De la cititorii noştri
De la cititorii noştri
Persoane slabe Articolul „Tinerii se întreabă . . . De ce sunt atât de slab?“ mi-a atras în mod deosebit atenţia (22 septembrie 2000). Am 32 de ani, însă întotdeauna am fost foarte slabă şi mi-a fost ruşine cu înfăţişarea mea. De mică am fost mereu tachinată; mi se zicea „Scobitoare“ şi „Catalige“. De obicei, aceste porecle mă deprimau. Mi-a plăcut când aţi spus că trebuie să căutăm oameni care ne preţuiesc pentru ceea ce suntem în interior. Creştinii nu trebuie să-i umilească pe alţii din cauza aspectului lor fizic.
W. L., Statele Unite
Inginerie genetică Seara trecută am citit seria de articole intitulată „Va crea ştiinţa o societate perfectă?“ (22 septembrie 2000). Am luat revista cu mine la serviciu şi am purtat o frumoasă discuţie cu şeful meu, care e medic. Ilustraţiile îndemnau efectiv la reflecţie şi la apreciere. Vreau să-mi exprim aprecierea pentru timpul, efortul şi gândirea profundă care se observă în mod clar că au fost necesare la realizarea fiecărei ilustraţii.
N. M., Statele Unite
Vă mulţumesc că aţi explicat un subiect foarte complicat în aşa manieră încât să fie înţeles de toată lumea. Când oamenii de ştiinţă decid cine poate fi reprodus şi cine e „necorespunzător“, mă întreb dacă ţin cont şi de calităţi ca iubirea, compasiunea şi aprecierea pentru lucrurile spirituale? O capacitate intelectuală mai mare sau o sănătate mai bună nu înseamnă neapărat şi o persoană mai bună. Am totuşi o întrebare. De ce faptul de a fi stângaci a fost numit boală?
J. C., Statele Unite
Afirmaţia la care vă referiţi e un citat luat din cartea „The Biotech Century“. Cuvântul „boală“ apărea între ghilimele, ceea ce arată că autorul l-a folosit cu nuanţă ironică. Afirmaţia respectivă scoate în evidenţă câteva probleme de etică pe care le generează ingineria genetică. Există pericolul ca, atunci când se va putea schimba codul genetic al omului, unii să stabilească, probabil după bunul lor plac, că anumite trăsături, cum ar fi culoarea pielii sau faptul de a fi stângaci, sunt trăsături nedorite. — ED.
Deşi ştiinţa nu e unul dintre subiectele mele favorite, aceste articole m-au impresionat mult. Eugenie înseamnă oameni imperfecţi în căutarea perfecţiunii. Dacă ei vor realiza vreodată ceea ce urmăresc, atunci bolnavii şi infirmii vor fi consideraţi „inferiori“, iar empatia faţă de aceste persoane va dispărea. În schimb, Dumnezeu promite că va aduce omenirea la perfecţiune pe parcursul Mileniului (Revelaţia 20:4, 5). El va face însă acest lucru fără să violeze liberul arbitru cu care ne-a înzestrat.
S. O. Japonia
Universul Vă mulţumesc foarte mult pentru seria de articole intitulată „Universul: A apărut din întâmplare?“ (8 octombrie 2000). Sunt studentă în anul I la biologie şi parcă aş fi citit dintr-un manual — însă unul a cărui temă era legată de existenţa unui Creator inteligent, nu de teoria evoluţiei. Cât de înviorător e să vezi asemenea informaţii prezentate într-un mod echilibrat, veridic!
K. L. Statele Unite
Relatare autobiografică Articolul „Cea mai mare grijă a mea: să rămân loial“ (8 octombrie 2000), care conţine relatarea lui Alexei Davidiuk, m-a încurajat foarte mult. Alexei povestea că cineva în care avusese încredere mulţi ani i-a trădat pe fraţii lui spirituali. Acelaşi lucru mi s-a întâmplat şi mie cu ani în urmă, când lucrarea noastră creştină era interzisă în ţară. Doi „bătrâni“ le-au dat celor din poliţia secretă mai multe detalii despre lucrarea noastră. Ca urmare, unii dintre noi am fost arestaţi şi interogaţi. Unul dintre aceşti aşa-zişi fraţi a murit mai târziu. Celălalt a fost excomunicat din congregaţie. Nu de mult însă, el a fost reintegrat. Cât de recunoscător sunt că pot acum să-l salut fără să am resentimente! Numai cu spiritul lui Iehova e posibil aşa ceva.
D. G., Germania