Salt la conţinut

Salt la cuprins

O Biblie într-un limbaj accesibil

O Biblie într-un limbaj accesibil

O Biblie într-un limbaj accesibil

„DACĂ credeţi că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor, înseamnă că Dumnezeu comunică cu noi. . . . Dacă religia vă influenţează întreaga viaţă, atunci limbajul [Bibliei] trebuie să fie cel al vieţii de zi cu zi.“ Aceste cuvinte aparţin biblistului Alan Duthie şi sunt consemnate în cartea sa Bible Translations: And How to Choose Between Them (Traducerile Bibliei: Pe care să o alegi?).

Cei ce iubesc Cuvântul lui Dumnezeu subscriu fără rezerve la această declaraţie. Ei cred cu convingere că „toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi utilă ca să înveţe, să mustre, să îndrepte lucrurile, să disciplineze în dreptate“ (2 Timotei 3:16). Însă Biblia nu este nicidecum o carte de banalităţi religioase demodate, ci este ‘vie şi exercită putere’, oferind soluţii practice la problemele vieţii de zi cu zi (Evrei 4:2). Dar, pentru ca această carte să fie înţeleasă şi pusă în practică de cei ce o citesc, ea trebuie redactată într-⁠un limbaj accesibil. La urma urmei, aşa-⁠zisul Nou Testament a fost scris nu în greaca clasică folosită de filozofi precum Platon, ci în greaca comună, accesibilă tuturor, numită koine. Într-⁠adevăr, Biblia a fost scrisă în aşa fel încât să poată fi citită şi înţeleasă de oamenii de rând.

În acest scop au apărut în ultimii ani o serie de traduceri moderne în diferite limbi. Rezultatul a fost în cele mai multe cazuri deosebit de util. Scripturile au devenit mai accesibile marelui public. Totuşi, multe dintre aceste versiuni noi nu satisfac, din nefericire, cerinţele în ce priveşte obiectivitatea, exactitatea şi consecvenţa. De exemplu, unele tind să umbrească învăţăturile clare ale Bibliei referitoare la starea morţilor, numele adevăratului Dumnezeu şi sufletul uman.

Prin urmare, iubitorii Cuvântului lui Dumnezeu s-⁠au bucurat de lansarea Scripturilor greceşti creştine — Traducerea lumii noi în limba română. Martorii lui Iehova au anunţat lansarea acestei traduceri moderne la congresele de district „Împlinitori ai Cuvântului lui Dumnezeu“ din această vară. Nefiind sclava crezurilor religioase, această traducere este de o exactitate fără precedent, făcând posibilă înţelegerea profundă a textului biblic, care altădată le era inaccesibil celor nefamiliarizaţi cu limbile vechi. Poate că vă întrebaţi totuşi cine este autorul acestei remarcabile traduceri?

Traducători care îl glorifică pe Dumnezeu

Deşi versiunea Scripturile greceşti creştine — Traducerea lumii noi este o noutate pentru cititorii români, ea există de 50 de ani. A apărut în limba engleză în 1950, fiind editată de Watch Tower Bible and Tract Society, o societate biblică internaţională cu lungă tradiţie în editarea de Biblii. Titlul acestei noi traduceri — care reprezintă o desprindere îndrăzneaţă de la obişnuita împărţire a Bibliei în „Vechiul“ şi „Noul“ Testament — constituie numai unul dintre numeroasele aspecte care o fac unică. În Turnul de veghere din 15 septembrie 1950, în limba engleză, se spunea: „Cei care alcătuiesc comitetul de traducere şi-⁠au exprimat dorinţa . . . de a rămâne anonimi şi nu vor sub nici o formă să le fie publicate numele, nici în timpul vieţii, nici după moartea lor. Scopul acestei traduceri este de a preamări numele Dumnezeului celui viu şi adevărat“.

În 1961 au apărut Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi, o ediţie într-⁠un singur volum a întregii Biblii. Cu toate că numele traducătorilor ei au rămas anonime până astăzi, nu există nici o îndoială cu privire la motivaţia lor sau la profunzimea dedicării lor. În prefaţa ediţiei din 1984 se spune: „Traducerea Sfintelor Scripturi înseamnă redarea într-⁠o altă limbă a gândurilor şi cuvintelor lui Iehova Dumnezeu . . . Cei care au tradus această lucrare se tem de Autorul Divin al Sfintelor Scripturi şi îl iubesc, considerând că au faţă de El extraordinara responsabilitate de a transmite cât mai exact posibil gândurile şi declaraţiile Sale“.

În pofida intenţiilor lor bune, erau oare membrii comitetului calificaţi să-⁠şi asume această sarcină? Unii erudiţi nemulţumiţi de traducere au spus că, dacă nu apar nici numele traducătorilor, nici titlurile lor academice, ea trebuie respinsă imediat şi considerată o lucrare de diletanţi. Dar nu toţi erudiţii împărtăşesc această opinie arbitrară. Iată ce scrie Alan S. Duthie: „Oare faptul de a şti numele traducătorilor sau al editorilor unei anumite traduceri a Bibliei ne ajută să stabilim dacă traducerea respectivă este bună sau rea? Nu tocmai. Singura modalitate de a o face este analizarea traducerii propriu-⁠zise“. *

Mii de cititori au gândit aşa. La nivel mondial au fost tipărite până în prezent, în ediţie completă sau parţială, peste 100 de milioane de exemplare ale Traducerii lumii noi, în 37 de limbi. Ce au constatat numeroşii ei cititori?

O traducere care sfinţeşte numele lui Dumnezeu

În Matei 6:9, Isus şi-⁠a învăţat discipolii să se roage în felul următor: „Tatăl nostru care eşti în ceruri, să fie sfinţit numele tău“. Cu toate acestea, în multe traduceri, Dumnezeu este o entitate anonimă, identificată numai prin titlul „Dumnezeu“ sau „Domnul“. Iniţial însă, lucrurile nu au stat aşa. În Scripturile ebraice originale, Dumnezeu este identificat în mod clar de aproape 7 000 de ori prin numele său personal: „Iehova“ (Exodul 3:15; Psalmul 83:18). Mai târziu, temerile superstiţioase i-⁠au făcut pe evrei să nu mai folosească numele divin. După moartea apostolilor lui Isus, acest gen de superstiţii au contaminat congregaţia creştină (compară cu Faptele 20:29, 30; 1 Timotei 4:1). Copiştii textelor greceşti ale Scripturilor au început să înlocuiască numele personal al lui Dumnezeu cu termenii greceşti Kýrios şi Theós, care înseamnă „Domn“, respectiv „Dumnezeu“.

Din fericire, Traducerea lumii noi a avut curajul să reintroducă numele Iehova în Scripturile greceşti creştine („Noul Testament“), unde acest nume apare de 237 de ori. Această reintroducere nu este un capriciu al traducătorilor, ci se bazează pe cercetări atente şi temeinice. De exemplu, în Luca 4:18 sunt citate cuvintele din Isaia 61:1. În textul ebraic original, numele Iehova apărea în versetul din Isaia. * Aşadar, textul din Luca 4:18 este redat în mod corect în Traducerea lumii noi în felul următor: „Spiritul lui Iehova este peste mine, căci el m-⁠a uns să le anunţ săracilor vestea bună“.

Asemenea redări ajută totodată cititorii să-⁠l deosebească pe Iehova Dumnezeu de Fiul său unic-⁠născut, Isus Cristos. Iată cum redau, de exemplu, majoritatea traducerilor textul din Matei 22:44: „Domnul a zis Domnului meu“. Dar cine şi cui îi vorbeşte? De fapt, acest verset este un citat din Psalmul 110:1, care, în textul ebraic original, conţine numele divin. De aceea, Traducerea lumii noi redă acest verset după cum urmează: „Iehova i-⁠a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta mea până când îi voi pune pe duşmanii tăi sub picioarele tale»“. Înţelegerea deosebirii pe care o fac Scripturile între Iehova Dumnezeu şi Fiul său nu este o chestiune pur teoretică (Marcu 13:32; Ioan 8:17, 18; 14:28). Aici este vorba despre un lucru esenţial în vederea salvării. Iată ce se spune în Faptele 2:21: „Oricine va invoca numele lui Iehova va fi salvat“.

Exactitate şi claritate

Traducerea lumii noi prezintă şi alte caracteristici remarcabile. Ca bază pentru traducere a fost ales textul de referinţă editat de Westcott şi Hort, text ce se remarcă prin deosebita lui exactitate. Dându-⁠se dovadă de scrupulozitate, s-⁠a încercat să se redea textul grecesc original într-⁠o formă cât mai literală şi mai exactă, într-⁠un limbaj simplu şi modern. Astfel, nu numai că s-⁠au păstrat specificul şi culoarea scrierilor biblice originale, dar şi s-⁠a dat posibilitatea înţelegerii lor profunde.

Să luăm, de exemplu, textul din Romani 13:1, unde apostolul Pavel i-⁠a îndemnat pe creştini să fie ‘supuşi autorităţilor superioare’, sau guvernelor laice. Multe traduceri spun în continuare că aceste guverne sunt „rânduite de Dumnezeu“ (Biblia Ortodoxă; Biblia Regele Carol al II-⁠lea; Biblia Cornilescu). Unii monarhi s-⁠au folosit de astfel de versiuni pentru a-⁠şi justifica despotismul. Dar cu literalitatea şi exactitatea care o caracterizează, Traducerea lumii noi redă acest verset astfel: „Autorităţile care există sunt aşezate în poziţiile lor relative de Dumnezeu“. * Din acest text reiese că Dumnezeu, deşi nu-⁠i alege personal pe conducătorii lumii, le permite totuşi să ocupe poziţii de autoritate relativă unii faţă de alţii — însă întotdeauna inferioare poziţiei sale.

Traducerea lumii noi se străduieşte, de asemenea, să redea nuanţele verbelor greceşti. În multe limbi moderne, verbele se conjugă pentru a reda timpul acţiunii unui verb — şi anume, trecutul, prezentul sau viitorul. Dar în greacă verbele exprimă şi felul acţiunii — momentană, încheiată sau continuă. Să vedem, de exemplu, cuvintele lui Isus din Matei 6:33. Verbul grecesc care înseamnă „a căuta“ sugerează o acţiune continuă. Astfel, sensul deplin al cuvintelor lui Isus este scos în evidenţă în felul următor: „Continuaţi deci să căutaţi mai întâi regatul şi dreptatea Sa, şi toate aceste alte lucruri vă vor fi adăugate“. În mod asemănător, Matei 7:7 este redat astfel: „Continuaţi să cereţi, şi vi se va da; continuaţi să căutaţi, şi veţi găsi; continuaţi să bateţi, şi vi se va deschide“. — Vezi şi Romani 1:32; 6:2; Galateni 5:15.

Cei ce au efectuat Traducerea lumii noi s-⁠au străduit să fie consecvenţi în redarea termenilor-⁠cheie. De pildă, cuvântul grecesc psykhé este tradus prin „suflet“ în toate ocurenţele. Drept urmare, cititorii pot înţelege cu uşurinţă că sufletul nu este nemuritor, aşa cum susţin concepţiile religioase, ci muritor, adică poate să moară. — Matei 2:20; Marcu 3:4; Luca 6:9; 17:33.

Cuvântul lui Dumnezeu este pus la dispoziţia tuturor

Apariţia acestei versiuni a Scripturilor greceşti creştine în limba română este doar un început. S-⁠au făcut pregătiri pentru a se traduce întreaga Biblie la timpul potrivit. Pot însă cititorii să fie siguri că versiunea românească păstrează exactitatea şi consecvenţa surorii ei engleze?

Bineînţeles! Şi aceasta deoarece lucrarea de traducere a fost supravegheată îndeaproape de Watch Tower Society. S-⁠a decis cu înţelepciune că cea mai bună metodă de traducere a Bibliei este munca în echipă. Drept urmare, s-⁠au format echipe de traducere în multe ţări, iar la sediul mondial al Societăţii Watch Tower, din Brooklyn, a luat fiinţă Departamentul de Asistenţă pentru Traduceri, care satisface necesităţile acestor echipe, răspunde la întrebările lor şi asigură unitatea tuturor versiunilor lingvistice ale Traducerii lumii noi. De asemenea, Watch Tower Society a conceput un sistem computerizat foarte eficient în folosul traducătorilor Bibliei. Fără îndoială că traducătorii trebuie să depună încă multe eforturi, însă computerizarea a uşurat în mare măsură realizarea ţelului nobil pe care îl au echipele de traducători ai Bibliei, şi anume acela de a reda şi în alte limbi Traducerea lumii noi cu aceeaşi exactitate şi consecvenţă ca în versiunea englezească. Printre altele, sistemul de traducere computerizat arată cum este tradus în engleză fiecare cuvânt ebraic şi grecesc, ceea ce îi ajută foarte mult pe traducători să aleagă echivalentele din limba lor.

Succesul acestor măsuri se poate vedea cu uşurinţă dacă analizăm rezultatele. Veţi putea obţine un exemplar de la editorii acestei reviste. Vă îndemnăm să examinaţi Scripturile greceşti creştine — Traducerea lumii noi. Veţi putea aprecia numeroasele ei particularităţi: caractere uşor de citit, colontitluri care vă vor ajuta să găsiţi repede versetele cunoscute, hărţi detaliate şi un apendice cu informaţii deosebit de interesante. Dar lucrul cel mai important este că veţi putea citi această Biblie cu convingerea că ea transmite cu exactitate şi într-⁠un limbaj accesibil chiar cuvintele lui Dumnezeu.

[Note de subsol]

^ par. 9 Este demn de reţinut că pe supracoperta versiunii cu referinţe New American Standard Bible (1971) este consemnată aceeaşi idee: „N-⁠am folosit numele nici unui biblist ca referinţă sau recomandare, deoarece credem că Cuvântul lui Dumnezeu se recomandă de la sine“.

^ par. 13 Este adevărat că traducerea grecească Septuaginta a servit ca bază pentru citatele din Scripturile ebraice apărute în aşa-⁠numitul Nou Testament. Întrucât exemplarele ulterioare ale Septuagintei nu conţin numele divin, mulţi biblişti spun că numele trebuie să fie exclus şi din Scripturile greceşti creştine. Totuşi, cele mai vechi exemplare existente ale Septuagintei conţin numele Iehova, în forma lui ebraică originală. Acest fapt a constituit un argument temeinic pentru reintroducerea numelui Iehova în Scripturile greceşti.

^ par. 17 Vezi A Manual Greek Lexicon of the New Testament, de G. Abbott-⁠Smith, şi A Greek-⁠English Lexicon de Liddell şi Scott. Potrivit acestor lucrări, precum şi altor surse demne de încredere, termenul grecesc înseamnă literalmente „a pune în ordine, a pune la loc“.

[Legenda fotografiilor de la paginile 16, 17]

Particularităţi ale Traducerii lumii noi:

Dându-⁠se dovadă de scrupulozitate, s-⁠a încercat să se redea textul grecesc original într-⁠o formă cât mai literală şi mai exactă, într-⁠un limbaj simplu şi modern

[Provenienţa fotografiei]

Prin amabilitatea Director and University Librarian, The John Rylands University of Manchester

Caracterele uşor de citit fac ca lectura să devină o plăcere

Colontitlurile vă ajută să găsiţi mai repede versetele biblice cunoscute

Hărţile detaliate îi ajută pe cititori să-⁠şi îmbogăţească cunoştinţele de geografie biblică

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Scriitorii Bibliei, cum ar fi apostolul Pavel, au scris într-⁠un limbaj accesibil

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

De mare folos în ministerul creştin este claritatea caracteristică „Traducerii lumii noi“