Ce facem cu hrana noastră?

MODIFICAREA alimentelor nu este o idee nouă. De fapt, omul are o experienţă de generaţii în acest domeniu. Metodele de ameliorare a plantelor şi a animalelor aplicate cu multă atenţie au dus la crearea a numeroase soiuri de culturi, bovine şi ovine. În acest sens, un reprezentant al Departamentului American pentru Controlul Alimentelor a afirmat că „aproape toate produsele vegetale şi animale pe care le cumpărăm sunt modificate prin metode de ameliorare convenţionale“.

Metodele de ameliorare nu sunt singura modalitate de modificare a alimentelor. Industria alimentară a pus la punct numeroase procedee de tratare şi de prelucrare a alimentelor, urmărindu-se fie îmbunătăţirea gustului sau a culorii, fie standardizarea şi conservarea lor. Oamenii sunt obişnuiţi să consume hrană care a fost modificată într-un fel sau altul.

Cu toate acestea, un număr tot mai mare de consumatori sunt îngrijoraţi din cauza proceselor la care este supusă hrana noastră? Care este motivul îngrijorării lor? Unii se tem că, din cauza metodelor moderne folosite în prezent, hrana nu mai este atât de sănătoasă. Dar e justificată îngrijorarea lor? Să analizăm trei domenii care generează îngrijorare. *

Hormoni şi antibiotice

Din 1950, în hrana păsărilor, a porcilor şi a vitelor din unele locuri se introduc mici doze de antibiotice. Scopul este acela de a reduce riscul îmbolnăvirilor, în special acolo unde animalele sunt ţinute toate la un loc în spaţii închise. În unele ţări, în hrana animalelor se adaugă şi hormoni,  care să accelereze dezvoltarea lor. Se spune că hormonii şi antibioticele ocrotesc animalele de infecţii şi fac mai profitabilă creşterea intensivă a animalelor, ceea ce pentru consumatori înseamnă preţuri mai mici.

Concluzia de mai sus pare cât se poate de rezonabilă. Dar prezintă vreun pericol pentru consumator carnea provenită de la animale hrănite cu aceşti aditivi? Un raport întocmit de Comitetul Economic şi Social al Comunităţilor Europene a concluzionat că există posibilitatea ca bacteriile să supravieţuiască antibioticelor şi să fie transmise consumatorului. „Unele dintre aceste bacterii, cum ar fi salmonela şi Campylobacter, pot fi o cauză directă a unor boli grave întâlnite la om, transmise prin lanţul trofic“, s-a afirmat în raport. Mai mult decât atât, ce s-ar întâmpla dacă lanţul trofic ar conţine nu numai bacterii, ci şi antibiotice? Mulţi se tem că, în urma acestui fapt, germenii generatori de boli la om ar putea treptat să devină rezistenţi la antibiotice.

Ce se poate spune despre carnea tratată cu hormoni? Dr. Heinrich Karg, profesor în München (Germania), a spus: „Specialiştii sunt în unanimitate de acord că produsele din carne provenită de la animale tratate cu hormoni nu sunt dăunătoare sănătăţii atâta timp cât substanţele respective sunt administrate în conformitate cu normele stabilite“. Cu toate acestea, ziarul Die Woche a arătat că, „de 15 ani, cercetătorii nu au reuşit să se pună de acord“ în privinţa unor eventuale efecte ale acestei cărni asupra sănătăţii. În Franţa, reacţia la problema hormonilor din carne a fost categorică: „Nu! Nu trebuie să folosim hormoni“. Evident, controversa e departe de a fi rezolvată.

Alimente iradiate

Din 1916, când au avut loc primele experimente în Suedia, cel puţin 39 de ţări au aprobat metoda expunerii la nivele scăzute de radiaţii a unor produse alimentare de felul cartofilor, al porumbului, al fructelor şi al cărnii. De ce? Se spune că prin iradiere se ucid majoritatea bacteriilor, a insectelor şi a paraziţilor, reducându-se astfel pericolul ca vreun consumator să contracteze o boală ce se poate transmite prin alimente. De asemenea, prin această metodă se prelungeşte termenul de valabilitate al produsului respectiv.

Bineînţeles, specialiştii spun că ideal ar fi ca hrana pe care o consumăm să fie proaspătă şi necontaminată. Dar cine are timp să pregătească de fiecare dată hrană proaspătă? „Zece minute pentru micul dejun şi cincisprezece pentru prânz şi cină“ este, potrivit revistei Test, timpul pe care o persoană obişnuită îl petrece ca să ia masa. Prin urmare, nu e surprinzător că mulţi consumatori preferă mâncare gata preparată şi care nu se alterează repede. Dar sunt sănătoase alimentele iradiate?

În 1999, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat un studiu efectuat de un grup de specialişti din mai multe ţări. Ei au ajuns la concluzia că hrana iradiată „este atât sănătoasă, cât şi nutritivă“. Susţinătorii acestei metode compară iradierea alimentelor cu sterilizarea bandajelor medicale — făcută tot prin iradiere — sau cu trecerea bagajelor printr-un scaner electronic la aeroport. Totuşi, criticii insistă spunând că iradierea reduce valoarea nutritivă intrinsecă a alimentelor şi poate implica riscuri încă necunoscute.

Alimente transgenice

De câtva timp, geneticienii au posibilitatea să transfere o genă din ADN-ul unui organism în  ADN-ul altui organism aparţinând aceleiaşi specii. Însă, în prezent, ei reuşesc să facă mult mai mult. De exemplu, există căpşuni şi roşii care au fost modificate cu o genă luată de la un peşte, devenind astfel mai puţin sensibile la temperaturile joase.

Despre alimentele transgenice s-au spus multe lucruri pro şi contra. * Susţinătorii modificării genetice a alimentelor afirmă că acest tip de biotehnologie este mai predictabil şi mai controlabil decât metodele tradiţionale de ameliorare a plantelor, ceea ce va contribui la sporirea recoltelor şi la reducerea zonelor afectate de foamete. Dar sunt sănătoase alimentele transgenice?

Cu privire la această chestiune, o echipă de cercetători, reprezentanţi a diferite academii din Anglia, Statele Unite, Brazilia, China, India, Mexic, precum şi din unele ţări în curs de dezvoltare, a pregătit un raport. În acest raport, dat publicităţii în iulie 2000, se spunea: „Până în prezent au fost cultivate peste 30 de milioane de hectare [70 de milioane de acri] de plante transgenice şi nu s-au constatat nici un fel de probleme de sănătate asociate în mod specific cu consumarea de plante transgenice sau de produse obţinute din acestea“. În unele părţi, produsele transgenice sunt considerate la fel de sănătoase ca şi alimentele obţinute prin metode convenţionale.

Totuşi, ca în orice domeniu, şi aici există multe neclarităţi. În Austria, Franţa şi Marea Britanie alimentele transgenice sunt privite cu neîncredere de unele persoane. Un politician olandez a spus despre alimentele transgenice următoarele: „Există anumite tipuri de alimente care pur şi simplu nu ne plac“. Cei ce critică folosirea acestui gen de alimente îndreaptă totodată atenţia spre problemele etice şi spre posibilele pericole la care este expus mediul.

Unii oameni de ştiinţă consideră că acestea sunt începuturile alimentelor transgenice şi că ar trebui făcute mai multe teste pentru depistarea posibilelor riscuri pentru consumatori. De exemplu, membrii Asociaţiei Medicale Britanice consideră că ingineria genetică promite mari foloase populaţiei. Cu toate acestea, ei afirmă că existenţa unor temeri, legate, de pildă, de problema reacţiilor alergice la alimentele transgenice, este o dovadă că „e nevoie de cercetări suplimentare“.

Să facem alegeri echilibrate

În unele ţări, 80% din hrana consumată este prelucrată. În general se folosesc aditivi pentru a intensifica sau a standardiza gustul şi culoarea, precum şi pentru a prelungi termenul de valabilitate. De fapt, într-o lucrare de referinţă se arată că „numeroase produse moderne, cum ar fi gustările şi semipreparatele cu un conţinut redus în calorii şi gata pentru a fi consumate, nu ar fi posibile fără aditivi alimentari“. De asemenea, e mult mai probabil ca aceste alimente să conţină produse transgenice.

 De ani de zile agricultura mondială depinde de metode pe care mulţi oameni le consideră dăunătoare. Folosirea pesticidelor toxice este doar un exemplu. Mai mult decât atât, industria alimentară foloseşte de câtva timp aditivi care este posibil să le fi cauzat reacţii alergice unor consumatori. Sunt noile tehnologii alimentare mult mai periculoase decât aceste metode? Nici chiar experţii nu pot fi de acord cu aceasta. De fapt, ambele tabere sunt susţinute de rapoarte ştiinţifice laborioase, ceea ce duce, după cât se pare, la polarizarea opiniilor.

Considerând că alimentele prelucrate potrivit tehnologiei de vârf sunt greu de evitat sau că există probleme mult mai presante, mulţi oameni din zilele noastre nu-şi mai fac griji în această privinţă. Totuşi există şi persoane foarte îngrijorate. Ce puteţi face dacă voi şi familia voastră aveţi anumite îndoieli cu privire la consumarea alimentelor prelucrate care vi se par că sunt supuse unor procese tehnologice foarte complicate? În articolul următor sunt menţionate câteva lucruri pe care le puteţi face. Totuşi, mai întâi de toate ar fi înţelept să vă asiguraţi că aveţi un punct de vedere echilibrat asupra acestei chestiuni.

Hrana sănătoasă, ca şi sănătatea, nu poate fi perfectă. În prezent nu există nici o modalitate de atingere a perfecţiunii. Potrivit revistei germane natur & kosmos, chiar şi în rândul celor care sunt cunoscuţi ca persoane meticuloase în alegerea şi prepararea hranei, hrănirea este mereu un compromis. Ceea ce unei persoane îi face bine s-ar putea ca alteia să-i facă rău. Aşadar, n-ar fi înţelept să adoptăm o atitudine echilibrată şi să evităm extremele?

Bineînţeles, Biblia nu ne spune ce decizii să luăm în privinţa alimentelor prelucrate potrivit tehnologiei de vârf din prezent. Totuşi, ea ne învaţă să cultivăm o calitate care ne va ajuta în această privinţă. În Filipeni 4:5 se spune: „Rezonabilitatea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii“. Rezonabilitatea ne poate ajuta să luăm decizii echilibrate şi să evităm extremele. Ea ne poate împiedica să le impunem altora ce să facă sau ce să nu facă în această privinţă. Mai mult decât atât, ea ne poate ajuta să evităm discuţiile în contradictoriu inutile cu cei al căror punct de vedere legat de acest subiect diferă, poate, de al nostru.

Totuşi trebuie să recunoaştem că multe dintre pericolele asociate cu alimentele nu sunt chiar atât de controversate. Care sunt unele dintre aceste pericole şi ce măsuri de precauţie puteţi lua?

[Note de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 4]

Este consumatorul afectat de hormonii şi antibioticele cu care sunt hrănite animalele?

[Legenda fotografiei de la pagina 6]

Este înţelept să citim cu atenţie etichetele de pe produsele alimentare

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Cumpărarea cu regularitate de alimente proaspete prezintă avantaje