Salt la conţinut

Salt la cuprins

Lumea în obiectiv

Lumea în obiectiv

Lumea în obiectiv

Furioşi la examenul de conducere

„Numărul cazurilor de agresiune verbală şi fizică împotriva celor 500 de «poliţişti-⁠examinatori» din Franţa a crescut faţă de 1994 cu 150%“, anunţă ziarul parizian International Herald Tribune. Examenul de conducere, care durează 20 de minute, este trecut de mai puţin de 60% dintre cei înscrişi şi aproape toţi cei ce nu au luat ore de conducere la o şcoală de şoferi care percepe taxe mari cad la examen. Tot mai mulţi dintre cei ce cad la examen încep să-⁠şi descarce furia pe examinatori, care au ajuns să fie loviţi cu pumnul sau să fie scoşi de păr din maşină. O poliţistă a fost chiar urmărită de un bărbat ce o ameninţa, după spusele lui, cu o siringă cu sânge contaminat cu virusul bolii SIDA. Recent, un tânăr de 23 de ani care nu a trecut examenul a tras în poliţist cu o armă încărcată cu gloanţe de cauciuc. Pentru a preveni toate aceste acte de violenţă, examinatorii sunt sfătuiţi să trimită rezultatul examenului prin poştă, în loc să-⁠l spună direct persoanei respective.

Elevi stresaţi

În perioada examenelor de sfârşit de an şcolar creşte stresul la care sunt supuşi mulţi copii din India, semnalează ziarul Asian Age din Bombay. Pregătirea pe fugă dinaintea examenelor şi presiunile de a obţine note mari se dovedesc în cazul unor elevi peste puterile lor, iar numărul elevilor care consultă un psihiatru se dublează în perioada examenelor. Unii părinţi le limitează copiilor lor toate formele de distracţie, în dorinţa ca aceştia să obţină rezultate bune la examene. „Copiii sunt supuşi la mari presiuni din partea părinţilor lor. Apoi, mai e şi spiritul de concurenţă“, remarcă psihiatrul V. K. Mundra. El adaugă că mulţi părinţi „nu-⁠şi dau seama că, ajutându-⁠l pe copil să se relaxeze, îl vor ajuta să-⁠şi învioreze mintea şi să înveţe mai bine“. Dr. Harish Shetty precizează că stresul legat de examene „a ajuns încetul cu încetul să afecteze şi elevii de [clasele] I–VII“.

Mistreţii merg la oraş

Mistreţii, care în mod normal sunt nişte locuitori timizi ai pădurilor, au descoperit că oraşul le poate oferi nu numai hrană din abundenţă, ci şi ocrotire de puşca vânătorului, se arată în săptămânalul german Die Woche. Unele scroafe chiar şi-⁠au născut puii la Berlin. Animalele flămânde nu vagabondează doar prin zonele împădurite ori prin grădinile publice. Ele devastează şi grădinile private, ronţăind bulbii florilor. Mistreţii, care pot atinge o greutate de până la 350 kg, au băgat spaima în mulţi locuitori ai oraşelor, care, în unele cazuri, s-⁠au suit în copaci sau au intrat în cabinele telefonice pentru a fi în siguranţă. Animalele au provocat nenumărate accidente rutiere. Când s-⁠au întors acasă de la serviciu, mai mulţi locuitori s-⁠au întâlnit faţă în faţă cu invadatorii cu păr ţepos. Un bărbat s-⁠a exprimat astfel: „Păi cum să intru în casă când între maşină şi uşa casei mele se află 20 de porci mistreţi?“

Adolescenţi căsătoriţi

În India, nu mai puţin de 36% dintre adolescenţii căsătoriţi au între 13 şi 16 ani, reiese dintr-⁠un sondaj recent condus de Agenţia Naţională de Sănătate Familială. S-⁠a mai constatat că 64% dintre fetele care au între 17 şi 19 ani au dat deja naştere unui copil sau sunt însărcinate, precizează ziarul Asian Age din Bombay. Probabilitatea ca tinerele mame care au între 15 şi 19 ani să moară din cauza unor probleme legate de sarcină este de două ori mai mare decât în cazul celor care au între 20 şi 24 de ani, se arată în articol. În plus, cazurile de infecţii transmisibile sexual în rândul tinerilor având între 15 şi 24 de ani s-⁠au dublat la număr în ultimii ani. Specialiştii spun că ignoranţa în ce priveşte chestiunile sexuale şi informaţiile greşite primite de la prieteni sau luate din mass-⁠media referitoare la acest subiect sunt răspunzătoare de amploarea pe care o capătă aceste probleme.

A schimbat o boală cu alta

„Cu 30 de ani în urmă, trei din cinci egipteni sufereau de bilharzioză, o boală debilitantă cauzată de paraziţii melcilor de apă“, se arată în The Economist. Campaniile antibilharzioză care promovau folosirea medicamentelor moderne au redus radical pericolul. Totuşi, în prezent se pare că una dintre primele campanii „a expus milioane de oameni la infecţia cu virusul hepatitei C (un virus ce poate provoca moartea), care ia, probabil, locul bilharziozei, devenind principala problemă de sănătate a Egiptului“. Această infectare s-⁠a datorat faptului că injecţiile împotriva bilharziozei au fost făcute cu ace „refolosite de nenumărate ori, dar rareori sterilizate în mod corespunzător. . . . Oamenii de ştiinţă au identificat virusul hepatitei C (HCV) care se transmite prin sânge doar în 1988“, se arată în revistă. Sondajele dezvăluie că, în prezent, în Egipt se înregistrează „cel mai mare număr de decese din lume cauzate de hepatita C“. Se spune că aproximativ 11 milioane de egipteni — aproape 1 din 6 — au această boală, care în 70% dintre cazuri degenerează în boală cronică la ficat, iar în 5% dintre cazuri se dovedeşte fatală. Referindu-⁠se la acea campanie ca fiind „cel mai mare mijloc de contaminare cu o boală virală cunoscut de medici până în prezent“, articolul a mai precizat: „Singura consolare este că, fără aceste campanii în masă, mult mai mulţi oameni ar fi murit de bilharzioză“.

Poluarea declanşează o invazie de ţânţari

Se pare că poluarea apei a contribuit la agravarea problemelor legate de insectele înţepătoare din zona învecinată râului Chili, care traversează oraşul Arequipa, unul dintre cele mai mari oraşe din Peru. Locuitorii oraşului au consumat toate rezervele locale de insecticid în încercarea de a combate invazia micilor ţânţari. Se crede că acest flagel este rezultatul poluării chimice a râului Chili, spune ziarul El Comercio din Lima. Se pare că toxinele au distrus multe broaşte râioase care trăiau în aceste ape şi care „de mulţi ani menţinuseră un control biologic natural asupra acestor insecte“, precizează ziarul.

Vinuri mai tari

În Marea Britanie, poliţia şi grupurile de avertizare cu privire la alcool atrag atenţia asupra faptului că o creştere a conţinutului de alcool din vin îi poate îmbăta pe cei care beau din când în când. Cu 10 ani în urmă, doar vinurile de colecţie sau cele dulci pentru desert aveau un conţinut de 13% sau 14% alcool. Acum însă, vinurile care se beau în mod obişnuit la masă au, de obicei, nu mai puţin de 14% alcool. Aceste vinuri provin în mare parte din ţări ca Australia, Africa de Sud şi Chile, unde clima mai caldă contribuie la obţinerea unor recolte de struguri mai copţi şi mai dulci şi, ca urmare, a unor vinuri mai tari. Dând această ştire publicităţii, ziarul londonez The Sunday Times o citează pe Mary-⁠Ann McKibben, director-⁠adjunct al corporaţiei Alcohol Concern: „Conţinutul de alcool din vin creşte, iar acest lucru îi derutează pe consumatori, care nu ţin seama de acest conţinut ridicat de alcool“.

Prea curat?

Potrivit Institutului de Medicină a Mediului şi de Igienă a Spitalelor din cadrul Universităţii Freiburg (Germania), aditivii antibacterieni din unele produse folosite în gospodărie ar putea fi inutili, ba chiar periculoşi, anunţă ziarul german Westfälische Nachrichten. „Nici unul nu e necesar“, spune profesorul Franz Dashner, directorul institutului. „Ba dimpotrivă, cei care folosesc [astfel de produse] pot avea de suferit.“ Un pericol ar consta în faptul că unele produse conţin substanţe hiperalergene. Hainele care au un miros neplăcut trebuie, pur şi simplu, spălate, nu tratate cu produse chimice antibacteriene, precizează ziarul. Dashner încheie: „E suficient să faceţi o curăţenie obişnuită, folosind produse de curăţat care nu sunt periculoase“.

Presiuni pentru a se conforma

Un sondaj guvernamental efectuat în rândul a 500 de adolescenţi din Anglia a scos la iveală că tinerii „sunt copleşiţi de presiunile crescânde de a se conforma imaginilor ideale prezentate de publicitate şi mass-⁠media“, se arată în ziarul londonez The Guardian. În timp ce fetele încearcă să facă faţă acestor presiuni confesându-⁠se unor prieteni apropiaţi, băieţilor le este mai greu să-⁠şi dezvăluie sentimentele, ceea ce face ca mulţi să-⁠şi descarce mânia printr-⁠un comportament agresiv sau criminal. Având un respect de sine scăzut şi fiind foarte deprimaţi, băieţii sunt de trei ori mai vulnerabili în faţa sinuciderii decât fetele de aceeaşi vârstă. În schimb, probabilitatea ca fetele să-⁠şi facă rău în mod intenţionat sau să sufere de vreo tulburare de comportament alimentar, cum ar fi anorexia sau bulimia, este de patru ori mai mare.

Jucători de fotbal abandonaţi

„Peste 90% dintre tinerii jucători de fotbal aduşi din Africa cu scopul de a juca în echipele franceze sfârşesc ca muncitori ilegali [fără] vreo speranţă de a se integra în societatea franceză“, se arată în jurnalul parizian Marianne. Un comunicat oficial dat publicităţii de guvernul francez a demascat agenţii lipsiţi de scrupule care călătoresc în toată lumea în căutare de „tineri cu picioare de aur“. Mii de băieţi africani, dintre care 300 sub 13 ani, au fost atraşi de visul unei cariere sportive strălucitoare. Însă cei mai mulţi dintre ei nu semnează nici un contract oficial cu vreun club şi ajung fără nici un ban. Jurnalul mai precizează: „În dosarele avocaţilor care se ocupă de cazurile din fotbal există mai multe poveşti triste decât poveşti fericite“.