Căsnicia voastră poate fi salvată!

Biblia e plină de sfaturi practice din care atât soţii, cât şi soţiile pot trage foloase. Acest lucru nu e deloc surprinzător, întrucât Cel care a inspirat Biblia este şi Fondatorul instituţiei căsătoriei.

BIBLIA prezintă o imagine realistă a căsniciei. Ea recunoaşte că soţul şi soţia vor avea parte de „necazuri“, sau, cum spune Biblia Ortodoxă, de „suferinţă“ (1 Corinteni 7:28). Totuşi, Biblia mai spune că într-⁠o căsnicie poate şi trebuie să existe bucurie, ba chiar extaz (Proverbele 5:18, 19). Aceste două idei  nu se contrazic. Ele pur şi simplu arată că, în pofida problemelor serioase ce pot apărea, relaţia dintre cei doi soţi poate fi apropiată, plină de iubire.

Lipseşte această relaţie în căsnicia voastră? Au întunecat suferinţa şi dezamăgirea toată intimitatea şi bucuria ce caracterizau cândva relaţia dintre voi doi? Chiar dacă de mulţi ani în căsnicia voastră nu mai există iubire, tot ce s-⁠a pierdut poate fi recâştigat. Bineînţeles că trebuie să fiţi realişti. Un bărbat imperfect şi o femeie imperfectă nu pot avea o căsnicie perfectă. Totuşi, există câţiva paşi pe care fiecare dintre voi îi poate întreprinde pentru a contracara tendinţele negative.

În timp ce citeşti cele ce urmează, încearcă să identifici ideile care se aplică în mod deosebit la căsnicia voastră. În loc să te concentrezi asupra defectelor partenerului tău, alege câteva sugestii pe care le poţi pune în practică tu şi aplică sfaturile scripturale. Vei constata că există mai multe motive de speranţă pentru căsnicia voastră decât ţi-⁠ai imaginat.

Pentru început să vorbim despre atitudine, întrucât modul în care priveşti angajamentul luat şi sentimentele pe care le ai faţă de partenerul tău sunt de maximă importanţă.

Cum consideri angajamentul luat

Dacă doreşti să depui eforturi pentru menţinerea căsniciei voastre, este esenţial să o consideri o relaţie de durată. La urma urmei, când a instituit căsătoria Dumnezeu a avut în vedere unirea a două fiinţe umane în mod inseparabil (Geneza 2:24; Matei 19:4, 5). Aşadar, relaţia pe care o ai cu partenerul conjugal nu seamănă în nici un caz cu un serviciu de unde îţi poţi da demisia sau cu un apartament de unde poţi pleca reziliind efectiv contractul de închiriere şi mutându-⁠te în altă parte. Dimpotrivă, când v-⁠aţi căsătorit, ai făcut o promisiune solemnă că vei rămâne alături de partenerul tău indiferent ce s-⁠ar întâmpla. Şi din cuvintele lui Isus Cristos rostite cu aproape 2 000 de ani în urmă reiese că soţii trebuie să fie conştienţi în mod deplin de angajamentul luat: „Ceea ce a pus Dumnezeu în acelaşi jug omul să nu despartă“. — Matei 19:6.

Unii ar putea zice: „Dar suntem încă împreună! Nu e asta o dovadă că suntem conştienţi de faptul că ne-⁠am luat un angajament?“ E posibil să fie aşa. Totuşi, aşa cum s-⁠a arătat la începutul acestei serii de articole, unii soţi care au rămas împreună stau în „ape stătătoare“, fiind prizonierii unei căsnicii lipsite de iubire. Obiectivul tău trebuie să fie acela de a face ca viaţa voastră în doi să fie plăcută, nu doar suportabilă. Angajamentul luat trebuie să reflecte loialitate nu numai faţă de instituţia căsătoriei, ci şi faţă de persoana căreia i-⁠ai promis solemn că o vei iubi şi îi vei purta de grijă. — Efeseni 5:33.

Cuvintele pe care i le adresezi partenerului pot dezvălui cât de profund este angajamentul tău. De exemplu, în toiul unei discuţii aprinse, unii soţi şi unele soţii fac afirmaţii necugetate, cum ar fi „Te părăsesc!“ sau „Am să caut pe cineva care  mă apreciază!“. Chiar dacă aceste cuvinte nu sunt spuse în mod serios, ele subminează angajamentul deoarece lasă să se înţeleagă că există oricând posibilitatea unei separări, iar cel care le-⁠a rostit este oricând gata să plece.

Pentru a reaprinde iubirea în căsnicia voastră, elimină aceste ameninţări din discuţiile voastre. La urma urmei, ţi-⁠ai decora un apartament dacă ai şti că s-⁠ar putea să pleci din el în orice clipă? Aşadar, cum aştepţi ca partenerul tău să depună eforturi pentru a face să meargă o căsnicie ce s-⁠ar putea să nu dureze? Fii hotărât să încerci în mod serios să găseşti soluţii la problemele voastre.

Aşa a procedat o soţie după ce trecuse printr-⁠o perioadă în care a avut probleme cu soţul ei. „Chiar dacă uneori nu-⁠mi plăcea de el, nu m-⁠am gândit să rup relaţia noastră“, spune ea. „Am încercat să corectăm cumva ceea ce nu mergea între noi. Iar acum, după doi ani foarte grei, pot spune cu toată sinceritatea că suntem destul de fericiţi împreună.“

Într-⁠adevăr, angajamentul înseamnă muncă în echipă — nu doar a fi împreună, ci şi a lucra împreună având un obiectiv comun. Totuşi, s-⁠ar putea să consideri că, ajunşi aici, ceea ce ţine căsnicia voastră în picioare e doar simţul datoriei. Dacă aşa consideri că stau lucrurile, nu dispera. Ai putea reaprinde iubirea în căsnicia voastră. Cum anume?

Onorează-⁠ţi partenerul

Iată ce spune Biblia: „Căsătoria să fie onorabilă la toţi“ (Evrei 13:4; Romani 12:10). Cuvântul grecesc tradus aici prin „onorabilă“ a fost redat în alte versete biblice prin „scump“, „preţuit“ şi „preţios“. Când considerăm că ceva e de mare preţ, vom avea foarte mare grijă de acel lucru. Probabil ai observat că exact aşa stau lucrurile în cazul unui bărbat care are o maşină nouă, foarte scumpă. El îşi păstrează preţioasa maşină mereu strălucitoare şi în stare bună de funcţionare. Pentru el, chiar şi o mică zgârietură e o mare catastrofă! Alţii se îngrijesc în acest mod de sănătatea lor. De  ce? Deoarece ei pun mare preţ pe starea sănătăţii lor şi, prin urmare, vor să o ocrotească.

Arată aceeaşi grijă ocrotitoare şi faţă de căsnicia voastră. Biblia spune că iubirea „speră totul“ (1 Corinteni 13:7). În loc să te laşi pradă unei gândiri defetiste — adică să consideri, probabil, posibilitatea de a face îmbunătăţiri drept o cauză pierdută, spunând „Nu ne-⁠am iubit niciodată“, „Ne-⁠am căsătorit prea tineri“ sau „N-⁠am ştiut ce facem“ —, n-⁠ar fi mai bine să speri că lucrurile se vor îndrepta şi să depui eforturi pentru a face îmbunătăţiri, aşteptând cu răbdare rezultatele? „Am auzit foarte mulţi clienţi spunând «Nu mai pot!»“, declară o consilieră în probleme matrimoniale. „În loc să analizeze cu atenţie relaţia lor şi să vadă unde trebuie făcute îmbunătăţiri, ei lasă imediat totul baltă, inclusiv valorile pe care totuşi le împart, trecutul pe care l-⁠au adunat cu mare grijă clipă de clipă, precum şi orice posibilitate de a avea un viitor împreună.“

Ce întâmplări ai trăit alături de partenerul tău? Indiferent de problemele care există între voi, cu siguranţă că te poţi gândi la momentele plăcute pe care le-⁠aţi trăit, la realizările voastre, precum şi la greutăţile pe care le-⁠aţi înfruntat împreună, umăr la umăr. Gândeşte-⁠te la aceste momente şi arată că îţi onorezi căsătoria şi pe tovarăşul tău de viaţă depunând eforturi sincere pentru a îmbunătăţi relaţia voastră. Biblia arată că Iehova Dumnezeu este sincer interesat de modul în care cei doi soţi se comportă unul faţă de celălalt. De exemplu, în zilele profetului Maleahi, Iehova i-⁠a condamnat pe soţii israeliţi care s-⁠au comportat în mod trădător faţă de soţiile lor, divorţând de ele fără să aibă vreun motiv întemeiat (Maleahi 2:13–⁠16). Creştinii doresc ca prin căsnicia lor să-⁠l onoreze pe Iehova Dumnezeu.

Neînţelegerile: Cât de gravă e situaţia?

Se pare că un factor principal care stă la baza căsniciilor lipsite de iubire este incapacitatea soţului şi a soţiei de a-⁠şi rezolva neînţelegerile. Întrucât nu există doi oameni exact la fel, în toate căsniciile vor apărea din când în când dezacorduri. Însă cuplurile care sunt mereu în conflict s-⁠ar putea să constate că, de-⁠a lungul anilor, iubirea lor s-⁠a răcit. Cei doi soţi ar putea ajunge chiar la următoarea concluzie: „Pur şi simplu, nu ne potrivim deloc. Ne certăm mereu!“

Totuşi, simplul fapt că există neînţelegeri nu înseamnă neapărat că sfârşitul căsniciei este iminent. Problema care se pune este: Cum sunt rezolvate neînţelegerile? Într-⁠o căsnicie reuşită, soţul şi soţia au învăţat să vorbească despre problemele lor fără să devină „duşmani intimi“, cum s-⁠a exprimat un medic.

„Puterea limbii“

Ştiţi atât tu, cât şi partenerul tău cum să vorbiţi despre problemele voastre? Amândoi ar trebui să fiţi gata să staţi de vorbă despre ele. Este adevărat, acest lucru e o artă — una care se învaţă foarte greu. De ce? Mai întâi, toţi ne ‘poticnim uneori în cuvânt’, deoarece suntem  imperfecţi (Iacov 3:2). Apoi, mai este şi faptul că unii au crescut în familii în care părinţii îşi descărcau mânia în mod obişnuit. Într-⁠un fel, ei au fost învăţaţi de la o vârstă foarte fragedă să creadă că e normal să-⁠ţi ieşi din fire şi să vorbeşti aspru. Un băiat crescut într-⁠un astfel de mediu ar putea deveni un adult „înclinat spre mânie“, un bărbat „predispus la furie“ (Proverbele 29:22, NW). În mod asemănător, o fată care a fost crescută astfel ar putea deveni „o femeie certăreaţă şi care îşi iese din fire“ (Proverbele 21:19, Biblia Galaction). Poate fi foarte greu să se elimine un mod de gândire şi de a trata cu alţii adânc înrădăcinat. *

Aşadar, pentru a rezolva neînţelegerile trebuie învăţate noi modalităţi de exprimare a gândurilor. Acest lucru nu e ceva lipsit de importanţă, întrucât un proverb biblic afirmă: „Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii“ (Proverbele 18:21). Într-⁠adevăr, oricât de simplu ar putea părea, modul în care îi vorbeşti partenerului tău conjugal are puterea să distrugă relaţia voastră sau să o reînsufleţească. „Cine vorbeşte în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare“, spune un alt proverb biblic. — Proverbele 12:18.

Chiar dacă se pare că partenerul tău e cel care începe să spună cuvinte jignitoare, gândeşte-⁠te la ceea ce spui tu în timpul unei discuţii în contradictoriu. Rănesc sau vindecă cuvintele tale? Aprind mânia sau liniştesc spiritele? „Un cuvânt aspru aprinde mânia“, spune Biblia. În schimb, „un răspuns blând potoleşte mânia“ (Proverbele 15:1). Cuvintele care dor — chiar şi atunci când sunt spuse pe un ton calm — nu vor face decât să aprindă şi mai mult spiritele.

Fireşte că atunci când te deranjează ceva ai dreptul să-⁠ţi exprimi sentimentele (Geneza 21:9–⁠12). Dar poţi face acest lucru fără să apelezi la cuvinte sarcastice, insulte şi cuvinte umilitoare. Impuneţi limite concrete — fii hotărât să nu-⁠i spui partenerului tău unele lucruri, cum ar fi „Te urăsc“ sau „Îmi doresc să nu ne fi căsătorit“. Chiar dacă apostolul creştin Pavel nu s-⁠a referit în mod concret la căsnicie, este înţelept să nu cădem în capcana a ceea ce el a numit „dezbateri despre cuvinte“ şi „dispute violente despre fleacuri“ * (1 Timotei 6:4, 5). Dacă partenerul tău conjugal foloseşte asemenea  metode, nu trebuie să-⁠i răspunzi cu aceeaşi monedă. Atât cât depinde de tine, urmăreşte pacea. — Romani 12:17, 18; Filipeni 2:14.

Este adevărat, când se încing spiritele e greu să ne controlăm vorbirea. „Limba este un foc“, spune Iacov, un scriitor al Bibliei. „Nici unul dintre oameni nu o poate îmblânzi. Nesupusă şi dăunătoare, ea este plină de venin ucigător“ (Iacov 3:6, 8). Aşadar, ce poţi face când mânia începe să crească? Cum poţi să-⁠i vorbeşti partenerului tău în aşa fel încât să aplanezi conflictul, nu să pui paie pe foc?

Dezamorsează certurile explozive

Unii au constatat că mânia poate fi potolită mai uşor, iar problemele importante pot fi discutate dacă scot în evidenţă sentimentele lor, nu acţiunile partenerului lor. De exemplu, e mai bine să spui „Mă simt jignit de cele spuse de tine“ în loc de „M-⁠ai jignit“ sau „Nu vorbi fără să gândeşti“. Bineînţeles, când îi spui cum te simţi, în tonul vocii nu trebuie să se simtă resentimente sau dispreţ. Obiectivul vostru trebuie să fie acela de a scoate în evidenţă problema, nu de a ataca persoana. — Geneza 27:46—​28:1.

În plus, nu uita niciodată că există ‘un timp pentru a tăcea şi un timp pentru a vorbi’ (Eclesiastul 3:7). Când două persoane vorbesc în acelaşi timp, nici una nu ascultă şi nu se ajunge la nici un rezultat. Prin urmare, când îţi vine rândul să asculţi, fii „prompt la ascultare, încet la vorbire“. Este la fel de important să fii şi „încet la mânie“ (Iacov 1:19). Nu lua în serios toate cuvintele aspre pe care partenerul tău conjugal le spune; nici „nu te grăbi să te mânii în sufletul tău“ (Eclesiastul 7:9). Mai bine încearcă să înţelegi sentimentele din spatele cuvintelor partenerului tău. „Perspicacitatea unui om temperează în mod cert mânia lui“, se spune în Biblie, „şi este frumos din partea lui să treacă peste transgresare“ (Proverbele 19:11, NW). Perspicacitatea îl poate ajuta pe un soţ sau pe o soţie să privească dincolo de un dezacord.

De exemplu, când o soţie se plânge că soţul ei nu petrece timp cu ea, nu este, probabil, vorba de ore şi minute, ci de faptul că se simte neglijată sau neapreciată. În mod asemănător, când un soţ îşi exprimă nemulţumirea în legătură cu un lucru cumpărat de soţia lui sub impulsul momentului nu este, probabil, doar o chestiune de bani. S-⁠ar putea să indice faptul că se simte lăsat deoparte când se ia o decizie. Soţul sau soţia perspicace nu priveşte lucrurile superficial, ci pătrunde în miezul problemei. — Proverbele 16:23.

E mai uşor de spus decât de făcut? Categoric că da! Uneori, în pofida celor mai mari eforturi, se vor rosti cuvinte aspre, iar spiritele se vor încinge. Când observaţi că lucrurile iau o astfel de turnură, ar fi bine să urmaţi sfatul din Proverbele 17:14: „Pleacă înainte de a izbucni cearta“ (NW). Nu e greşit să amânaţi discuţia până în momentul în  care lucrurile s-⁠au liniştit. Dacă vă e greu să discutaţi fără ca lucrurile să scape de sub control, ar putea fi potrivit să chemaţi un prieten matur care să fie de faţă şi să vă ajute să clarificaţi neînţelegerea. *

Păstrează un punct de vedere realist

Nu te descuraja în cazul în care căsnicia voastră nu e cum ţi-⁠ai imaginat în timpul curtării că va fi. Iată ce declară o echipă de specialişti: „Pentru majoritatea oamenilor, căsnicia nu e nicidecum fericire nesfârşită. Uneori e minunat, alteori e foarte greu“.

Este adevărat, poate că nu e o idilă ca-⁠n poveşti, dar nici nu trebuie să fie o tragedie. Deşi vor fi momente când tu şi partenerul tău conjugal va trebui efectiv să vă suportaţi unul pe celălalt, vor fi însă şi ocazii când puteţi lăsa la o parte neînţelegerile şi, pur şi simplu, să vă bucuraţi că sunteţi unul alături de celălalt, să vă distraţi împreună şi să staţi de vorbă ca doi prieteni (Efeseni 4:2; Coloseni 3:13). În aceste momente puteţi reînsufleţi iubirea ce s-⁠a stins.

Nu uitaţi, doi oameni imperfecţi nu pot avea o căsnicie perfectă. Însă pot găsi într-⁠o oarecare măsură fericirea. De fapt, chiar şi când sunt probleme, relaţia dintre voi doi poate fi o sursă de imense satisfacţii. Un lucru e sigur: Dacă amândoi depuneţi eforturi şi sunteţi dispuşi să fiţi flexibili şi să căutaţi folosul celuilalt, există motive întemeiate să credeţi că vă puteţi salva căsnicia. — 1 Corinteni 10:24.

[Note de subsol]

[Text generic pe pagina 12]

Rănesc sau vindecă cuvintele tale?

[Chenarul/Fotografiile de la pagina 10]

ARUNCĂ MINGEA ÎNCET

Biblia spune: „Exprimarea voastră să fie întotdeauna plină de farmec, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să-⁠i răspundeţi fiecăruia“ (Coloseni 4:6). Aceste cuvinte se aplică în mod sigur în căsnicie. Să ilustrăm acest lucru: Într-⁠un joc cu mingea, arunci mingea în aşa fel încât să poată fi prinsă uşor. Nu o azvârli cu atâta forţă încât coechipierul tău să fie rănit. Aplică acelaşi principiu când vorbeşti cu partenerul tău conjugal. Cuvintele „aruncate“ cu asprime nu vor face decât să rănească. Mai bine vorbeşte-⁠i cu blândeţe — cu amabilitate — partenerului tău conjugal, astfel încât să poată prinde sensul celor spuse.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 11]

LASĂ-⁠TE ÎN VOIA AMINTIRILOR!

Citeşte scrisorile şi cărţile poştale pe care le-⁠ai primit în trecut. Răsfoieşte albumele cu fotografii. Întreabă-⁠te: „Ce m-⁠a atras la el [ea]? Ce calităţi am admirat cel mai mult? Ce activităţi am făcut împreună? Ce ne făcea să râdem?“ Apoi vorbeşte despre aceste amintiri cu partenerul tău conjugal. O discuţie care începe cu cuvintele „Îţi mai aminteşti când . . .?“ v-⁠ar putea ajuta să reînsufleţiţi sentimentele pe care le-⁠aţi avut cândva unul faţă de celălalt.

[Chenarul de la pagina 12]

PARTENERUL SE SCHIMBĂ, PROBLEMELE RĂMÂN

Unii soţi care se simt prizonieri ai unei căsnicii lipsite de iubire sunt tentaţi să ia totul de la capăt cu un nou partener. Însă Biblia condamnă adulterul, afirmând că cel care comite acest păcat este „fără minte“ şi că „singur îşi pierde viaţa“ (Proverbele 6:32). În final, cel care comite adulter şi nu se căieşte pierde favoarea lui Dumnezeu — cea mai mare pierdere din câte există. — Evrei 13:4.

Totala ‘lipsă de minte’ de care se dă dovadă în cazul unui comportament adulter se observă şi în alte privinţe. Mai întâi, persoana adulteră care se căsătoreşte din nou se va confrunta, foarte probabil, cu aceleaşi probleme pe care le-⁠a avut în prima căsătorie. Dr. Diane Medved aduce în discuţie un alt aspect: „Primul lucru pe care noul tău partener îl află despre tine e că eşti oricând gata să fii infidel“, spune ea. „El sau ea ştie că poţi să-⁠ţi încalci promisiunea făcută cuiva că îl vei onora; că eşti versat în ce priveşte scuzele; că te poţi lăsa distras de la un angajament luat; că plăcerea fizică sau propria satisfacţie sunt tentaţii la care nu vei rezista. . . . Cum poate fi sigur al doilea partener că nu vei fi tentat din nou?“

[Chenarul de la pagina 14]

ÎNŢELEPCIUNE DIN PROVERBE BIBLICE

• Proverbele 10:19: „În belşugul de cuvinte nu lipseşte transgresarea, dar cel care îşi reţine buzele acţionează în mod prevăzător“ (NW).

Când eşti supărat, s-⁠ar putea să spui şi unele lucruri pe care nu intenţionai să le spui, iar mai târziu să regreţi acest lucru.

• Proverbele 15:18: „Un om înfuriat stârneşte discordie, dar cel care este încet la mânie potoleşte cearta“ (NW).

Acuzaţiile usturătoare îl vor determina, probabil, pe partenerul tău conjugal să înceapă să se apere; în schimb, dacă vei asculta cu răbdare, veţi putea găsi împreună o soluţie.

• Proverbele 17:27: „Oricine îşi reţine cuvintele posedă cunoştinţă, iar un om cu discernământ are spiritul calm“ (NW).

Când observi că se încing spiritele, cel mai bine e să nu spui nimic, ca să eviţi o confruntare în toată regula.

• Proverbele 29:11: „Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte“.

Stăpânirea de sine este esenţială. O izbucnire violentă însoţită de cuvinte aspre nu va face decât să-⁠l îndepărteze pe partenerul tău conjugal de tine.