Salt la conţinut

Salt la cuprins

Lumea în obiectiv

Lumea în obiectiv

Lumea în obiectiv

Au trăit pentru mileniu

„Este un lucru destul de cunoscut că persoanele grav bolnave sunt hotărâte să rămână în viaţă ca să asiste la anumite evenimente importante“, a declarat Richard Suzman, de la Institutul Naţional de Gerontologie din Bethesda (Maryland, SUA). „Mecanismele implicate sunt învăluite în mister, dar fenomenul este foarte real.“ Pe parcursul primei săptămâni din noul an, numărul persoanelor decedate a depăşit media obişnuită, acestea fiind, se pare, hotărâte să vadă anul 2000, precizează ziarul londonez The Guardian. În Marea Britanie, în acea săptămână au murit cu 65% mai mulţi oameni, iar în oraşul New York numărul morţilor a crescut cu mai bine de 50%, comparativ cu prima săptămână a anului 1999. Robert Butler, preşedintele Centrului Internaţional privind Longevitatea, a declarat că o creştere asemănătoare s-a putut observa în întreaga lume. El a adăugat: „Dorinţa de a trăi poate fi foarte puternică“.

Navigaţie computerizată

Graţie tehnologiei electronice, navele nu vor mai avea nevoie, probabil, de o mulţime de hărţi de hârtie ca să navigheze, semnalează ziarul londonez The Daily Telegraph. În noiembrie 1999, Organizaţia Maritimă Internaţională, prin intermediul biroului german de hidrografie, a aprobat pentru prima oară folosirea unui sistem de navigaţie complet computerizat. În loc de hărţi de hârtie, calculatorul pune la dispoziţie două versiuni electronice — un facsimil scanat al hărţii de hârtie şi o versiune digitală cunoscută sub numele de hartă vectorială. Un mare avantaj al hărţii electronice ar fi că indică poziţia exactă în care se află nava în orice moment. Iar, prin suprapunerea unei hărţi radar pe ecranul calculatorului, navigatorii dispun de o verificare suplimentară a pericolelor aflate în calea lor. Un comandant de navă, entuziasmat de această realizare, a declarat: „Ne uşurează sarcina . . ., astfel încât ne putem concentra mai mult asupra pilotajului, a traficului, asupra altor nave, iar, când ne apropiem de un port, asupra a ceea ce face pilotul nostru“.

Puţin probabil să existe extratereştri

„În ultimele decenii, tot mai mulţi astronomi au făcut publică ideea că s-ar putea să existe civilizaţii extraterestre undeva în mulţimea de stele“, se spune în The New York Times. „Această credinţă în extratereştri a stat la baza nu numai a nenumărate cărţi, filme şi spectacole TV, . . . ci şi a unei îndelungate căutări ştiinţifice cu ajutorul unor antene parabolice uriaşe care au cercetat cerul pentru a sesiza cele mai slabe semnale radio provenite de la nişte extratereştri inteligenţi.“ Este foarte probabil ca aceste căutări să eşueze, au declarat doi reputaţi oameni de ştiinţă, şi anume dr. Peter Ward şi dr. Donald Brownlee, autorii cărţii Rare Earth. După părerea lor, noile descoperiri din astronomie, paleontologie şi geologie demonstrează „că Pământul are o compoziţie şi o stabilitate extraordinar de rară“ şi că în altă parte nu există condiţii propice existenţei unor forme de viaţă complexe. „În sfârşit, am spus cu voce tare ceea ce foarte mulţi au gândit de atâta timp: viaţa complexă este cel puţin rară“, a spus dr. Ward. Dr. Brownlee a adăugat: „Oamenii spun că Soarele este o stea obişnuită. Nu e adevărat. În aproape tot Universul, mediul este impropriu vieţii. Numai în locuri de genul Grădinii Edenului, cum este Pământul, poate exista [viaţă]“.

Biblia se traduce în tot mai multe limbi

„Biblia continuă să fie cea mai tradusă carte din lume“, anunţă ziarul mexican Excelsior. Potrivit Societăţii Germane de Biblii, în 1999, Biblia a fost tradusă în alte 21 de limbi, ceea ce face ca ea să fie acum disponibilă, cel puţin în parte, în 2233 de limbi. În acest număr intră şi cele „371 de limbi în care Vechiul Testament şi Noul Testament au fost traduse în întregime, cu 5 limbi în plus faţă de anul 1998“. Unde se vorbesc toate aceste limbi? „Cele mai multe traduceri se găsesc în Africa, 627, apoi în Asia, 553, Australia şi insulele din Pacific, 396, America Latină şi Antile, 384, Europa, 197, şi Statele Unite, 73“, precizează ziarul. Cu toate acestea, „Biblia nu a fost tradusă nici măcar în jumătate dintre limbile vorbite în lume“. De ce? Deoarece relativ puţini oameni vorbesc acele limbi, iar traducerea Bibliei în limbile respective constituie o sarcină dificilă. În plus, multe persoane vorbesc două limbi, iar, dacă Biblia nu este tipărită într-una din limbi, o pot citi în cealaltă limbă.

Muniţii aruncate

Recent, unii pescari italieni au prins în plasele lor ceva ce ar fi preferat să nu prindă: arme chimice. Potrivit subsecretarului de stat la Ministerul Italian al Mediului, Valerio Calzolaio, „din 1946 până în anii ’70 . . . cel mai obişnuit mijloc de a scăpa de muniţiile ieşite din uz a fost acela de a le arunca în mare“. Se estimează că pe fundul Mării Adriatice, în largul coastei estice a Italiei, zac aproximativ 20000 de bombe. Până în 1997 au murit 5 pescari italieni, iar alţi 236 au fost spitalizaţi din cauza urmărilor pe care le-au avut asupra lor scurgerile de substanţe chimice letale din muniţiile corodate pe care aceştia le-au adus la suprafaţă în plasele lor. În plus, în aceleaşi ape au fost aruncate din avioanele de război în timpul recentului conflict din Balcani un număr neprecizat de bombe, iar unele dintre ele au fost deja „prinse“ în plasele de pescuit. Nu doar în apele italiene există astfel de muniţii. Se estimează că pe fundul Mării Baltice există 100000 de tone de arme chimice, iar alte zone în care se ştie că s-au aruncat muniţii sunt apele de coastă ale Japoniei, ale Statelor Unite şi ale Marii Britanii.

Cifre „umflate“

„Să nu credeţi tot ceea ce citiţi în ziare“, se spune în The Economist. Ziariştii „nu sunt infailibili când e vorba de exactitate“. Acest lucru este valabil mai ales când sunt prezentate statistici, în special legate de dezastre. De ce? „În învălmăşeala unei catastrofe care are loc pe timp de pace sau a unui război este, bineînţeles, imposibil să se ştie cu exactitate câţi oameni au murit sau câţi au fost răniţi“, se arată în articol. Pentru a satisface curiozitatea oamenilor, ziariştii prezintă estimări, adesea pe cele cu cifrele mari, şi „rareori le reduc în timp“. Motivul? „Ziariştii doresc să-şi publice articolele, editorii vor să-şi vândă ziarele, iar cei care se ocupă cu ajutoarele umanitare vor să promoveze interesele agenţiilor lor. Chiar şi autorităţile guvernamentale doresc probabil să câştige simpatia oamenilor.“ Revista le face cititorilor următoarea recomandare: „Atenţie la datele de o exactitate îndoielnică, la umflarea evidentă a cifrelor şi la tendinţa permanentă a ziariştilor de a exagera!“ În continuare se spune: „Oricare ar fi puterea pe care o are presa în general, când vine vorba de uciderea oamenilor pixul e, cu adevărat, mai puternic decât sabia“.

Fiţi atenţi cu animalele de companie

Potrivit cotidianului francez Le Monde, în 52% dintre locuinţele din Franţa există animale de companie. Însă un studiu recent efectuat de un grup de veterinari de la Institutul de Imunologie Animală Comparată, din Maisons-Alfort (Franţa), a scos la iveală că ciupercile şi paraziţii purtaţi de cele 8,4 milioane de pisici şi 7,9 milioane de câini din Franţa sunt răspunzători de diverse boli ale proprietarilor animalelor. Printre aceste boli se numără şi dermatomicoza, ascaridioza, scabia, leishmanioza şi toxoplasmoza. Ultima poate cauza avortul sau apariţia malformaţiilor la fetus. Articolul menţiona şi multele reacţii alergice provocate de animalele de casă şi infecţiile rezultate în urma muşcăturii de câine — în Franţa înregistrându-se aproximativ 100000 de cazuri de muşcături pe an.

Ecosistem bucal

„Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford au descoperit 37 de noi organisme distincte într-unul din cele mai bogate ecosisteme de pe pământ: gura omului“, anunţă The Toronto Star. Acest lucru face ca numărul de bacterii bucale cunoscute să ajungă la peste 500, „o varietate atât de mare, încât ar putea rivaliza cu cea din pădurile tropicale, considerate adesea primele în topul bogăţiei biologice“. Sunt periculoase aceste bacterii? După descoperirea noilor organisme în masa de microorganisme lipită de suprafaţa dinţilor, microbiologul dr. David Relman a spus: „O asemenea diversitate este destul de încurajatoare, întrucât ea conferă stabilitate biologică şi protecţie“. Ziarul mai precizează că majoritatea tipurilor de bacterii „se pare că asigură bunăstare, protecţie şi hrănesc“. Doar câteva bacterii cauzează probleme, cum ar fi carii, afecţiuni ale gingiei şi respiraţie urât mirositoare.

Tot mai multe războaie

În 1999, „numărul războaielor a continuat să crească“, se arată în ziarul german Siegener Zeitung. Grupul de Studiu pentru Cercetarea Cauzelor Războaielor, din cadrul Universităţii din Hamburg, a numărat 35 de conflicte armate pe parcursul anului 1999, cu 3 mai multe decât în anul precedent. Dintre acestea, 14 conflicte au avut loc în Africa, 12 în Asia, unul în Europa, iar celelalte în Orientul Mijlociu şi America Latină. Nu se întrevede nici un sfârşit al războaielor, a declarat grupul de studiu. De fapt, dintre războaiele „de pe lista anului acesta, opt au apărut pentru prima oară, printre care se numără violentele conflicte din Cecenia, Nepal, Kirghizstan şi Nigeria“. Un motiv ar fi că unele cauze ale conflictelor pot mocni foarte mult timp înainte să erupă într-un conflict armat sau într-un război de proporţii.