Primii tăietori de lemne sunt încă la muncă

OAMENII au inventat multe unelte de tăiat lemne, printre care securi, pene şi ferăstraie. De asemenea, pentru tăierea trunchiurilor de copac groase există tractoare cu fălci de prindere ascuţite. Dar cele mai vechi unelte de tăiat lemnul nu sunt făcute de mâna omului. Ele sunt un set bun de dinţi ascuţiţi: dinţii castorului-⁠canadian, primul tăietor de lemne.

Un castor adult poate atinge o lungime de aproximativ 1,3 metri şi o greutate de 27 de kilograme. Întrucât incisivii lui superiori şi inferiori cresc încontinuu, castorul trebuie să şi-⁠i şlefuiască mereu. Suprafaţa anterioară a incisivilor lui este acoperită cu un strat de smalţ dur, dinţii având astfel o margine teşită şi ascuţită. Încovoiate spre interior şi puse în funcţiune de muşchii foarte puternici ai maxilarelor, aceste dălţi naturale pătrund cu uşurinţă chiar şi în cel mai dur lemn.

Blană călduroasă, coadă cu multe întrebuinţări

Pentru oamenii care trăiesc într-⁠o zonă cu climă rece, o haină călduroasă, impermeabilă e de mare valoare. Castorul nu trebuie niciodată să meargă să-⁠şi cumpere o astfel de haină, deoarece este înzestrat cu o manta groasă de blană. Blana castorului poate avea o culoare de la cafeniu la brun-⁠închis şi este formată din două straturi. Stratul de păr de la bază, un puf de blană foarte dens, este alcătuit din filamente foarte subţiri acoperite cu barbe mici care se întrepătrund, protejând pielea castorului împotriva apei şi a frigului. Firele de păr mai lungi şi mai groase alcătuiesc un strat de blană protector pentru puful de blană de dedesubt şi, de asemenea, dispersează apa, nelăsând-⁠o să pătrundă blana. Având în vedere şi strălucirea şi aspectul catifelat al blănii de castor, nu este de mirare că mulţi oameni preţuiesc îmbrăcămintea din blană de castor! De fapt, pieile de castor au avut cândva rol de bani în Canada!

Toţi castorii au la baza cozii două perechi de glande neobişnuite. Una dintre aceste perechi secretă un ulei deosebit, iar cealaltă produce castoreum, o secreţie aromatică, cu un miros foarte puternic, dar inofensiv. Castorul foloseşte în mai multe feluri aceste secreţii. De exemplu, îşi unge blana pentru a o face impermeabilă şi pentru a atrage alţi castori. De asemenea, castoreumul le este de folos oamenilor, deoarece producătorii de parfumuri îl folosesc ca ingredient al unor parfumuri.

Coada castorului este deosebită. Având formă de lopăţică şi o lungime de aproximativ 30 de centimetri, ea poate fi folosită în diverse feluri. În apă,  de exemplu, coada castorului are rol de cârmă în timpul înotului. Pe uscat, cu ajutorul cozii castorul îşi menţine echilibrul când roade copaci. În caz de pericol, castorul plesneşte suprafaţa apei cu coada, avertizând astfel toţi castorii aflaţi la o distanţă suficient de mare ca să poată auzi plesnitura să se adăpostească. Însă, ca să clarificăm o concepţie greşită, castorul nu-⁠şi foloseşte coada ca să-⁠şi căptuşească stăvilarele cu noroi aşa cum îşi foloseşte un zidar mistria.

Hrana şi apa

Ce mănâncă un castor? Mâncărurile lui preferate sunt partea interioară a cojii plopilor şi sălciilor şi mugurii acestora, datorită frăgezimii lor. Prin urmare, în timp ce doboară câte un copac pentru o construcţie pe care intenţionează să o ridice, castorul se şi bucură de o masă copioasă. Uneori, în timp ce un castor este ocupat să roadă bucăţică cu bucăţică un trunchi, altul se furişează printr-⁠o parte pe unde nu poate fi zărit de celălalt castor şi fură şi el puţin din coaja gustoasă.

În timpul iernii, castorul foloseşte un sistem unic de păstrare a proviziilor. Mai întâi, sapă o groapă adâncă pe fundul apei, acţiune care nu este prea grea, întrucât castorul poate rămâne sub apă 15 minute fără să iasă la suprafaţă. După aceea, aşază deasupra gropii ramuri de plop-⁠tremurător, salcie şi alţi copaci. Pe măsură ce se adună tot mai multe  lemne, iar grămada este tot mai grea, lemnele vor ajunge în cele din urmă în fundul gropii. Mai târziu, când balta este acoperită de gheaţă, iar zăpada împiedică activitatea de la suprafaţă, colonia are sub apă o „cămară“ bine aprovizionată.

Apropo de apă, puţine animale de uscat se simt atât de bine în apă ca şi castorul. Pe lângă blana deasă, impermeabilă datorită uleiului cu care este unsă, castorul mai are şi un strat subcutanat de grăsime care îi asigură o izolare termică împotriva celei mai reci ape. De fapt, castorii chiar se împerechează sub apă! Întrucât apa joacă un rol atât de important în viaţa castorilor, nu-⁠i veţi vedea niciodată trăind departe de lacuri şi râuri.

Castorii şi omul

Castorul este un animal docil şi se împrieteneşte uşor cu oamenii care îl tratează cu blândeţe. Animalele se îngrijesc cu regularitate şi se păstrează curate. Mai demult, indienii din America ţineau deseori castori pe lângă taberele lor. Însă, înainte de a aduce un castor în casă, ar fi bine să analizaţi cu atenţie această chestiune. Problema este că ei nu se opresc niciodată din construit. „Când sunt ţinuţi înăuntru, ei taie picioarele meselor şi ale scaunelor şi construiesc mici diguri între piesele de mobilier“, scrie Alice Outwater, specialistă în probleme legate de mediul înconjurător. Stâlpii din gard şi arborii din grădină s-⁠ar putea să aibă aceeaşi soartă.

Dar între oameni şi castori s-⁠au născut probleme chiar şi mai grave. De exemplu, unii proprietari de teren se plâng că stăvilarele cauzează umflarea apelor curgătoare, lucru care le distruge proprietăţile. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă şi alte persoane combat aceste plângeri îndreptând atenţia spre foloasele activităţii castorilor. De exemplu, munca de îndiguire a apelor pe care o efectuează castorii conservă şi purifică apa şi asigură condiţii bune de trai multor specii. Unii chiar spun că bălţile castorilor au redus efectele secetelor.

Naturaliştii estimează că în zona continentală a Statelor Unite trăiesc în prezent aproximativ 10 000 000 de castori. Totuşi, unii presupun că în urmă cu 500 de ani trăiau în aceeaşi zonă peste 200 000 000 de exemplare. Gândiţi-⁠vă! În pădurile din America de Nord s-⁠ar putea să fi lucrat înainte de sosirea primilor europeni zeci de milioane de „tăietori de lemne“. Totuşi, în loc să găsească un teren sterp, lipsit de copaci, primii europeni care au pus piciorul pe continent au găsit păduri vaste şi înfloritoare. Evident, castorul joacă un rol important în ecologia planetei noastre. Prin urmare, putem fi recunoscători că primii tăietori de lemne sunt încă la muncă!

[Chenarul/Imaginea de la paginile 22, 23]

„Harnic ca un castor“

Persoana care a inventat această expresie se pare că observase castorii în timp ce munceau făcând diguri şi construindu-⁠şi locuinţele. Într-⁠adevăr, aceste animale par a fi neobosite când e vorba să taie copaci şi să care materialele la şantierul de construcţii. Uneori, chiar sapă canale pentru a transporta pe apă materialele până la locul dorit.

Cum îşi construiesc castorii stăvilarele? Mai întâi, pentru a ancora structura, ei aşază ramuri pe fundul apei. Dacă albia este lată, castorii înclină digul în direcţia opusă cursului apei pentru a-⁠i da o mai mare rezistenţă împotriva curentului. Folosind mai mult lemn, ei ridică construcţia pe toată lăţimea cursului de apă până la înălţimea potrivită, iar apoi astupă găurile cu noroi şi cu pietre. Pentru ca stăvilarul să fie rezistent, castorii îl consolidează pe partea aflată în josul râului proptind ramuri în albie într-⁠un anumit unghi. Aceste creaturi harnice chiar îşi repară cu regularitate lucrările!

La scurt timp după aceea, în susul râului se formează o baltă liniştită. Aici castorii îşi vor construi locuinţele în care se simt în siguranţă: mai întâi, pe perioada construcţiei stăvilarului, un adăpost simplu săpat în malul râului, iar, mai târziu, o vizuină boltită, situată lângă ţărm, căptuşită cu noroi şi vreascuri. Pentru a se proteja de prădători, castorii folosesc intrările subacvatice. Aflându-⁠se în siguranţă înăuntru, ei se odihnesc şi îşi cresc puii.

Castorul este un animal cu adevărat harnic. Câţiva oameni de ştiinţă din Wyoming (S.U.A.) au dat drumul la zece castori, cinci femele şi cinci masculi, într-⁠o zonă unde nu se observase nici un castor de mult timp. După un an, cercetătorii s-⁠au întors şi au descoperit că animalele formaseră cinci colonii şi construiseră 55 de stăvilare!

[Legenda fotografiilor de la pagina 24]

Un castor la lucru; o vizuină şi un stăvilar de castor; un pui de castor