De la cititorii noştri

Universul Doresc să vă mulţumesc pentru articolele în care aţi furnizat informaţii despre extraordinarul nostru univers, cum ar fi „Ce se află dincolo de planete?“ (22 iulie 1999) şi „O nouă vizită pe planeta roşie“ (22 noiembrie 1999). Sunt cu adevărat fascinante şi ne-au sporit aprecierea faţă de Creator.

M. A. T., Italia

Glaucomul Am citit articolul „Semnale de alarmă cu privire la cecitate“, de la rubrica „Lumea în obiectiv“ (22 noiembrie 1999). În urmă cu şase ani s-a descoperit că am glaucom. Aşa cum aţi afirmat şi în articol, este posibil ca mulţi oameni care au glaucom să nu simtă dureri. Totuşi, din când în când pe mine mă dor foarte tare ochii şi capul, deşi în fiecare zi îmi pun picături în ochi. Nu ar putea oare cei care citesc articolul să tragă concluzia că glaucomul este întotdeauna nedureros?

H. M., Japonia

Articolul nostru scurt nu prezenta o dezbatere complexă a acestei boli grave. Articolul „Glaucomul, un duşman viclean“, publicat în ediţia din 8 aprilie 1989 a acestei reviste, a fost mai complex, iar aici se spunea că unii bolnavi într-adevăr au dureri. — ED.

Copil prematur Doresc să vă mulţumesc din toată inima pentru articolul „Am învăţat să ne bizuim pe Dumnezeu în timp de suferinţă“ (22 noiembrie 1999). Era relatarea despre familia Major şi frumoasa lor fiică JoAnn. Când avea doi ani, surorii mele mai mici i s-a stabilit diagnosticul de autism. Înfruntarea bolii pe care o are sora mea este o grea încercare, dar relatarea familiei Major ne-a mărit aprecierea cu privire la importanţa de a ne bizui pe Iehova, în pofida încercărilor care se abat asupra noastră în viaţă.

M. C., Statele Unite

Fiica noastră s-a născut în 1992, în acelaşi an în care s-a născut şi JoAnn. La naştere, ea cântărea doar 700 de grame! Medicii au sugerat să se efectueze o transfuzie de sânge. Un medic chiar a spus că, dacă nu i se administra sânge, fetiţa urma să aibă leziuni cerebrale. Dar ne-am rugat lui Iehova şi am putut să rămânem fermi. În prezent, ea merge la şcoală şi nu dă semne că ar avea leziuni cerebrale.

C. H., Japonia

Sunt mamă a trei copii. Întrucât soţul meu este şomer, nu avem nici un venit şi nici o asigurare de sănătate. Dar relatarea despre JoAnn şi familia ei m-a ajutat să înfrunt câte o zi o dată (Matei 6:34). Vă mulţumesc pentru că mi-aţi reamintit să nu mă bizui pe puterile mele, ci să mă îndrept spre Iehova pentru a primi tăria de a face faţă situaţiei.

K. A., Statele Unite

Secolul al XX-lea Vă scriu în legătură cu seria de articole „Secolul al XX-lea: Ani critici marcaţi de schimbări“ (8 decembrie 1999). M-au impresionat informaţiile clare prezentate cu privire la timpurile grele pe care le-am trăit pe parcursul secolului al XX-lea. De asemenea, am reuşit să înţeleg modul în care îi distruge violenţa pe oameni, puţin câte puţin. Vă felicit pentru minunata muncă pe care o efectuaţi.

W. G., Puerto Rico

Avocado Tocmai am terminat de citit articolul „Avocado: un fruct într-adevăr cu multe întrebuinţări!“ (22 decembrie 1999). Sunt convins că multora le va plăcea articolul. Am început să mănânc avocado când aveam doar nouă luni. La vârsta de trei ani, am început să învăţ să fac guacamole. Acum am zece ani. Şi mă gândeam la cei care efectiv nu pot mânca ceapă, un ingredient din reţeta sugerată în articolul vostru. Aşadar, reţeta mea pentru guacamole cuprinde avocado, suc de lămâie, sare, hot sauce şi usturoi tăiat mărunt.

N. E., Statele Unite

Îţi mulţumim pentru sugestie! — ED.