Cum se combate „sărutul“ morţii

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN BRAZILIA

În toiul nopţii, când dormi adânc, se apropie tot mai mult de tine. Nu te trezeşte. De fapt, nici nu tresari când primeşti „sărutul“ ei periculos.

ACEST musafir nepoftit din noapte este o specie de ploşniţă tropicală (Triatoma megista) din America de Sud, cunoscută sub numele de „barberos“ — i se mai spune şi kissing bug, adică insecta care sărută. „Sărutul“ lung al acestei insecte poate dura până la 15 minute, timp în care ea suge încet sângele. „Sărutul“ în sine nu face rău. Însă dejecţiile lăsate pe piele ar putea conţine un microorganism numit Trypanosoma cruzi, sau pe scurt T. cruzi. Dacă acest parazit pătrunde în corp prin ochi, gură sau o leziune deschisă, el poate cauza tripanosomiaza americană, cunoscută mai bine sub numele de boala Chagas.

În fază acută, cel mai uşor de recunoscut simptom al bolii Chagas este umflarea ochiului prin care a pătruns parazitul. Alte simptome care pot apărea sunt: oboseală, febră, pierderea poftei de mâncare sau diaree. Apoi, după o lună sau două, simptomele, de obicei, dispar — chiar şi fără vreun tratament. Însă abia ce urmează va fi foarte grav. După 10 ani, chiar până la 20 de ani, de la infectare, victima poate începe să aibă probleme cardiace, printre care putem aminti palpitaţii şi chiar insuficienţă cardiacă. *

Se estimează că până la 18 milioane de persoane sunt infectate cu parazitul bolii Chagas, iar aproximativ 50 000 mor anual din această cauză. Nu toate victimele sunt înţepate de această insectă. De exemplu, unii bolnavi sunt sugari care au contractat boala de la mama infectată. O femeie însărcinată poate să-⁠i transmită boala chiar fătului sau poate să-⁠şi infecteze copilul la naştere. Alte căi de transmitere sunt transfuziile de sânge şi consumarea alimentelor negătite care au fost contaminate cu T. cruzi. *

Ce se face pentru combaterea bolii Chagas? Insecticidele s-⁠au dovedit eficiente în ţinerea sub control a populaţiei de ploşniţe. Însă nu e deloc plăcut să stropeşti cu insecticid prin casă; în plus, stropirea trebuie repetată din şase în şase luni. Universitatea Federală din Rio de Janeiro a găsit altă soluţie: o vopsea care conţine insecticid. Produsul a fost testat în 4 800 de locuinţe. Care a fost rezultatul? Chiar şi după doi ani, în 80% din locuinţe nu apăruse nici o ploşniţă! Cercetătorii au mai descoperit că frunzele nim-⁠ului, adică arborele brazilian cinamomo (Azadirachta indica), conţine o substanţă netoxică biodegradabilă (azadiractină) care nu numai că vindecă ploşniţele infectate, dar şi previne infectarea celor sănătoase.

Ajutor pentru cei infectaţi

Există vreo speranţă pentru milioanele de oameni care sunt infectaţi cu parazitul bolii Chagas? Sigur că da. O echipă internaţională de oameni de ştiinţă depune eforturi pentru a dezlega secretele  celor 10 000 de gene ale parazitului T. cruzi. Aceste cercetări ar putea face posibilă descoperirea unor teste de diagnosticare a bolii, a unor vaccinuri şi a unor medicamente mai eficiente.

În iulie 1997, oamenii de ştiinţă au trimis în spaţiul cosmic, cu naveta spaţială Columbia, una dintre proteinele esenţiale ale lui T. cruzi ca să poată studia structura ei în condiţii de microgravitaţie. Acest lucru constituie un pas important în obţinerea unor medicamente potrivite pentru structura lui T. cruzi. Este important să se caute noi medicamente întrucât, în fazele finale ale bolii, de obicei nici un medicament nu mai este eficient. *

Înţelegând foloasele unui tratament în primele faze ale bolii, biologul brazilian Constança Britto a descoperit un test bazat pe o reacţie în lanţ a polimerazei, test cu ajutorul căruia se poate stabili diagnosticul în două zile. Din nefericire însă, mulţi nici nu ştiu că suferă de această boală când aceasta e în primele ei faze.

Soluţia e prevenirea bolii

În concluzie, ce măsuri de prevedere puteţi lua dacă locuiţi într-⁠o regiune în care este răspândită această ploşniţă?

▪ Dacă trebuie să dormiţi într-⁠o casă de pământ sau de trestie, încercaţi să folosiţi o plasă pentru pat.

▪ Utilizaţi insecticide. Ele reduc riscul transmiterii parazitului.

▪ Reparaţi fisurile şi crăpăturile din pereţi, întrucât ar putea fi locuri de înmulţire pentru ploşniţe.

▪ Păstraţi-⁠vă locuinţa curată; curăţaţi şi locurile din spatele tablourilor şi a mobilierului.

▪ Din când în când întindeţi la soare saltelele şi păturile.

▪ Nu uitaţi că animalele — fie de casă, fie sălbatice — pot fi purtătoare de paraziţi.

▪ Dacă bănuiţi că o insectă este o ploşniţă din această specie, trimiteţi-⁠o pentru analiză la cel mai apropiat laborator.

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 13]

Cum a fost descoperită boala Chagas

În 1909, Carlos Chagas, un medic brazilian, lucra în statul Minas Gerais (Brazilia), unde malaria încetinea lucrările de construire a unei căi ferate. El a observat că mulţi bolnavi prezentau simptome diferite de cele ale bolilor cunoscute până atunci. El a mai remarcat că locuinţele din zonă erau infestate cu insecte numite „barberos“, care se hrănesc cu sânge. Analizând conţinutul intestinelor acestor insecte, Chagas a descoperit un nou protozoar. El i-⁠a pus numele Trypanosoma cruzi, în onoarea prietenului său, cercetătorul Oswaldo Cruz. Noii boli i s-⁠a dat numele lui Carlos Chagas, acest lucru fiind foarte potrivit, întrucât el a făcut o mulţime de cercetări care au dus la descoperirea acestei boli.

[Legenda fotografiei de la paginile 12, 13]

Locuinţele din zonele rurale sunt de obicei infestate cu această specie de ploşniţe

[Provenienţa fotografiilor]

Fotografiile: PAHO/WHO/P. ALMASY