Tinerii se întreabă . . .

Ce este atât de rău în a pleca noaptea pe furiş de-acasă?

„Plecam pe furiş de-⁠acasă la miezul nopţii şi mergeam la un cafe-⁠bar împreună cu câţiva tipi. Apoi stăteam la poalele dealului. Toţi tinerii fumau, deşi eu n-⁠am fumat niciodată. Stăteam împreună şi vorbeam verzi şi uscate, în timp ce ascultam muzică heavy metal. Apoi, pe la 5 dimineaţa, înainte să se trezească părinţii, ne întorceam acasă.“ — Tara *.

„Când tata pleca la serviciu, iar mama dormea, ieşeam pe furiş pe uşa din faţă. O lăsam deschisă ca mama să nu mă audă închizând-⁠o, pentru că era o uşă de metal. Îmi petreceam toată noaptea cu prietenii. Apoi, dimineaţa, la răsăritul soarelui, încercam să mă furişez înăuntru. Uneori mama descoperea că ieşisem şi mă încuia afară.“ — Joseph.

A PLECA pe furiş de-⁠acasă: pare interesant şi distractiv. Ai şansa de a simţi personal pulsul vieţii timp de câteva ore — şansa de a face ceea ce vrei şi de a fi cu cine vrei fără să dai socoteală nimănui. În plus, probabil că i-⁠ai auzit pe prietenii tăi lăudându-⁠se cu lucrurile pe care le fac şi cât de mult se distrează când ies pe furiş noaptea. Prin urmare, poate fi foarte tentant să încerci să li te alături.

În urma unui sondaj efectuat în rândul a 110 elevi de şcoală generală şi de liceu din America de Nord, 55 au recunoscut să au plecat noaptea pe furiş de-⁠acasă cel puţin o dată. Majoritatea dintre ei au făcut acest lucru pentru prima dată când aveau 14 ani. Problema este atât de gravă, încât unii specialişti le-⁠au recomandat părinţilor să instaleze în locuinţă sisteme de alarmă electronice pentru a-⁠i împiedica pe copii să iasă pe furiş din casă fără aprobarea lor. De ce îşi asumă atât de mulţi tineri riscul de a-⁠şi înfuria părinţii plecând de-⁠acasă noaptea pe furiş?

De ce pleacă unii pe furiş de-⁠acasă

Uneori, tinerii pleacă pe furiş de-⁠acasă pentru simplul motiv că se plictisesc şi vor să se distreze cu prietenii. În cartea Adolescents and Youth (Adolescenţii şi tinereţea) se spune că un motiv pentru care tinerii ies pe furiş noaptea din casă poate fi „vreo restricţie, cum ar fi întoarcerea acasă devreme sau interdicţia de a ieşi un anumit timp,  fapt care i-⁠a împiedicat să participe la vreun eveniment social. Ei oricum vor ieşi, iar uneori vor reuşi să sosească fără să fie descoperiţi“. O tânără de 16 ani a explicat motivele pentru care pleacă pe furiş de-⁠acasă. „Mă simt de parcă aş fi un copil şi nu aş avea propria-⁠mi viaţă“, a spus ea. „Eu trebuie să mă întorc cel mai devreme acasă. Iar părinţii mei nu mă lasă să merg unde merg şi prietenii mei . . . Aşa că oricum merg şi mint.“ Joseph, menţionat înainte, a început să plece noaptea pe furiş de-⁠acasă la vârsta de 14 ani, când a mers la un concert de rap la care părinţii îi interziseseră să meargă.

Este adevărat, majoritatea tinerilor nu pleacă pe furiş de-⁠acasă cu gânduri rele. Tara, una dintre tinerele amintite la început, a spus: „Primul lucru pe care l-⁠am avut în minte nu a fost: «Hai să mergem să comitem un păcat mare». Voiam doar să fiu cu sora mea, iar ea dorea să iasă şi să se distreze cu prietenii ei“. Joseph a spus: „Pur şi simplu stăteam împreună. Doream să fiu cu prietenii mei şi să stăm de vorbă“. Însă, deşi faptul de a sta cu prietenii rareori duce la comiterea unor delicte grave, mulţi tineri ajung în mari necazuri.

Riscurile

Psihologa Lynn Ponton afirmă: „Este ceva normal ca adolescenţii să-⁠şi asume anumite riscuri“. Dr. Ponton explică în continuare că este normal şi, probabil, chiar sănătos ca tinerii să dorească să devină independenţi, să încerce lucruri noi şi să se afle în situaţii noi şi interesante. Acest lucru face parte din procesul de creştere. Totuşi, mulţi tineri îşi asumă anumite riscuri ce depăşesc limitele rezonabilului, îndeosebi când nu se află sub supravegherea părinţilor. În revista Teen se spune: „Presiunile exercitate de colegi, plictiseala, prea multă energie şi, probabil, alte atracţii, cum ar fi o bere, . . . îi pot determina pe tineri să-⁠şi asume riscuri nepotrivite — şi pot chiar să plătească cu viaţa pentru asta“. În urma unui sondaj au fost enumerate câteva dintre aceste activităţi riscante în care se angrenează adolescenţii, printre care vitezomania, vandalismul, condusul în stare de ebrietate şi furtul.

Odată ce ai început să fii neascultător, este uşor să faci un pas înainte spre greşeli mai grave. Situaţia este exact aşa cum a descris-⁠o Isus în Luca 16:10: „Cel care este nedrept în ceea ce este foarte puţin este nedrept şi în mult“. Nu este surprinzător, aşadar, că faptul de a pleca pe furiş de-⁠acasă pentru a merge cu prietenii poate duce la comiterea unor păcate grave. Tara a comis fornicaţie. Joseph a început să vândă droguri şi, prin urmare, a fost arestat şi închis. Un tânăr creştin pe nume John a început să se drogheze şi să fure maşini. Din nefericire, mulţi alţi tineri suportă consecinţele de ordin fizic ale unui astfel de comportament, şi anume sarcini nedorite, boli transmisibile sexual sau dependenţa de alcool ori de droguri. — Galateni 6:7, 8.

Daunele

Dar ceea ce poate fi mult mai dureros decât daunele de natură fizică sunt daunele de natură afectivă. Povara unei conştiinţe încărcate poate fi foarte chinuitoare (Psalmul 38:3, 4). Joseph spune: „Se zice că nu ştii să preţuieşti un lucru până  nu-⁠l pierzi. Uneori privesc înapoi şi nu-⁠mi vine să cred că am fost atât de orb“.

Nu trebuie trecut cu vederea nici riscul de a-⁠ţi ştirbi reputaţia. Eclesiastul 10:1 spune: „Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de parfumuri; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi cinstea“. În antichitate, un ulei sau un parfum valoros putea fi stricat de ceva la fel de mic ca o muscă moartă. În mod asemănător, reputaţia pe care ţi-⁠ai făcut-⁠o cu atâta strădanie poate fi distrusă cu doar „puţină nebunie“. Iar, dacă eşti creştin, fără îndoială că, din cauza unei astfel de conduite greşite, nu vei putea primi privilegii în congregaţie. La urma urmei, cum i-⁠ai putea îndemna pe alţii să urmeze principiile biblice când ei ştiu că tu însuţi nu le-⁠ai urmat? — Romani 2:1–⁠3.

În sfârşit, gândeşte-⁠te la durerea pe care le-⁠ar produce-⁠o absenţa ta părinţilor. O mamă a vorbit despre groaza care a cuprins-⁠o când a descoperit că fiica sa de 15 ani nu era acasă. Ea a spus despre sine şi despre soţul ei că „erau copleşiţi“ de îngrijorare pentru că nu ştiau unde plecase fiica lor. Vrei să le cauzezi o durere şi o suferinţă atât de mare părinţilor tăi? — Proverbele 10:1.

Cum să ai parte de mai multă libertate

Evident, poate fi supărător când părinţii par a fi exagerat de restrictivi. Dar este plecarea pe furiş de-⁠acasă adevărata soluţie? Fără îndoială că, în cele din urmă, vei fi prins. Chiar dacă eşti suficient de şiret ca să-⁠i înşeli pe părinţii tăi, Iehova Dumnezeu vede faptele tale, chiar şi cele înfăptuite în întunericul dens al nopţii (Iov 34:21). Mai devreme sau mai târziu, vei fi descoperit, mai mult ca sigur risipind chiar şi fărâma de încredere pe care au avut-⁠o părinţii tăi în tine până atunci. Care va fi rezultatul? Vei pierde mult exact din ceea ce-⁠ţi doreai tu cel mai mult: libertatea!

Nu uita că, pentru a te bucura de libertate, trebuie să câştigi încrederea părinţilor tăi. Iar cea mai bună modalitate de a face acest lucru constă în simplul fapt de a fi ascultător (Efeseni 6:1–⁠3). Dacă crezi că părinţii tăi sunt nerezonabili în vreun fel sau altul, vorbeşte-⁠le deschis — şi într-⁠o manieră plină de respect. E foarte probabil că vor lua în considerare ceea ce le spui. Mai mult decât atât, s-⁠ar putea să-⁠ţi dai seama că au motive întemeiate de a-⁠ţi impune anumite restricţii. Chiar dacă nu eşti de acord, nu uita niciodată că ei te iubesc şi au cele mai bune intenţii. Continuă să te comporţi în aşa fel încât încrederea lor în tine să crească, iar la timpul potrivit vei primi libertatea pe care ţi-⁠o doreşti. *

„Să nu porneşti la drum cu ei“

În antichitate, tinerii temători de Dumnezeu se simţeau de multe ori tentaţi să se alăture celor de seama lor într-⁠un comportament nestăvilit. Prin urmare, iată ce i-⁠a îndemnat Solomon pe tineri: „Fiul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei! . . . Să nu porneşti la drum cu ei“ (Proverbele 1:10, 15). Respectă acest sfat când aşa-⁠zişii prieteni încearcă să te convingă să pleci pe furiş de-⁠acasă. În continuare, Solomon a avertizat: „Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi“. — Proverbele 22:3.

Dacă ai început deja să pleci pe furiş de-⁠acasă, încetează! Altfel, în cele din urmă, vei ajunge cu siguranţă la dezastru. Dezvăluie-⁠le părinţilor tăi acţiunile tale şi acceptă orice pedeapsă sau restricţii pe care ţi le-⁠ar putea aplica. Dacă este necesar, alegeţi prieteni noi, prieteni care să aibă o influenţă pozitivă asupra ta (Proverbele 13:20). Caută modalităţi mai sănătoase şi mai puţin riscante de a te distra.

Ceea ce este şi mai important, cultivă-⁠ţi spiritualitatea citind Biblia şi asistând la întrunirile creştine. „Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea?“, întreabă psalmistul. El răspunde: „Îndreptându-⁠se după cuvântul Tău [al lui Dumnezeu]“ (Psalmul 119:9). Pe măsură ce te vei educa să faci ceea ce este bine, vei ajunge la concluzia că, deşi plecarea pe furiş de-⁠acasă poate fi distractivă şi incitantă, nu este ceva pentru care merită să rişti.

[Note de subsol]

[Text generic pe pagina 27]

„Părinţii mei nu mă lasă să merg unde merg şi prietenii mei . . . Aşa că oricum merg şi mint“

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

În multe cazuri, faptul de a pleca noaptea pe furiş de-⁠acasă poate duce la probleme grave