citesc materiale încurajatoare pe această temă. Am 17 ani şi sufăr de diabet de la vârsta de 5 ani. Uneori a fost foarte greu să fac faţă bolii. Dar am tresăltat de bucurie când am primit acest articol simplu pe care să-l pot arăta familiei şi tuturor prietenilor, articol ce răspunde la întrebările lor şi îi ajută să cunoască mai multe despre această boală.

K. W., Canada

Lipsă de protecţie? Am citit un articol foarte frumos, intitulat „Femeile au avut o mare contribuţie“ (22 iunie 1999). Am rămas oarecum surprins când am văzut că muncitoarele de la construcţii nu purtau ochelari de protecţie.

R. L., Statele Unite

Cititorii noştri pot să fie siguri că aceste muncitoare voluntare au purtat ochelari de protecţie când şi-au îndeplinit efectiv munca. Ele au fost rugate să pozeze în aceste fotografii — fără ochelarii de protecţie — pentru ca feţele lor zâmbitoare să se poată vedea mai bine. — ED.

Nedreptatea Vreau să vă mulţumesc pentru articolul „Tinerii se întreabă . . . Cum pot face faţă nedreptăţii?“ (22 septembrie 1999). Deşi sunt tânără, am avut parte în viaţă de multă nedreptate şi violenţă şi, prin urmare, am rămas cu multe răni pe plan afectiv. Din acest motiv nu mi-a fost uşor să continuu serviciul de pionier, pe care îl efectuez de opt ani. Dar cuvintele „fă tot posibilul să faci faţă situaţiei“ au fost foarte încurajatoare. Din aceste cuvinte transpare iubire. Vă mulţumesc din adâncul inimii.

A. G., Italia

Muzica Sunt bătrân în congregaţia creştină de ani de zile şi întotdeauna am manifestat interes faţă de tineri. Dar, nu de mult, m-am simţit dezamăgit, deoarece sfaturile pe care am încercat să le dau cu privire la pericolele unor genuri de muzică modernă au fost ignorate. Cu toate acestea, seria de articole intitulată „Puterea nebănuită a muzicii“ (8 octombrie 1999) a fost tocmai ceea ce aveam nevoie. Citatele din surse externe referitoare la efectele negative ale unor genuri de muzică au fost excelente. Le voi împărtăşi aceste idei tinerilor din congregaţie.

D. H., Bolivia

Ca profesoară de muzică la şcoala elementară şi cântăreaţă, mi s-au părut foarte interesante ultimele articole pe tema muzicii pe care le-aţi publicat. Vă mulţumesc!

K. F., Statele Unite