Care sunt cauzele

„De obicei, depresia la adolescenţi nu este cauzată de un singur factor, ci de o combinaţie de mai mulţi stresori.“ — Dr. Kathleen McCoy.

CE ANUME cauzează depresia la adolescenţi? Se pare că e vorba de mai mulţi factori. Mai întâi, din cauza schimbărilor fizice şi afective ce au loc la vârsta pubertăţii, tinerii pot fi copleşiţi de sentimente de nesiguranţă şi de teamă, ceea ce îi face deosebit de predispuşi la gânduri pesimiste. În plus, adolescenţii sunt adesea vulnerabili la sentimente negative ce apar când se simt respinşi de colegi sau de cineva de care s-au îndrăgostit. Apoi, aşa cum am menţionat în articolul introductiv, mai e faptul că adolescenţii de azi cresc într-o lume care poate constitui ea însăşi un factor depresiv. Într-adevăr, trăim în „timpuri critice, cărora cu greu li se . . . face faţă“. — 2 Timotei 3:1.

La aceasta se adaugă şi faptul că tinerii se confruntă cu astfel de presiuni pentru prima oară în viaţă şi că n-au nici capacităţile, nici experienţa adulţilor. Prin urmare, adolescenţii ajung de multe ori ca nişte turişti care încearcă să găsească drumul printr-o ţară necunoscută — copleşiţi de ceea ce văd în jur şi, în multe cazuri, fără a fi dispuşi să ceară ajutor. Toate acestea pot constitui un teren fertil pentru ca seminţele depresiei să încolţească.

Dar mai sunt şi alţi factori ce pot declanşa depresia la adolescenţi. Să examinăm doar câţiva dintre ei.

Depresia şi sentimentul pierderii

Uneori, depresia apare după o pierdere grea — fie că e vorba de moartea unei persoane dragi, fie că e vorba de plecarea unuia dintre părinţi în urma divorţului. Până şi moartea unui animal de companie îl poate face pe adolescent să fie cuprins de disperare.

Există apoi şi alte genuri de pierderi, mai puţin evidente. De exemplu, când se mută într-un alt cartier, adolescentul lasă în urmă locurile familiare şi prietenii lui dragi. Chiar şi atingerea unui obiectiv mult aşteptat — cum ar fi absolvirea şcolii — poate da naştere unui sentiment de pierdere. La urma urmei, începerea unei noi etape din viaţă înseamnă pierderea confortului şi a siguranţei din trecut. Apoi, unii tineri trebuie  să suporte şi anumite boli cronice. Într-o asemenea situaţie, durerea pricinuită de faptul de a fi diferit de colegi — probabil chiar de faptul de a fi ignorat de ei — îl poate face pe adolescent să se simtă ca şi cum el nu ar mai fi normal.

E adevărat, mulţi tineri reuşesc să facă faţă unor asemenea pierderi fără să se lase total copleşiţi de situaţie. Se întristează, plâng, suferă, sunt îndureraţi — dar cu timpul se adaptează noii situaţii. De ce însă unii adolescenţi cad pradă depresiei, în timp ce majoritatea suportă presiunile vieţii reuşind să se adapteze? Răspunsul nu e uşor de dat, deoarece depresia este o boală complexă. Se pare însă că unii adolescenţi sunt mai vulnerabili.

Dezechilibre biochimice

Mulţi specialişti în sănătate mintală consideră că un rol important în depresie îl are un dezechilibru biochimic la nivelul creierului. * Acest dezechilibru poate fi transmis genetic, întrucât cercetătorii au descoperit că adolescenţii care au un părinte ce suferă de depresie sunt mult mai expuşi riscului de a suferi de aceeaşi boală. „În majoritatea cazurilor, copiii depresivi au cel puţin unul dintre părinţi care suferă de depresie“, se arată în cartea Lonely, Sad and Angry (Singur, trist şi furios).

Acest lucru dă naştere următoarelor întrebări: Este depresia într-adevăr moştenită? Sau copiii pur şi simplu învaţă să fie deprimaţi, deoarece trăiesc lângă un părinte suferind? E greu de răspuns, întrucât creierul este incredibil de complex, cum, de altfel, sunt şi mulţi alţi factori care ar putea cauza depresia la adolescenţi.

Depresia şi mediul familial

Depresia a fost numită o problemă de familie, şi aceasta pe bună dreptate. Aşa cum s-a arătat deja, ar putea exista o componentă genetică prin care să se transmită de la o generaţie la alta predispoziţia la depresie. Dar şi mediul familial ar putea avea un rol important. „Copiii ai căror părinţi abuzează de ei sunt expuşi unui risc mai mare de a suferi de depresie“, scrie dr. Mark S. Gold. „La fel se întâmplă şi cu cei ai căror părinţi sunt exagerat de critici şi se concentrează asupra lipsurilor copilului.“ Depresia poate apărea şi când părinţii sunt exagerat de protectivi şi îşi sufocă copilul cu prea multă afecţiune. E interesant însă ce a descoperit o cercetătoare: Copiii sunt chiar mai predispuşi la depresie când părinţii nu arată faţă de ei nici un interes.

Însă nu trebuie să tragem concluzia că toţi adolescenţii depresivi au ajuns aşa din cauza modului greşit în care au fost crescuţi de părinţii lor. Dacă am generaliza astfel lucrurile, am ignora mulţimea de alţi factori ce pot contribui la această problemă. Totuşi, în unele cazuri mediul familial constituie o mărime decisivă în ecuaţia noastră. „Copiii care trăiesc în familii în sânul cărora există în permanenţă tensiuni între părinţi sunt expuşi unui risc mai mare de a suferi de depresie decât copiii care trăiesc în medii mai puţin agitate“, scrie dr. David G. Fassler. „Un motiv ar fi că părinţii aflaţi tot timpul în conflict sunt atât de absorbiţi de disputele lor, încât neglijează necesităţile copiilor lor. Alt motiv ar fi că cei mici sunt adesea obiectul certurilor părinţilor, ceea ce poate da naştere în aceşti copii la sentimente de vinovăţie, mânie şi resentimente.“

Am prezentat doar câţiva factori ce pot avea un rol important în apariţia depresiei la adolescenţi. Mai sunt şi alţii. De exemplu, unii specialişti spun că factorii de mediu (cum ar fi o alimentaţie deficitară, toxinele şi dependenţa de substanţe) pot cauza şi ei depresie. Alţii consideră că şi anumite medicamente (cum ar fi unele antihistaminice şi tranchilizante) pot avea o influenţă. De asemenea, se pare că deosebit de vulnerabili la depresie sunt copiii cu tulburări de învăţare, probabil pentru că le scade respectul de sine când îşi dau seama că nu pot ţine pasul cu colegii de şcoală.

Indiferent care ar fi însă cauzele, e esenţial să analizăm următoarea întrebare: Ce ajutor li se poate oferi adolescenţilor depresivi?

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiilor de la paginile 8, 9]

Tensiunile din familie constituie deseori un factor declanşator al depresiei