Tinerii se întreabă . . .

Cum pot să fac o reuşită din şederea mea în străinătate?

„Când am ajuns la aeroport, unicul lucru pe care mi-l doream era să mă întorc acasă! . . . Îmi pierdusem toată setea de aventură şi dorinţa de a descoperi lucruri noi. Cu alte cuvinte, mi-era aşa de dor de casă cum nu-mi fusese niciodată până atunci.“ — Uta.

TE SPERII la gândul de a fi singur-singurel într-o ţară străină. Dar, aşa cum s-a arătat în articolul precedent al acestei serii, mulţi tineri aleg să petreacă un anumit timp în străinătate. Unii merg pentru a urma o instruire sau pentru specializare. Alţii doresc să înveţe o limbă străină. Unii, pur şi simplu, doresc să câştige bani. Alţii însă s-au mutat pentru a sluji în ţări străine în care este nevoie de predicatori ai Regatului.

Plecând de la ideea că stai în străinătate din motive întemeiate — ţinând cont de necesităţile şi obiectivele tale spirituale * —, ce poţi face ca să fii sigur că şederea ta în ţara respectivă va fi o reuşită?

Fii hotărât să te adaptezi

Mai întâi de toate, trebuie să fii dispus să te adaptezi. Acest lucru nu înseamnă abandonarea principiilor creştine sau a programului tău de activităţi spirituale. Însă ar putea însemna să trebuiască să te obişnuieşti cu noi mâncăruri, să înveţi noi reguli de etichetă sau să încerci noi modalităţi de a face anumite lucruri. Aceste obiceiuri noi s-ar putea deosebi foarte mult de modul în care făceai tu lucrurile acasă. Dar porunca lui Isus de a ‘nu judeca’ se poate aplica foarte bine şi în acest caz (Matei 7:1). În realitate, nici o rasă sau cultură nu are dreptul de a se declara superioară altora (Faptele 17:26). Aşa cum persoanele în vârstă nu ar trebui să facă comparaţii critice între tinerii de altă dată şi cei din ziua de azi, tot aşa nici tinerii nu ar trebui să facă comparaţii critice între o ţară străină şi ţara lor (Eclesiastul 7:10). Concentrează-te asupra lucrurilor pozitive pe care le are de oferit noua cultură şi noua ţară în care te afli. De asemenea, cu cât vei învăţa mai repede limba ţării, cu atât mai repede vei începe să te simţi ca la tine acasă.

Apostolul Pavel s-a adaptat cu succes la diversele culturi pe care le-a întâlnit în lucrarea sa ca misionar, deoarece el era dispus să ‘devină orice lucru pentru oameni de orice fel’ (1 Corinteni 9:22, NW).  O atitudine asemănătoare te poate ajuta să te adaptezi. Adrianne lucrează ca fată în casă pentru o familie din Germania, făcând treburile gospodăreşti şi primind în schimb casă şi masă. Ea afirmă: „Trebuie să fiu foarte flexibilă, deoarece nu mă pot aştepta ca alţii să se acomodeze cu mine“.

„Mi-e dor de casă!“

Pe parcursul primelor săptămâni, este firesc să te simţi trist şi să-ţi fie dor de casă. Biblia arată că Iacov ‘se topea de dor după casa tatălui său’, chiar dacă era într-o ţară străină de peste 20 de ani (Geneza 31:30). Aşadar, să nu te surprindă faptul că vei avea uneori crize de plâns. Bineînţeles, dacă te gândeşti tot timpul la ce ai lăsat în urmă, nu vei face altceva decât să te cufunzi şi mai mult în tristeţe (Numeri 11:4, 5). Cea mai bună modalitate de a alunga melancolia este aceea de a depune eforturi să te obişnuieşti cu noul program pe care-l ai şi cu noul mediu în care te afli. Deşi este bine să păstrezi legătura cu familia prin intermediul scrisorilor sau al convorbirilor telefonice, prea multe telefoane acasă s-ar putea să te împiedice să te adaptezi la noua ta locuinţă.

Mulţi tineri creştini îşi dau seama că cel mai eficient antidot pentru singurătate este faptul de a-şi relua vechiul program de activităţi spirituale (Filipeni 3:16). În legătură cu primele ei săptămâni petrecute în străinătate, Amber îşi aminteşte: „Îmi era foarte greu seara, când nu mai aveam nimic de făcut, aşadar am încercat să studiez mai mult sau să citesc o carte“. Rachel, o tânără din Marea Britanie care lucrează ca fată în casă în Germania, vorbeşte din proprie experienţă când spune: „Începe imediat să participi la activităţile congregaţiei şi să asişti la întruniri“. La început s-ar putea să ai nevoie de ajutor ca să ajungi la întruniri. Dar, în congregaţia creştină, poţi găsi prieteni buni care pot fi asemenea unor „fraţi, surori [şi] mame“. — Marcu 10:29, 30.

În plus, participarea la lucrarea creştină de evanghelizare este o parte importantă a unui bun program de activităţi spirituale. Predicarea nu numai că îţi va aduce foloase pe plan spiritual, dar te va şi ajuta să te adaptezi la noua cultură şi limbă.

În sfârşit, programul tău de activităţi spirituale trebuie să cuprindă, de asemenea, rugăciunea şi studiul personal. Acestea sunt foarte importante pentru a-ţi menţine sănătatea spirituală (Romani 12:12; 1 Timotei 4:15). Din acest motiv, Adrianne, pe care am amintit-o mai înainte, a avut grijă să-şi aducă cu ea o Biblie şi literatură biblică în limba maternă.

Când stai în gazdă

Unii tineri creştini au făcut în aşa fel încât să locuiască la o familie de creştini pe parcursul şederii în străinătate. Deşi nu poţi aştepta din partea familiei-gazdă să preia rolul de părinţi, membrii ei pot fi o bună asociere şi o sursă de încurajare spirituală. — Proverbele 27:17.

Cu toate acestea, comunicarea deschisă cu familia-gazdă este esenţială pentru păstrarea unor relaţii cordiale (Proverbele 15:22; 20:5; 25:11). Amber face următoarea remarcă: „Trebuie să ai o idee generală cu privire la ceea ce va trebui să faci. Trebuie să ştii ce anume aşteaptă gazdele tale de la tine. Iar ele, la rândul lor, trebuie să cunoască ce anume aştepţi tu din partea lor“. Află care sunt regulile casei şi în ce măsură vei lua parte la treburile gospodăreşti. Aceste chestiuni trebuie să fie discutate în amănunţime.

Situaţia va fi deosebit de grea dacă, de exemplu, lucrezi pentru o familie-gazdă care nu împărtăşeşte convingerile tale. Întrucât familia s-ar putea să nu înţeleagă poziţia ta cu privire la principiile biblice, te-ai putea afla uneori în situaţii compromiţătoare (Proverbele 13:20). Anumite cereri de a îndeplini unele treburi gospodăreşti s-ar putea să intre în conflict cu obligaţiile tale  spirituale, cum ar fi asistarea la întrunirile creştine. Aşadar, dacă eşti obligat de împrejurări să locuieşti la o familie care nu împărtăşeşte convingerile tale, atunci trebuie luate anumite măsuri de precauţie.

Rachel dă următoarea sugestie: „Asigură-te că membrii familiei ştiu că eşti un creştin. Cel mai bine este să le spui cu sinceritate imediat“. Explicarea normelor tale morale şi religioase poate servi drept protecţie. De asemenea, trebuie să le explici cu claritate celor pentru care lucrezi cât de importante sunt pentru tine întrunirile creştine şi lucrarea de predicare. Şi apoi, este înţelept să te îngrijeşti ca unele chestiuni importante cum ar fi programul de muncă, timpul liber şi salariul să fie stipulate în scris înainte de a începe munca. Acest lucru poate împiedica apariţia nemulţumirii mai târziu.

Rezolvarea problemelor

În pofida celor mai bune intenţii ale tale, se pot ivi totuşi probleme. De exemplu, ce ai face în cazul în care gazdele ţi-ar cere să pleci de la ele? Acest lucru poate fi devastator. Dacă apare vreo neînţelegere, ai putea încerca să clarifici situaţia cu gazdele discutând într-o manieră calmă şi rezonabilă (Proverbele 15:1). Fii gata să recunoşti orice greşeală pe care s-ar putea să o fi făcut. Probabil, ele se vor răzgândi. Dacă nu, va trebui să-ţi găseşti alt loc unde să stai.

Dacă este vorba despre alte probleme, s-ar putea să fie necesar să ceri ajutorul cuiva. De exemplu, ai putea ajunge să ai probleme de ordin financiar sau să te îmbolnăveşti. De teamă că părinţii tăi ar veni să te ducă acasă, s-ar putea să eziţi să-i informezi cu privire la ceea ce se întâmplă. Pe lângă toate acestea, ei sunt la o mare distanţă de tine şi, probabil, nu ştiu cum se rezolvă o astfel de problemă într-o ţară străină. Însă bătrânii din congregaţia locală s-ar putea să aibă experienţă în rezolvarea unor probleme de acest gen şi ar putea fi în măsură să-ţi dea anumite sfaturi practice. Ei te-ar putea ajuta, de asemenea, să decizi dacă problema pe care o ai ar trebui să o cunoască şi părinţii tăi.

Întoarcerea acasă

În ciuda dificultăţilor, petrecerea unui anumit timp în străinătate poate fi o experienţă recompensatoare, îndeosebi dacă are la bază motive spirituale. Bineînţeles, va sosi timpul când va trebui să te întorci acasă. Andreas spune: „Având atât de multe amintiri plăcute — pe cele neplăcute le uiţi repede — mi-a fost foarte greu să plec“. Cu toate acestea, nu te aştepta ca prietenii tăi şi membrii familiei tale de acasă să-şi schimbe dintr-o dată modul de a face lucrurile după ce te-ai întors acasă cu noi obiceiuri pe care ţi le-ai format în străinătate. În plus, nu-i irita cu indicaţii constante referitoare la modul în care se fac lucrurile în altă parte. Este firesc să doreşti să le relatezi tuturor întâmplările prin care ai trecut, dar nu fi dezamăgit dacă nu toţi îţi vor împărtăşi entuziasmul.

Bineînţeles, decizia de a locui pentru un anumit timp în străinătate trebuie luată în serios. Dacă, după ce discuţi această chestiune cu părinţii tăi, ajungi la concluzia că ai motive întemeiate să te muţi, fii pregătit să faci faţă dificultăţilor pe care le vei întâmpina. Ca în cazul oricărei mari decizii care trebuie luată în viaţă, este înţelept ca mai întâi să calculezi preţul. — Luca 14:28–30.

[Notă de subsol]

[Chenarul/Fotografia de la pagina 27]

Sugestii utile

● Păstrează-ţi paşaportul, banii şi biletul de întoarcere la loc sigur.

● Fă fotocopii după paşaport, precum şi după permisul de intrare şi/sau după viză, după biletul de întoarcere şi după alte acte importante. Ţine un set al acestor fotocopii la tine şi trimite unul şi la părinţii tăi sau la prietenii tăi de acasă.

● Să ai tot timpul la tine numărul de telefon al părinţilor şi al prietenilor tăi de acasă, precum şi al familiei-gazdă.

● Dă dovadă de o conduită castă în relaţiile cu persoanele de sex opus, fie membri ai familiei care te găzduieşte, fie colegi de şcoală, colegi de muncă sau alte cunoştinţe.

● Învaţă cel puţin câteva cuvinte şi expresii de bază în limba ţării-gazdă.

● Înainte de plecare, fă-ţi un examen medical. Asigură-te că ai la tine cantităţi suficiente din toate medicamentele de care ai avea nevoie.

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Dacă apar neînţelegeri cu membrii familiei-gazdă, discută cu ei într-o manieră calmă