De la cititorii noştri

Căsnicii lipsite de iubire După cât se părea, căsnicia noastră începuse să meargă în derivă. Eu şi soţul meu nu ne mai iubeam, ci doar ne suportam unul pe celălalt. Uneori mă gândeam să divorţăm. Dar, mulţumită seriei „Ne putem salva căsnicia?“ (8 ianuarie 2001), iubirea noastră a reînviat.

E. R., Spania

Sunt o soţie creştină şi anul trecut am avut probleme în căsnicie. Pentru că eu şi soţul meu ne-am rănit mult unul pe celălalt, părea imposibil să restabilim relaţia noastră. Totuşi, când am citit aceste articole, a fost ca şi cum Iehova îmi spunea: „Nu renunţa!“ M-am simţit îndemnată să fac ceva pentru a reaprinde flacăra iubirii care existase cândva între noi. Simt deja o reacţie favorabilă din partea soţului meu. Voi citi aceste articole de nenumărate ori.

N. H., Japonia

M-am botezat de puţin timp şi am întâmpinat opoziţie din partea soţiei mele, care nu e Martoră. Articolele voastre m-au ajutat să înţeleg cum pot să am o căsnicie reuşită. Au venit la momentul potrivit.

W. S., Australia

Pentru că am o căsnicie fericită, am început să citesc aceste articole cu gândul că îmi vor fi utile doar pentru a-i ajuta pe alţii; totuşi, informaţiile practice oferite chiar de la începutul seriei îmi pot consolida propria-mi căsnicie.

M. D., Italia

O soră creştină din congregaţia mea mi-a povestit că, din cauza unor neînţelegeri, ea şi soţul ei, care nu e Martor, se separaseră. După un timp mi-a spus că lucrurile se îmbunătăţiseră foarte mult. Ea „devorase“ aceste articole, care au ajutat-o extrem de mult să-şi rezolve problemele. Potrivit spuselor ei, au ajutat-o în mod deosebit informaţiile despre comunicare. Acum, ea şi soţul ei sunt din nou împreună.

N. S., Canada

Ventrilogie Am fost derutată de articolul „Cine vorbeşte?“ (8 ianuarie 2001). Nu este acesta mijlocul prin care Satan a înşelat-o pe Eva? Înşelătoria şi şarlatania nu trebuie să facă parte din viaţa unui creştin.

B. H., Statele Unite

Indiferent de modalitatea folosită de Satan pentru a o înşela pe Eva, cert e că nu ar fi putut fi vorba de o formă autentică de ventrilogie, întrucât aceasta presupune anumite tehnici de respiraţie şi de vorbire, iar Satan este o creatură spirituală. Nu există nici o obiecţie biblică împotriva folosirii ventrilogiei ca formă de divertisment, dar, cu certitudine, ar fi greşit să apelăm la această tehnică pentru a înşela pe cineva sau pentru a promova practici spiritiste, cum s-a întâmplat în timpurile biblice (Isaia 8:19). — ED.

Şi mie îmi place să practic arta ventrilogiei şi fac acest lucru la numeroase reuniuni creştine. Aşa cum a scos în evidenţă şi articolul, urechea omului localizează cu greu sunetele. Totuşi, este uimitor că un animal nu poate fi păcălit. Dacă îmi folosesc păpuşa ca să-i vorbesc câinelui meu, el se va uita la mine, nu la păpuşă. Iehova le-a înzestrat pe animale cu un auz foarte fin.

L. R., Statele Unite

Câine fără păr Am o regulă: întotdeauna citesc mai întâi articolele care la prima vedere mi se par că mă interesează cel mai puţin. Pentru că nu-mi plac deloc câinii, am început numărul din 8 ianuarie cu articolul „Aţi întâlnit vreodată un xoloitzcuintli?“. Când am terminat de citit articolul, aproape că îmi doream şi eu un astfel de câine, dar, bineînţeles, mi-am revenit repede. Oricum, trebuie să vă spun că în cei 40 de ani de când citesc revistele voastre nu am fost niciodată dezamăgit de ele. Deseori se întâmplă să fiu captivat chiar de articolele despre care cred că nu mă interesează.

D. W., Statele Unite