Lumea în obiectiv

Păduri tropicale

Până nu de mult se ştia că în India nu există păduri tropicale decât în statul Kerala, din sudul ţării. Ecologistul Saumyadeep Dutta a descoperit însă recent o suprafaţă de 500 km² de pădure tropicală ce leagă statele nord-estice Assam şi Arunachal Pradesh, precizează revista Down to Earth din New Delhi. Pădurea adăposteşte o mare varietate de animale sălbatice — „32 de specii de mamifere şi 260 de specii de păsări, printre care putem aminti şi unele specii rare cum ar fi elefantul, tigrul, Neofelis nebulosa (o specie de leopard), pangolinul-chinezesc, ursul-buzat, Cervus unicolor (o specie de cerb), hulokul, fazanul-argintiu, pasărea-rinocer bicorn şi raţa-mandarin“. Cu toate acestea, cererea mondială de produse forestiere pune în pericol existenţa multor păduri tropicale, semnalează Down to Earth. Unii naturalişti se tem că, în cazul în care aceste produse se vor epuiza din cauza exploatărilor excesive, pădurile tropicale nu vor mai fi conservate, fiind efectiv transformate în suprafeţe agricole.

Răgetul tigrului

De ce răgetul tigrului pare să paralizeze nu numai celelalte animale, ci şi unele persoane? Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Cercetări privind Comunicarea Animalelor Sălbatice, din Carolina de Nord (SUA), „au constatat că tigrul emite «infrasunete» de joasă frecvenţă, mai exact un mârâit foarte grav, care nu poate fi perceput de urechea omului“, se arată în ziarul londonez The Sunday Telegraph. Oamenii pot auzi doar sunetele a căror frecvenţă e mai mare de 20 de hertzi (Hz), însă la tigru, „în răgetul pe care noi îl putem auzi, există şi mârâituri, mai exact infrasunete, cu o frecvenţă de 18 Hz, ba chiar mai joasă, şi, prin urmare, aşa cum declară Elizabeth von Muggenthaler, directoarea institutului, oamenii pur şi simplu simt acest răget, fiind vorba de o senzaţie care pe moment îi paralizează“, precizează ziarul. Chiar şi dresorii cu experienţă au simţit acest lucru.

Frăgezirea cărnii cu explozibil

De obicei, bucătarii frăgezesc carnea tare folosind un bătător de carne sau presărând pe ea un praf de frăgezit care conţine enzime ce înmoaie carnea. Însă cercetătorii din Maryland (SUA) au efectuat câteva experimente în care au frăgezit carnea cu ajutorul unor unde de şoc puternice, se arată în revista New Scientist. Cercetătorii pun carnea pe o placă de oţel aşezată pe fundul unui tomberon de plastic plin cu apă. Apoi detonează în interiorul tomberonului echivalentul unui sfert de calup de dinamită. „Apa transmite unda de şoc prin carne; din nefericire însă, tomberonul se face ţăndări“, precizează revista. Prin această metodă nu numai că se frăgezeşte carnea, dar se şi distrug bacteriile, de exemplu, E. coli, care poate cauza infecţii alimentare. Cu toate acestea, Randy Huffman, de la Institutul American de Cercetare a Cărnii, face următoarea precizare: „Adevărata problemă va fi când se va dori implementarea metodei în viaţa cotidiană“.

Navele răspândesc boli

„Apa de balast întrebuinţată de nave contribuie la răspândirea bolilor în toată lumea, punând în pericol viaţa oamenilor, a animalelor şi a plantelor“, semnalează ziarul londonez The Daily Telegraph. Navele folosesc apa de balast pentru a-şi asigura stabilitatea necesară; această apă e vărsată în mare sau în porturile de escală. În Statele Unite, cercetătorii de la Centrul Smithsonian de Cercetări privind Mediul, din Maryland, au descoperit că apa de balast de la navele ce străbat oceanele lumii conţine un număr foarte mare de bacterii şi viruşi. Testele efectuate în golful Chesapeake au scos la iveală că planctonul din balastul celor 15 nave verificate conţinea bacteria care provoacă holera. De exemplu, un litru de apă de balast conţinea circa 830 de milioane de bacterii şi 7,4 miliarde de viruşi — numărul lor depăşind de 6–8 ori numărul celorlalte organisme.

Prea multe jucării

„Potrivit ultimelor cercetări, copiii îşi pierd capacitatea de a se juca normal din cauză că li se dau prea multe jucării şi jocuri“, anunţă ziarul londonez The Sunday Times. În parte, cercetările au fost motivate de îngrijorarea ce domneşte în Marea Britanie în legătură cu „efectele iremediabile asupra copilăriei ale faptului că părinţii, în loc să petreacă timp cu copiii lor, le dau jucării şi îi lasă să se joace la calculator sau să se uite la televizor“. După ce a făcut un studiu asupra a 3 000 de copii având vârsta între 3 şi 5 ani, prof. Kathy Sylva, de la Universitatea Oxford, a tras următoarea concluzie: „Când copiilor li se dau multe jucării se pare că intervine factorul de distragere a atenţiei, iar, când atenţia le e distrasă, copiii nu mai învaţă bine şi nici nu se mai joacă aşa cum trebuie“.

 Depresia la locul de muncă

„La locul de muncă . . ., anxietatea, surmenajul şi depresia iau proporţii alarmante“, semnalează ziarul londonez The Guardian. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii [OIM], în Marea Britanie până la 3 din 10 angajaţi suferă de anumite probleme psihice, iar în Statele Unite 1 din 10 muncitori se pare că suferă de depresie clinică. În Germania, aproape 7% dintre cei ce se pensionează înainte de termen o fac din cauza depresiei. Peste jumătate din forţa de muncă din Finlanda prezintă simptome de stres. În Polonia, anxietatea este consecinţa unei rate foarte înalte a şomajului, care a crescut în 1999 cu 50%, în acelaşi timp înmulţindu-se şi cazurile de sinucidere. Raportul OIM prevede că, în urma schimbărilor permanente ale tehnologiilor şi ale metodelor de management de la locul de muncă, numărul cazurilor de depresie va creşte considerabil. Tot aici se mai precizează că, „până în 2020, stresul şi tulburările psihice vor fi principala cauză a timpului de lucru pierdut, trecând înaintea accidentelor de circulaţie, a bolii SIDA şi a actelor de violenţă“.

Creşte considerabil costul infracţiunilor

„În Anglia şi Ţara Galilor, infracţiunile costă societatea 60 de miliarde de lire sterline [85 de miliarde de dolari] pe an“, anunţă ziarul londonez The Independent. Această cifră, descrisă de Ministerul de Interne englez drept o estimare prudentă, reprezintă 6,7% din produsul intern brut. Omorul calificat şi omorul prin imprudenţă sunt, în mod indiscutabil, cele mai scumpe infracţiuni, fiecare costând ţara, în medie, peste 1 milion de lire sterline [1,4 milioane de dolari], în timp ce restul actelor de violenţă grave costă fiecare, în medie, 19 000 de lire sterline [27 000 de dolari]. Înşelăciunea şi falsul sunt răspunzătoare de aproape un sfert din costul total al infracţiunilor. Aceste cifre nu includ şi „costul reprezentat de teama de infracţiuni, de impactul asupra familiilor victimelor, de banii cheltuiţi de stat pentru prevenirea infracţiunilor . . . şi nici de despăgubirile acordate pe baza poliţelor de asigurare“, precizează în continuare ziarul.

Mai bine buruieni decât pesticide

Pentru a-şi îmbunătăţi culturile de porumb, agricultorii din estul Africii folosesc buruieni în loc de pesticide, se arată în revista New Scientist. Cei care cultivă porumb în estul Africii au de luptat împotriva a doi dăunători redutabili. Unul este Striga hermonthica, o plantă parazită ce distruge culturile de porumb, pagubele ridicându-se la 10 miliarde de dolari pe an. Cercetătorul kenyan Ziadin Khan a descoperit că această plantă nu creşte dacă printre rândurile de porumb se seamănă o buruiană numită desmodium. Celălalt dăunător este larva unei insecte (Chilo suppressalis), care în majoritatea anilor a devorat o treime din cultura de porumb. Khan a constatat însă că larvele preferă să mănânce o anumită buruiană (Pennisetum purpureum) numită şi iarba elefantului, ce creşte în această zonă. Agricultorii seamănă această buruiană pe terenurile lor, ţinând astfel la distanţă insectele de cultura de porumb. Planta produce o substanţă vâscoasă în care larvele se prind şi, în cele din urmă, mor. Buruienile „sunt mai bune decât pesticidele şi mult mai ieftine“, declară Khan. „În plus, în tot estul Africii, recoltele au crescut cu 60–70%.“

Înşelătoria unui arheolog

Unul dintre cei mai renumiţi arheologi din Japonia, căruia i s-a zis „săpătorul divin“, întrucât descoperirile sale erau efectiv uluitoare, a fost filmat în timp ce îşi falsifica descoperirile. O videocameră instalată de ziarul Mainichi Shimbun l-a surprins pe arheolog îngropând obiecte de piatră într-un sit arheologic înainte ca echipa de săpători să sosească aici. Pus în faţa dovezilor, arheologul a recunoscut că îngropase obiecte din propria sa colecţie. Acum sunt verificate toate rezultatele obţinute de el de-a lungul celor 30 de ani ai săi de muncă. În urma acestei întâmplări, editorii de cărţi se aşteaptă ca lucrările arheologice de referinţă şi manualele şcolare să fie revizuite.

Copiii şi accidentele

Accidentele sunt principala cauză a deceselor în rândul copiilor din ţările cele mai bogate din lume, reiese dintr-un studiu efectuat de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în 26 de ţări. „Peste 40% din decesele înregistrate în rândul copiilor având între un an şi 14 ani din ţările incluse în studiu s-au datorat leziunilor corporale“, ceea ce înseamnă aproximativ 20000 de decese anual, precizează ziarul japonez Mainichi Daily News. Printre factorii care contribuie la creşterea probabilităţii ca un copil să fie rănit se numără sărăcia, familii numeroase, creşterea copiilor de un singur părinte şi abuzul de alcool şi consumul de droguri la părinţi. UNICEF îndeamnă părinţii să acorde atenţie „unor lucruri despre care se ştie că pot salva viaţa: căştile, limitările de viteză în zonele aglomerate, scaunele pentru siguranţa copilului folosite în maşini, centurile de siguranţă, capacele de siguranţă pentru flacoanele de medicamente, detectoarele de fum din locuinţe şi normele de siguranţă privind locurile de joacă pentru copii“.