Salt la conţinut

Salt la cuprins

Un orologiu unic în Praga

Un orologiu unic în Praga

Un orologiu unic în Praga

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN REPUBLICA CEHĂ

Vânzătorii ambulanţi se iau la întrecere pentru a atrage atenţia turiştilor. Piaţa răsună de un amestec de râsete, pălăvrăgeală în diverse limbi şi muzică asurzitoare. Dar staţi puţin! De ce se face linişte? Se apropie ora exactă şi toate privirile sunt îndreptate spre două ferestre albastre ale turnului primăriei. La un moment dat, cele două ferestre se deschid şi apar nişte statuete ce îi reprezintă pe apostolii lui Cristos. Petru, ţinând în mână o cheie mare, conduce procesiunea. Cele 12 statuete ce îşi fac apariţia două câte două la ferestre par să examineze mulţimea de jos.

ASISTĂM la un spectacol dat de orologiul astronomic de pe Vechea Primărie din Praga, din Republica Cehă. Începând de la opt dimineaţa până la opt seara, acest mecanism uimitor prinde viaţă oră de oră, dând ora exactă. Pe lângă parada mecanică a apostolilor, sunt şi alte statuete care se mişcă în exteriorul orologiului. Acestea reprezintă lucrurile de care locuitorii Pragăi se temeau cel mai mult. Într-o parte a orologiului, cântărindu-şi în mână punga cu bani stă Avarul, care reprezintă lăcomia. Lângă el se află Trufaşul, reprezentat de un om ce se admiră în oglindă. Atât Avarul, cât şi Trufaşul dau din cap în semn aprobator. De cealaltă parte a orologiului se află un schelet, Moartea, care cu o mână osoasă trage un clopot, iar cu cealaltă întoarce o clepsidră. În tot acest timp, scheletul îşi deschide şi îşi închide maxilarele rânjite şi dă din cap spre Turc, aflat alături, care reprezintă invazia. Turcul dă din cap în semn că refuză să meargă cu el.

Se spune că, odată, o vrabie a intrat în gura scheletului chiar înainte ca acesta să-şi închidă gura ultima dată la acea oră. Nefericita vrabie a stat închisă o oră, până când scheletul şi-a deschis din nou gura! Dacă până şi pe oamenii din lumea computerizată de azi îi fascinează această minune complet mecanică, vă puteţi imagina ce impresie a făcut ea în rândul celor ce au trăit cu sute de ani în urmă!

Să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra orologiului

După cum şi este de aşteptat, turiştii se concentrează în primul rând asupra personajelor în mişcare, ele fiind adăugate pe parcursul secolelor care au urmat de la instalarea orologiului. Dar cel mai vechi şi mai ingenios element al orologiului este cadranul astronomic al acestuia. Ce ne spune el? Mai întâi, ora. Inelul negru din exterior este marcat cu cifre gotice aurite potrivit vechiului sistem ceh de împărţire a zilei în 24 de ore începând cu apusul soarelui. Inelul se roteşte în aşa fel încât cea de-a 24 oră coincide întotdeauna cu apusul soarelui, indiferent de anotimp. Cifrele romane aflate în interiorul acestui inel împart ziua în două perioade a câte 12 ore, indicând sus amiaza, iar jos miezul nopţii. Degetele mâinii aurite din vârful acului orologiului indică ora pe tot parcursul zilei.

Tot pe cadranul astronomic mişcarea unui mare disc aurit indică traiectoria soarelui, în timp ce o mică sferă arată fazele lunii. Rotaţia aparentă a cerului înstelat în jurul pământului este reprezentată de un cerc mai mic excentric, marcat cu semnele constelaţiilor. În mijlocul cadranului e fixat pământul, cu meridianele, paralelele şi polii lui, Praga aflându-se în centru. Pe cadran mai sunt trei cercuri ce reprezintă ecuatorul, Tropicul Cancerului şi Tropicul Capricornului. Astfel, cadranul arată poziţia relativă a pământului, a lunii, a soarelui şi a stelelor pe parcursul anului. Dedesubtul cadranului astronomic se află discul calendarului, pe care sunt pictate scene din munca de la ţară pentru a descrie fiecare lună a anului. Discul calendarului indică data avansând în fiecare noapte, la miezul nopţii, câte un pas din cei 365, cu excepţia unei nopţi pe parcursul anului bisect.

Dacă aruncăm o privire în interiorul mecanismului orologiului, vedem o mulţime uluitoare de roţi şi rotiţe. Acest dispozitiv complicat se află în grija unui mecanic, care îl verifică în amănunţime în fiecare săptămână.

Istoria orologiului astronomic

Există multe legende despre orologiul astronomic din Praga. Potrivit uneia, orologiul a fost construit de un oarecare Meşter Hanuš. Întrucât această capodoperă era ieşită din comun, autorităţile orăşeneşti s-au temut ca nu cumva meşterul să construiască asemenea ceasuri şi în alte locuri, şi astfel Praga să-şi piardă din faimă. Pentru a preîntâmpina acest lucru, autorităţile au plătit nişte oameni care să-l atace şi să-l orbească pe Meşterul Hanuš. Legenda spune în încheiere că Hanuš, care era pe moarte, ajunge la roţile orologiului şi îl distruge.

Din fericire, aceasta nu este decât o legendă. Însă Hanuš a fost o persoană reală, un ceasornicar din Praga, care a trăit între 1475 şi 1497. Mulţi ani, specialiştii au crezut că el este făuritorul orologiului astronomic. Totuşi, cercetările recente dovedesc că Mikuláš din Kadaň a construit orologiul în 1410. Hanuš l-a restaurat în 1490. Din secolul al XVI-lea, mecanismul de măsurare a timpului a fost reparat şi restaurat de mai multe ori. Însă, de la restaurarea în 1865 a orologiului, majoritatea componentelor lui au rămas aceleaşi.

La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, forţele naziste au dat foc Vechii Primării în timp ce se retrăgeau din Praga. Orologiul astronomic a suferit mari daune. După război, s-au dat două sugestii cu privire la restaurarea orologiului: fie restaurarea lui conferindu-i-se aspectul original, fie dotarea lui cu noi cadrane şi statuete, care să aibă cu totul alt simbolism. În Praga, gândirea ateistă lua amploare, iar statuetele ce reprezentau apostolii nu erau agreate de autorităţile comuniste. Însă, înainte de a-l modifica, trei meşteri ceasornicari au demonstrat că orologiul putea fi reparat, şi astfel acesta şi-a recăpătat aspectul pe care-l avea înainte de război. Prin urmare, putem vedea şi în prezent un avar, un schelet, un turc şi apostolii, în loc să vedem, de exemplu, un dulgher, un zidar, un croitor şi o spălătoreasă.

În cele din urmă cântă cocoşul

Este adevărat că doisprezece apostoli se perindă în procesiunea orologiului astronomic, dar câteva detalii nu corespund relatărilor biblice. Iuda Iscarioteanul şi Iacov fiul lui Alfeu au fost înlocuiţi cu Pavel şi cu Barnaba, care, conform Bibliei, nu se aflau în rândul celor 12 (Faptele 1:12–26). Fiecare apostol are în jurul capului un nimb, simbol păgân care nu a fost folosit de creştinii din secolul I.

După ce îşi face apariţia ultimul apostol, cântă un cocoş suflat cu aur, cocoţat deasupra ferestrelor. Se dă ora exactă, ferestrele se închid şi mulţimea începe să se împrăştie. V-ar face plăcere să urmăriţi încă o dată spectacolul? Va trebui să aşteptăm încă o oră. Între timp, putem studia aspectul exterior al orologiului, care, de aproape 600 de ani, atrage vizitatori la Vechea Primărie a Pragăi.

[Diagrama/Fotografia de la pagina 17]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

CADRANUL ASTRONOMIC

Ora: 12:57

Apusul soarelui: 17:21

[Diagrama/Fotografia de la pagina 18]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

DISCUL CALENDARULUI

Data indicată: 1 ianuarie

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Trufaşul şi Avarul

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Moartea şi Turcul