Salt la conţinut

Salt la cuprins

Lumea în obiectiv

Lumea în obiectiv

Lumea în obiectiv

Fosile false

„Scheletul fosilizat al unui animal de pradă vechi de 200 de m[ilioane] de ani, care a trăit cândva în mările jurasice, a împodobit timp de 116 ani sălile Muzeului Naţional al Ţării Galilor, de la Cardiff“, s-a spus în ziarul britanic The Guardian. „Custozii muzeului din Cardiff au hotărât să cureţe de impurităţi rămăşiţele ihtiozaurului carnivor oceanic şi, astfel, şi-au dat seama că fuseseră înşelaţi.“ „După ce am îndepărtat cinci straturi de vopsea, am constatat că în faţă aveam de fapt un fals foarte bine realizat“, a spus Caroline Buttler, unul dintre custozii muzeului. „Era o combinaţie de două specii de ihtiozauri şi câteva părţi inteligent falsificate.“ În loc să se debaraseze de el, muzeul îl va expune ca exemplu de fosilă falsificată.

Lacuri de munte poluate

Lacurile de munte nu sunt atât de curate pe cât se crede. „Până şi lacurile situate la cele mai mari altitudini, cum ar fi Schwarzsee, aflat mai sus de oraşul Sölden [Austria], sunt pline de poluanţi“, anunţă revista germană natur & kosmos. La peştii din lacurile aflate la altitudini mari se constată un nivel de DDT de 1 000 de ori mai mare decât la peştii din lacurile situate la altitudini mai mici. Care e motivul? Substanţele chimice otrăvitoare din ţările tropicale ajung, în urma evaporării, să fie purtate de curenţii de aer în alte părţi ale globului. În zonele reci, ca acelea în care se află lacurile de munte, particulele de DDT se condensează şi cad sub formă de precipitaţii. „Lacurile de munte, a căror apă e rece ca gheaţa, acţionează ca nişte captatoare reci“, se spune în revistă, şi „colectează DDT-ul din atmosferă“. DDT-ul, un insecticid toxic pentru oameni şi animale, este interzis în Europa de peste 20 de ani, dar este încă folosit în ţările în curs de dezvoltare.

Morminte personalizate

„Moda funerară actuală include mormintele excentrice“, afirmă revista franceză L’Express. Constructorii de morminte se oferă să construiască monumente personalizate în 25 de culori, folosind modele noi şi materiale cum ar fi vitraliile sau metalul. Monumentele deja existente includ sculpturi ce înfăţişează o paraşută, un câine şi o vacă, un tren avariat şi un butoi uriaş, comandat de un fabricant de vinuri. O companie importantă a spus că anual realizează cel puţin 80 de reproduceri ale unor motociclete, reproduceri care servesc la decorarea mormintelor. Potrivit articolului, deşi prevederile locale permit ca mormintele să aibă doar o lespede, legislaţia franceză sprijină ideile personale şi le garantează celor ce au un loc la cimitir „libertatea de a construi“ aici.

Atenţie la plumbul din bijuterii

„Dacă copilul dumneavoastră obişnuieşte să roadă sau să sugă o bijuterie care conţine plumb, aruncaţi-o fără întârziere“, este sfatul dat într-un raport întocmit de Health Canada. Testele de laborator făcute bijuteriilor ieftine confecţionate pentru copii au dezvăluit că majoritatea lor aveau un conţinut de plumb de 50–100%. „Ingerarea chiar şi a unor cantităţi mici de plumb poate avea efecte dăunătoare asupra dezvoltării intelectuale şi comportamentale a bebeluşilor şi a copiilor“, se spune în raport. Conţinutul de plumb este, bineînţeles, greu de detectat fără un echipament special pentru depistarea lui. Aşadar, având în vedere costul de obicei scăzut al bijuteriilor pentru copii, cel mai bine este să se acţioneze potrivit recomandărilor făcute în ziarul National Post: „Dacă aveţi dubii, aruncaţi acele obiecte“.

Habitatul natural: cheia conservării

„Protejarea habitatului [este] cheia conservării faunei“, se spune în ziarul Times of Zambia. În articol se afirmă că principalul factor care pune în pericol fauna este distrugerea habitatului. „Păşunatul excesiv, incendiile, eroziunea solului [şi] cultivarea“ sunt câteva dintre cauzele problemei. „Bineînţeles, agricultura este importantă şi nu o putem desfiinţa“, se explică în articol. Cu toate acestea, în zonele în care agricultura „nu este rentabilă din cauza solurilor mai puţin fertile“, habitatele naturale ar putea fi conservate, se spune în Times of Zambia. Când în aceste zone sunt aduse animale domestice, ele fac faţă cu greu paraziţilor de felul căpuşelor, dar „animalele sălbatice au un mod instinctiv de a face faţă acestor paraziţi“, de la tăvălirea în noroi şi rostogolirea în praf la faptul de a fi ciugulite de păsări.

Martorii din Rusia repurtează o victorie juridică

În ziarul The New York Times din 24 februarie 2001 s-au afirmat următoarele: „Azi [23 februarie], Martorii lui Iehova au câştigat la un tribunal din Moscova o mare victorie împotriva reprezentanţilor Parchetului care au încercat să scoată în ilegalitate această grupare în baza unei legi din 1997 conform căreia sectele religioase care incită la ură şi intoleranţă sunt interzise“. Procesul fusese suspendat la 12 martie 1999, iar cinci experţi au fost numiţi de instanţă să examineze convingerile Martorilor. Cazul a fost suspendat aproape doi ani, după care a fost pus pe rol la 6 februarie 2001. Tribunalului i-au trebuit mai puţin de trei săptămâni ca să constate că acuzaţiile aduse de reprezentanţii Parchetului erau nefondate. Cu toate acestea, Parchetul a cerut Tribunalului din Moscova să dispună rejudecarea cazului. La 30 mai, această cerere a fost aprobată, iar cazul a fost trimis înapoi la instanţa de fond şi repus pe rol. „Biserica Ortodoxă Rusă, care se opune cu vehemenţă activităţilor misionare“, s-a afirmat în Los Angeles Times, „a fost unul dintre principalii susţinători ai legii din 1997, în baza căreia numeroase confesiuni au trebuit să urmeze un dificil proces de înregistrare“.

Profit de pe urma hainelor donate

„Doar o cantitate foarte mică“ din hainele donate ajunge într-adevăr la cei aflaţi în nevoie, se spune în ziarul german Südwest Presse. În Germania, peste 500 000 de tone de îmbrăcăminte sunt donate anual pentru a-i ajuta pe nevoiaşi. Totuşi, în general, organizaţiile care colectează hainele le vând unor firme comerciale, făcând din hainele donate o afacere de sute de milioane de mărci germane. Deseori, aceste organizaţii nu ştiu ce se întâmplă cu lucrurile donate. În articol se spune: „Dacă vreţi să fiţi siguri că hainele dumneavoastră ajung într-adevăr la săraci, va trebui să le daţi personal nevoiaşilor sau să le trimiteţi unor persoane de încredere din zonele aflate în criză“.

De ce au copiii probleme de comunicare

Potrivit ziarului Berliner Morgenpost, reprezentantul unei asociaţii de medici pediatri din Berlin a spus că factorii răspunzători de problemele de comunicare ale copiilor sunt vizionarea programelor TV şi folosirea calculatorului într-o măsură excesivă. Conform spuselor lui, copiii, îndeosebi preşcolarii, ar trebui să petreacă mai puţin timp în faţa televizorului sau a calculatorului şi mai mult timp comunicând cu cei din jur, fiind astfel stimulaţi de ei. În plus, potrivit cu The Sunday Times din Marea Britanie, noile descoperiri sugerează că, deoarece „se bizuie din ce în ce mai mult pe tehnologia informatică“, „un număr tot mai mare de persoane în vârstă de 20, 30 de ani suferă de pierderi grave de memorie“ şi de incapacitatea „de a distinge lucrurile importante de cele neimportante“.

Limbi care dispar

Un proiect braziliano-german îşi propune să înregistreze limbile braziliene aflate în pericolul de a dispărea, anunţă ziarul brazilian Folha de S. Paulo. Cercetătorii speră să conserve limbile trumai, aweti şi cuicuro creând o bază de date digitală care să conţină cuvinte şi sunete. Potrivit lingvistului Aryon Rodrigues, dintre cele 1 200 de limbi braziliene originale au supravieţuit doar 180. Dintre acestea, cel puţin 50 sunt vorbite de mai puţin de 100 de persoane. Una dintre aceste limbi, makú, este vorbită de o singură persoană, un văduv în vârstă de 70 de ani, care trăieşte în nordul Braziliei. Aryon Rodrigues a spus că păstrarea limbilor originale este esenţială pentru conservarea culturii unui popor.

Problema gunoaielor în Ciudad de Mexico

O treime din gunoaiele oraşului Ciudad de Mexico sunt depozitate pe drumurile publice, fiind o potenţială sursă de contaminare, s-a spus recent într-un articol din ziarul El Universal, din Ciudad de Mexico. Aarón Mastache Mondragón, ministrul mediului, a spus că numai 10% din gunoaiele din Ciudad de Mexico sunt reciclate, iar circa 48% nu sunt biodegradabile. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional al Reciclatorilor, un bilet de carton se descompune într-o lună; o ramură de bambus, în 1–3 luni; un prosop de bumbac, în 1–5 luni; o şosetă de lână, într-un an; o bucată de lemn vopsit, în puţin mai mult de un an; o cutie de tablă, în 100 de luni; o cutie de aluminiu, în 200–500 de ani; iar o sticlă, în peste un milion de ani.