Lumea în obiectiv

Informaţii de ultimă oră cu privire la foametea din lume

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că aproximativ jumătate din populaţia tuturor naţiunilor, indiferent că sunt bogate sau sărace, suferă într-⁠un fel sau altul din cauza unei alimentaţii deficitare“, se precizează în State of the World 2000. Se presupune că 1,2 miliarde de persoane din întreaga lume suferă de malnutriţie. Mai mult decât atât, despre alte câteva miliarde de oameni se spune că suferă de o „foamete ascunsă“, care se referă la cei ce se pare că se hrănesc în mod corespunzător, dar cărora le lipsesc vitaminele şi mineralele esenţiale. „În prezent este larg răspândită concepţia greşită că foametea este o consecinţă a rezervelor sărace de hrană“, afirmă Institutul Worldwatch, care publică raportul anual State of the World. „Adevărul e că foametea este consecinţa deciziilor omului . . . Nu resursele agricole ale unei ţări sunt cele care stabilesc dacă oamenii au sau nu suficientă hrană, ci mai degrabă traiul decent, statutul femeii şi posibilitatea ca guvernele să fie trase la răspundere de populaţie.“

Sinuciderea în Franţa

„Treizeci la sută dintre adulţii Franţei s-⁠au gândit să se sinucidă“, precizează ziarul Le Monde. Dintre cei intervievaţi în sondajul efectuat, care a fost primul pe această temă condus în Franţa, 13 la sută au spus că se gândiseră serios să se sinucidă şi alţi 17 la sută au mărturisit că doar le trecuse prin minte să se sinucidă. Totuşi, potrivit profesorului de medicină legală Michel Debout, de la clinica universitară din Saint-Étienne, numărul real al persoanelor care s-⁠au gândit să se sinucidă este mult mai mare, deoarece mulţi au tendinţa de a ascunde astfel de gânduri din cauza sentimentelor de vinovăţie. Majoritatea celor intervievaţi consideră sinuciderea „un act de disperare“, determinat mai degrabă de problemele sociale decât de situaţia familială. În fiecare an, în Franţa au loc aproximativ 160 000 de tentative de sinucidere, iar numărul celor ce se sinucid este de aproximativ 12 000.

Religie à la carte

Un studiu condus de George Gallup jr arată că majoritatea americanilor consideră religia „o salată mixtă“. În loc să urmeze „credinţele tradiţionale, [nord-]americanii aleg cu mare atenţie ceea ce vor ei să creadă, deseori îmbinând idei dintr-⁠o singură religie sau contopind două sau mai multe religii într-⁠un sistem religios personal“, anunţă ziarul National Post, din Canada. Studiul mai dezvăluie că „există o lipsă crasă de cunoştinţe despre Biblie, doctrinele fundamentale şi tradiţiile propriei religii“ şi că „deseori credinţa profesată este superficială, oamenii neştiind în ce anume cred şi de ce“, se afirmă în ziar. Reginald Bibby, profesor de sociologie la Universitatea din Lethbridge (Alberta, Canada), afirmă: „Marea majoritate continuă să se identifice cu tradiţiile catolice şi protestante predominante, însă aleg din alte religii convingeri, practici şi anumite servicii religioase oficiate de clerici, cum ar fi botezurile, căsătoriile şi înmormântările“.

Cafeaua şi toxinele

Potrivit unor cercetări recente, cafeaua înlătură din apa de la robinet „între 78 şi 90 la sută din cantitatea de metale grele dizolvate în apă, cum ar fi plumbul şi cuprul, deoarece cafeaua măcinată, care are molecule neîncărcate electric sau încărcate negativ, atrage metalele grele încărcate pozitiv“, precizează ziarul Australian. „Cu cât cafeaua este mai tare, cu atât se înlătură o cantitate mai mare de metale grele“, a spus chimistul ecologist dr. Mike McLaughlin. S-⁠au făcut experimente asemănătoare şi cu pliculeţe de ceai, însă, deşi ceaiul elimină o treime din plumb, se pare că nu are mare efect asupra cuprului.

Oameni de zăpadă în ziua de sabat?

Ninsorile abundente care au căzut iarna trecută în Israel i-⁠au pus pe iudeii ortodocşi localnici în faţa unor întrebări delicate: Sunt permise bătăile cu bulgări de zăpadă în ziua de sabat? Se pot face oameni de zăpadă? Potrivit serviciului de presă IsraelWire, fostul mare rabin Mordehai Eliyahu a furnizat câteva reguli pentru credincioşii care nu sunt siguri cu privire la ce anume le este  permis să facă şi ce nu. Când faci un om de zăpadă, a explicat rabinul, „munceşti“, deşi o faci ca să te distrezi. Prin urmare, această activitate intră în restricţiile sabatului. În schimb, bătaia cu bulgări de zăpadă nu este o muncă, aşadar este permisă. Cu o condiţie însă: toţi participanţii să fie de acord cu bătaia, asta referindu-⁠se şi la trecători.

Produce creierul adult noi neuroni?

„Timp de decenii a fost larg răspândită părerea potrivit căreia oamenii se nasc cu toate celulele creierului pe care le vor avea vreodată“, se afirmă în The New York Times. Deşi, încă din 1965, experimentele pe animale au indicat că creierul lor genera noi neuroni, mulţi neurologi erau de părere că acest lucru nu se întâmplă şi în cazul oamenilor. În ultimele decenii însă, numărul dovezilor care indică faptul că creierul produce într-⁠adevăr noi neuroni şi că, probabil, se reînnoieşte în mod constant a crescut. Anul trecut, cercetătorii au descoperit că se formează noi celule într-⁠o zonă a creierului asociată cu memoria pe termen scurt. În prezent, unii oameni de ştiinţă cred că „creierul se «repară» tot timpul“.

Stresul acut legat de abuzul asupra copiilor

„Femeile care au fost abuzate fizic sau sexual în copilărie pot avea toată viaţa reacţii exagerate la stres“, anunţă The Dallas Morning News. Cercetătorii de la Universitatea Emory din Atlanta au comparat nivelul hormonilor de stres şi ritmul cardiac ale femeilor care fuseseră abuzate cu cele ale femeilor care nu fuseseră abuzate, în timp ce femeile efectuau o activitate stresantă. În cazul celor ce suferiseră un abuz în copilărie, nivelul hormonilor de stres era foarte ridicat, iar ritmul cardiac era foarte accelerat ca reacţie la stres. Cercetătorii conchid că „s-⁠ar putea să existe o dereglare biochimică permanentă a modului în care reacţionează corpul lor la stres şi a modului în care îl ţine sub control“, se afirmă în ziar.

Ghiozdane grele

Un studiu condus de Academia Americană a Chirurgilor Ortopezi a demonstrat că există o strânsă legătură între durerile de spate şi de umeri pe care le acuză copiii şi ghiozdanele grele pe care le cară unii dintre ei. După ce-⁠şi burduşesc ghiozdanele cu manuale, cu alimente şi băuturi, cu instrumente muzicale şi cu îmbrăcăminte de schimb, unii copii ajung să care până la 18 kilograme. Medicii pediatri avertizează că băieţii şi fetele de la şcoala elementară ar putea ajunge să sufere de afecţiuni grave ale spatelui, printre care deformarea coloanei vertebrale, dacă duc zilnic la şcoală greutăţi mari. Unii specialişti le sugerează directorilor şi profesorilor să aibă grijă ca greutatea ghiozdanului pe care-⁠l duc elevii să nu depăşească 20 la sută din greutatea corpului acestora sau ca ghiozdanele să fie transportate „pe rotile, să aibă centuri pentru şolduri şi chiar să aibă partea din spate căptuşită cu un material moale“, precizează ziarul Excelsior, din Ciudad de Mexico.

Vin vechi de trei secole

S-⁠au descoperit două sticle de vin sub dărâmăturile unei clădiri din Londra care fusese distrusă în 1682, anunţă ziarul londonez The Times. Dopul de plută al uneia putrezise, iar vinul se transformase în oţet, însă cealaltă sticlă era închisă ermetic datorită dopului fixat cu sârmă şi cu ceară. Cu o ocazie specială de degustare a vinului, organizată de Muzeul din Londra, experţii au degustat mostre din băutura veche de secole, care fuseseră extrase din sticlă cu ajutorul unei seringi. Ei au tras concluzia că era, după cât se pare, un vin sec de Madeira şi i-⁠au definit gustul ca fiind „proaspăt, fin, energizant şi echilibrat“.

Fluviile lumii într-⁠o situaţie gravă

„Peste jumătate dintre fluviile importante ale lumii seacă sau sunt poluate“, precizează ziarul USA Today. Multe cursuri de apă au „început să sece şi au fost poluate într-⁠o măsură foarte mare“ din cauza exploatării şi a folosirii greşite a solului şi a apei, afirmă Comisia Mondială pentru Rezervele de Apă pentru Secolul al XXI-⁠lea. Poluarea acestor resurse naturale „ameninţă sănătatea şi mijloacele de trai ale oamenilor care depind de ele în ceea ce priveşte irigaţiile, apa potabilă şi apa industrială“, spune comisia. Este demn de reţinut faptul că, dintre cele 500 de fluvii importante din întreaga lume, „cele mai sănătoase“ sunt Amazonul, din America de Sud, şi Congo, din Africa. Motivul? „În cazul ambelor fluvii există puţine centre industriale situate în apropierea malurilor“, se menţionează în ziar.