Lumea în obiectiv

E importantă încă o părere?

„Când se pune problema dacă să mai cerem sau nu încă o părere legată de sănătate, foarte mulţi dintre noi suntem, pur şi simplu, prea politicoşi. Însă o astfel de lipsă de insistenţă îl poate costa viaţa pe bolnav“, se arată în ziarul The News din Ciudad de Mexico. Bolnavilor le este, de obicei, teamă ca nu cumva medicul lor să se simtă jignit dacă ei merg să ceară părerea unui alt medic. Însă „pe majoritatea medicilor nu-i deranjează acest lucru“, se spune în ziar. „Dacă medicul vostru se supără, s-⁠ar putea să existe probleme pe viitor.“ În prezent, atât medicii, cât şi companiile de asigurări consideră că a cere o a doua părere reprezintă o bună modalitate de a avea siguranţa că pacienţii primesc cel mai bun tratament. Dr. Michael Andrews, preşedintele Societăţii de Oncologie din statul Georgia (SUA), spune că el îi îndeamnă pe pacienţii lui să ceară părerea şi altui medic, pentru că după aceea se întorc mai siguri de recomandările lui. Preşedintele unui grup care activează în domeniul sănătăţii publice a declarat: „Bolnavilor trebuie să li se aducă aminte că ei se află în pericol“.

Prieteni periculoşi

Riscul ca un şofer adolescent să aibă un accident mortal este mult mai mare dacă în maşină există pasageri, este concluzia unui studiu prezentat în revista The Journal of the American Medical Association. Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins, din Maryland (SUA), au constatat că riscul ca un şofer de 16 ani să moară într-⁠un accident creşte cu 39% dacă în maşină se află un pasager, cu 86% dacă sunt doi pasageri şi cu 282% dacă sunt trei sau mai mulţi pasageri. Principala cauză menţionată în acest studiu este „comportamentul periculos la volan . . ., care e strâns legat de prezenţa prietenilor“. Acest comportament periculos poate însemna, printre altele, rularea cu viteză excesivă, nerespectarea distanţei de siguranţă, trecerea pe roşu la semafor, conducerea maşinii sub influenţa drogurilor sau a alcoolului şi atenţia e distrasă din cauză că pasagerii participă la jocuri zgomotoase.

‘Bătrâni şi înţelepţi’

Cercetătorii au descoperit că anumite zone ale creierului au capacitatea de a produce celule noi pe măsură ce omul îmbătrâneşte, semnalează ziarul londonez The Times. Înainte se credea că celulele creierului nu se mai regenerează după ce omul ajunge la maturitate. „Factorul decisiv pentru stimularea producerii de celule noi îl constituie păstrarea activă a minţii“, se arată în The Times. Un studiu efectuat recent asupra unor persoane care aveau peste 65 de ani a dezvăluit că învăţatul şi relaţiile cu alţii par să stimuleze în creier producerea de celule noi, precum şi realizarea conexiunilor dintre ele. Cercetătorii au descoperit că „sănătatea, longevitatea şi calitatea vieţii“ se îmbunătăţesc dacă oamenii leagă prietenii cu alţii. Neurologa Susan Greenfield face următorul comentariu: „Cu cât ai o experienţă de viaţă mai bogată, cu atât se fac mai multe conexiuni în creier. Aşadar, e adevărat că oamenii îmbătrânesc şi devin mai înţelepţi“.

O rută maritimă prin nord

Visul unui negustor de mirodenii din secolul al XVI-⁠lea pe nume Robert Thorne era să găsească o rută maritimă între Europa şi Orientul Îndepărtat prin Oceanul Îngheţat. În prezent, visul lui Thorne a devenit realitate, graţie încălzirii globale, anunţă ziarul londonez The Times. Apele de-⁠a lungul coastelor ruse şi a litoralului siberian din Orient sunt acum aproape lipsite de gheaţă în timpul lunilor de vară, ceea ce dă posibilitatea cargourilor să navigheze din Marea Nordului dincolo de Cercul Polar şi să ajungă în Oceanul Pacific prin strâmtoarea Bering. Când această rută maritimă este acoperită de gheaţă, pentru a ajunge în Orientul Îndepărtat navele din Europa trebuie fie să treacă prin Canalul Suez, fie să înconjoare Africa ocolind extremitatea sudică, fie să treacă prin Canalul Panama. Avantajele economice pe care le prezintă ruta maritimă prin nord sunt considerabile. Distanţa dintre Hamburg (Germania) şi Yokohama (Japonia) s-⁠a redus aproape la jumătate — la mai puţin de 13 000 de kilometri.

Dificultăţi cu testarea sângelui

„Mai bine de jumătate din ţările de pe glob nu reuşesc să testeze complet sângele donat, ceea ce măreşte riscul răspândirii SIDA şi a altor boli“, se arată într-⁠un comunicat dat publicităţii de Associated Press. Acest comunicat, care se bazează pe datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, arată în continuare că „între 5 şi 10% dintre cei infectaţi cu HIV se pare că au fost contaminaţi prin transfuzii de sânge“. Însă SIDA nu e decât una dintre bolile care se transmit pe această cale. Anual, prin transfuzii  şi metode riscante de injectare apar între 8 şi 16 milioane de noi cazuri de hepatită B şi între 2 şi 4 milioane de cazuri de hepatită C. Unul dintre motivele pentru care testarea sângelui nu se face în mod corespunzător ar fi că testele sunt scumpe. Pentru depistarea agenţilor contaminanţi se cheltuiesc între 40 şi 50 de dolari pe o unitate de sânge. Dar, chiar şi aşa, testele nu sunt „întotdeauna demne de încredere, mai ales dacă sunt efectuate de un personal medical nu prea calificat sau cu instrumentar necorespunzător“, precizează comunicatul.

Abuzuri asupra copiilor în India

În India, la fiecare zece minute, un copil este iniţiat în prostituţie, se spune în ziarul The New Indian Express. Aceasta înseamnă că, anual, aproximativ 50 000 de copii indieni sunt obligaţi să intre pe piaţa sexului. În statul Kerala, în cadrul unui seminar pe tema abuzului sexual asupra copiilor s-⁠a făcut cunoscută o altă realitate înfricoşătoare. În această zonă, medicii „se reţin să examineze cazurile de viol întrucât nu sunt calificaţi pentru acest lucru şi nici nu vor să se implice în aşa ceva“, se spune în ziar. În unele situaţii, chiar părinţii contribuie la agravarea problemei. Iată ce declară Sreelekha, preşedinta Corpului de Gardieni Publici: „Părinţii nu doresc să raporteze autorităţilor cazurile [de viol] deoarece acest lucru ar putea însemna un stigmat social şi ostracizare“.

Cel mai sănătos lucru e să luaţi masa împreună ca familie

Una dintre cele mai bune modalităţi prin care părinţii pot să aibă copii sănătoşi este să ia masa împreună cu ei, se arată în ziarul Globe and Mail. Dr. Matthew Gillman, de la Facultatea de Medicină Harvard, e de părere că „mesele în familie le asigură copiilor şi adolescenţilor alimente mai sănătoase decât dacă ar mânca singuri“. Foarte probabil că, atunci când iau masa cu familia, copiii consumă cantităţile recomandate de fructe şi legume, îşi asigură aportul necesar de vitamine şi minerale şi mănâncă mai puţine zaharuri şi grăsimi. Cercetătorii au mai constatat că mesele în familie constituie o ocazie pentru purtarea unor discuţii despre o alimentaţie sănătoasă şi tot atunci se întipăresc în mintea copiilor obiceiuri de alimentaţie mai bune — obiceiuri pe care le vor avea chiar şi când vor lua masa departe de casă. Acest nou studiu, în care au fost ţinuţi sub observaţie permanentă aproximativ 16 000 de copii având între 9 şi 14 ani, a dezvăluit că „numai doi din cinci copii de vârstă şcolară iau în realitate cina cu părinţii în cea mai mare parte a timpului, pe când unu din cinci nu ia niciodată cina împreună cu părinţii lui“, precizează Globe.

Maeştrii în arta ţesutului

„Pânza de păianjen este unul dintre cele mai rezistente materiale de pe pământ“, se spune în revista New Scientist. Fiecare fir se poate întinde de la două până la patru ori lungimea iniţială înainte să se rupă şi este atât de tare, încât se spune că o pânză având grosimea firului cât cea a unui creion ar putea opri un avion cu reacţie din zbor. Cercetătorii încearcă să descopere secretele păianjenului legate de ţesutul pânzei pentru a le utiliza apoi într-⁠o mulţime de ramuri ale industriei. De exemplu, în prezent, vestele antiglonţ sunt făcute din Kevlar, un material obţinut artificial folosind „acid sulfuric concentrat, încălzit până aproape de punctul de fierbere“, precizează revista. Produsele secundare obţinute în urma fabricării Kevlarului sunt toxice, iar aruncarea lor creează probleme. În schimb păianjenii îşi ţes pânza din „proteine şi din banala apă, pH-⁠ul şi temperatura fiind apropiate celor existente în gura omului“. Mai mult, din acest amestec de apă şi proteine păianjenul toarce un fir pe care ploaia nu-⁠l spală. În concluzie, revista New Scientist spune: „După ani de studiu, pânza de păianjen rămâne încă o enigmă“.

Poluare în locuinţe

„În casă, poluarea este probabil de 10 ori mai mare decât în grădina din faţa casei“, precizează ziarul londonez The Times. O echipă de la Building Research Establishment a efectuat un studiu care a cuprins 174 de locuinţe din Marea Britanie, iar rezultatele au arătat că în interiorul lor cantitatea de vapori de formaldehidă, degajaţi de mobila care are în componenţă pal şi de alte substanţe sintetice, este de zece ori mai mare decât afară. Dintre locuinţele verificate, 12 nu corespundeau cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în ce priveşte calitatea aerului. Mobilierul şi accesoriile sintetice, podelele de vinilin, materialele de construcţii şi cele decorative, produsele chimice de curăţat sau aparatele casnice de încălzit ori de gătit pot degaja monoxid de carbon, bioxid de azot, vapori de benzen sau compuşi organici volatili. Vaporii de benzen, cunoscuţi ca agenţi cancerigeni, intră în componenţa produselor de curăţat de tip spray, fiind conţinuţi şi de fumul de ţigară, un alt principal agent poluant de interior. Charlotte Gann, editorul revistei Health Which?, arată că mulţi oameni îşi petrec în locuinţă 80–90% din timpul lor. Ea ne sfătuieşte să ‘folosim cât mai puţine produse chimice, să deschidem ferestrele şi să verificăm maşinile de gătit cu gaz’ pentru a îmbunătăţi calitatea aerului din locuinţă.