O carieră de cincizeci de ani ca pictor pe porţelan

RELATARE DE ALFRED LIPPERT

MAMA dorea să mă fac dulgher. Dar profesorul meu de la şcoală a îndemnat-o să-mi caute un loc de muncă la manufactura de porţelan din Meissen (Germania) aflată în apropierea locuinţei noastre. De ce insista el atât de mult? Ochiul său sensibil a observat că aveam talent la desen. O iubesc pe mama, dar mă bucur că profesorul meu a convins-o în această privinţă. Prin urmare, la vârsta de 14 ani am început să învăţ să pictez unele dintre cele mai frumoase porţelanuri făcute manual din lume.

În Meissen se produce porţelan de aproape 300 de ani. Prima manufactură din Europa în care s-a produs porţelan natural a fost înfiinţată aici, în anul 1710. După aproximativ 30 de ani, manufactura a întemeiat o şcoală unde tinerii puteau învăţa arta pictării pe porţelan. La această şcoală, deschisă şi în prezent, care se află acum sub auspiciile Manufacturii de Porţelan din Meissen, plin de emoţie am trasat cu penelul primele linii ca pictor pe porţelan.

La şcoală am învăţat şi câteva detalii mai subtile ale artei de a desena şi de a picta flori, arbori şi animale. Aceste studii au pus bazele muncii pe care urma să o efectuez.

Glazurat sau neglazurat?

Porţelanul este un material ceramic translucid care poate fi pictat în principal în două moduri. În primul rând, pictura se poate face înainte de glazurarea ceramicii. Însă porţelanul neglazurat este poros şi absoarbe vopseaua, prin urmare pictura necesită o mare concentrare, deoarece puţine greşeli pot fi corectate. În al doilea rând, vopseaua poate fi aplicată după glazurarea porţelanului. Eu m-am specializat în pictarea de ornamente florale în acest fel. Această muncă presupunea nu numai faptul de a picta, ci şi faptul de a realiza un buchet unic pentru fiecare obiect de porţelan. Aşadar, pictorul, odată ce a învăţat să se concentreze şi să nu se lase distras, învaţă să-şi folosească imaginaţia, pentru a crea ceva frumos.

După ce am pictat mai mulţi ani ornamente florale, am trecut, în cele din urmă, la domeniul cel mai dificil dintre toate: pictarea unor imagini cu creaturi vii. Sosise timpul să-mi fructific cunoştinţele pe care le asimilasem mai înainte cu privire la pictarea de animale.

 O sarcină grea, dar pasionantă

Pictarea de peşti, păsări şi alte animale este o sarcină grea, dar pasionantă, deoarece fiecare animal trebuie să arate viu, nu static ca o floare sau un arbore. Artistul trebuie să cunoască câte ceva despre anatomia şi obiceiurile animalelor pe care le pictează. De exemplu, multe scene pe care le pictez reprezintă animale sălbatice, inclusiv cerbi cu coarne imense.

Când este vorba de culegerea câtorva informaţii despre animale, nimic nu se compară cu observaţia personală. În urmă cu câţiva ani am vrut să realizez câteva picturi care să reprezinte nişte peşti, aşadar mi-am cumpărat un acvariu în care am pus tot felul de peşti. Stăteam ore în şir împreună cu soţia mea lângă acest bazin plin de peşti, observând mişcările şi obiceiurile fiecărui peşte. Numai după ce m-am familiarizat cu ei am început să pictez peşti.

Cum poţi fi un bun pictor?

Uneori, prietenii mă întreabă cum poate fi cineva un bun pictor pe porţelan. Evident, trebuie să aibă talent artistic, să fie un bun observator şi să aibă o mână fermă. Dar el are nevoie de mai mult decât atât. Pentru a se bucura de succes ca artist, o persoană trebuie să aibă o atitudine corectă faţă de sine, faţă de munca sa şi faţă de alţi oameni. Un bun pictor este un artizan care învaţă să lucreze din greu la îmbunătăţirea aptitudinilor sale. El ştie că, dacă nu îţi foloseşti aptitudinile, le pierzi. El nu încetează niciodată să înveţe, deoarece el ascultă ceea ce spun alţii şi le acceptă sfatul.

Un ultim aspect: Artistul cu experienţă ţine cont de dorinţele clientului. Oamenii care cumpără porţelanuri făcute manual nu doresc un obiect obişnuit, pe care să-l păstreze un anumit timp, iar apoi să-l arunce şi să-l înlocuiască. Clientul doreşte un obiect de artă, un articol cu valoare culturală, ceva care să atragă privirea, să încânte inima şi să îmbogăţească viaţa deţinătorului. Pictorului îi face plăcere să poată lua parte la satisfacerea acestor dorinţe.

Pictura te ajută să ai credinţă în Dumnezeu

Activitatea mea ca pictor mi-a dat imboldul de a acorda o mai mare atenţie Bibliei şi de a cultiva o credinţă puternică în Dumnezeu. În ce mod? Uneori am lucrat cu ornitologi, desenând şi pictând imagini pentru cărţile la care lucrau. Când am început să realizez picturi de genul acesta, credeam în evoluţie. Dar legăturile strânse cu mai mulţi autori ai acestor cărţi au dus la conversaţii pe tema originii vieţii. Iar în urma acestor conversaţii mi-am schimbat punctul de vedere.

Un mare efect asupra mea l-a avut faptul că, deşi toţi experţii credeau în evoluţie, fiecare îşi avea propria teorie, care de multe ori intra în contradicţie cu cea a altor experţi. Am realizat că nu există o teorie consecventă a evoluţiei. Totuşi, am tras concluzia că, dacă experţii nu ajung de comun acord cu privire la o explicaţie a evoluţiei, cum ar fi posibil acest lucru în cazul altora? Credinţa mea în evoluţie s-a stins. Singura alternativă la teoria evoluţiei este că viaţa de pe pământ e produsul creaţiei. Aşa s-a născut credinţa mea în Creator.

Sunt, de asemenea, încântat deoarece oamenilor le plac lucrările mele, fapt care îmi procură satisfacţie. Iubirea mea pentru pictură sau pentru porţelan nu se va stinge niciodată.

[Provenienţa fotografiilor de la paginile 16, 17]

Ilustraţiile de la paginile 16 şi 17: Mit freundlicher Genehmigung der Staatlichen Porzellan-Manufaktur Meissen GmbH