De la cititorii noştri

Predicator infirm Nu mi-⁠am putut reţine lacrimile când am citit relatarea lui Konstantin Morozov: „O perspectivă luminoasă în pofida infirmităţii“ (22 februarie 2000). Sunt o mamă fără partener şi am doi copii de crescut. Nu este uşor, iar uneori mi se pare că problemele cu care mă confrunt nu se vor sfârşi niciodată. Totuşi, acestea sunt nesemnificative în comparaţie cu cele cărora trebuie să le facă faţă Konstantin!

I., Rusia

Sunt o evanghelizatoare cu timp integral. Sufăr de degenerescenţă retiniană şi îmi este foarte greu să citesc. Am fost întotdeauna o cititoare pasionată, iar acum mă simt uneori dezamăgită şi deprimată. Când mă gândesc la Konstantin, simt că nu ar trebui să mă plâng niciodată. El a depăşit obstacole enorme şi slujeşte ca evanghelizator cu timp integral. Câtă putere dă Iehova!

W. W., India

Când aveam 16 ani, am paralizat de la mijloc în jos. Asemenea lui Konstantin, mă confrunt zilnic cu greutăţi. Articolul arăta însă că până şi o persoană infirmă are un loc în societate şi o parte în închinarea adusă lui Dumnezeu. Deşi am probleme cu auzul şi văzul, deseori predic singură pe stradă în timp ce stau pe un scăunel cu spatele rezemat de perete. Îl felicit pe Konstantin pentru zelul şi devoţiunea lui.

D. F., Côte d’Ivoire

Sclavia modernă În seria de articole „Sfârşitul sclaviei moderne este aproape!“ (8 martie 2000), serie care ne-⁠a mişcat inima, s-⁠a făcut următoarea afirmaţie: „Nimeni nu poate să fie un adevărat creştin şi, în acelaşi timp, să participe la exploatarea şi la oprimarea inumană a vreunuia dintre semenii săi“. Până unde trebuie să meargă un creştin în încercarea de a evita să ia parte în vreun fel la această practică îngrozitoare? În Occident este aproape imposibil să găseşti produse care să nu fie făcute în condiţii discutabile.

K. H., Statele Unite

În articole se vorbea despre exploatarea directă a oamenilor de către producători şi de alte persoane. Nu am vrut să spunem că un creştin este obligat să dedice mult timp pentru a cerceta originea fiecărui produs pe care îl cumpără. Dar, când se ştie că ceva anume este rezultatul muncii de sclav, un creştin trebuie să decidă personal dacă va cumpăra sau nu produsul respectiv. Şi în această privinţă, ca în toate celelalte, un creştin doreşte să aibă o conştiinţă bună înaintea lui Dumnezeu (1 Petru 3:16). — ED.

Sunt o tânără de 16 ani şi am fost impresionată de articolele voastre. Cunosc câteva fete care suferă din cauza sclaviei moderne. Ele muncesc din greu pentru familiile care le găzduiesc. Dar nu au parte de instruire şi nici de afecţiune. M-⁠am simţit foarte uşurată când am citit în Biblie că Iehova îi va elibera în curând pe cei oprimaţi.

A. O., Burkina Faso

Credinţa Azi am citit articolul „Potrivit Bibliei: Ce este adevărata credinţă?“ (8 martie 2000). Acesta arăta în mod logic că adevărata credinţă nu este credulitate. Multe reviste sunt pline de reclame şi conţin puţine articole informative sau constructive. Nu ar trebui niciodată să luăm ca de la sine înţeles ceea ce publicaţi pentru noi.

E. S., Italia

Videocaseta Noe Vreau să-⁠mi exprim aprecierea pentru articolul „Noe, un om care a umblat cu Dumnezeu — Cum a fost realizată această videocasetă“ (8 martie 2000). Fiul nostru de doi ani şi jumătate urmăreşte videocaseta chiar dinainte de a începe să umble. O vede de repetate ori şi, uneori, vrea să o dau înapoi ca să vadă anumite secvenţe din nou. Cât de minunat este să avem instrumente care sădesc în inima copiilor noştri iubirea faţă de Iehova!

M. V. G., Statele Unite