Ce putem face pentru a avea o hrană mai sănătoasă

ESTE periculos să mănânci? Unele statistici ar putea să vă determine să ajungeţi la această concluzie. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), circa 130 de milioane de oameni din Regiunea Europeană OMS sunt afectaţi în fiecare an de boli alimentare. Numai în Marea Britanie s-au raportat în 1998 peste 100 000 de cazuri de intoxicaţii alimentare — dintre care circa 200 au dus la deces. Se estimează că în Statele Unite se înregistrează anual aproximativ 76 de milioane de cazuri de îmbolnăviri din cauza alimentelor, că 325 000 dintre acestea necesită spitalizare şi că 5 000 se sfârşesc prin deces.

 Deşi la nivel mondial este mai dificil de făcut astfel de estimări, OMS raportează că, în 1998, aproximativ 2,2 milioane de persoane au murit de boli diareice — 1,8 milioane fiind copii. În raport se spune: „De o mare parte din aceste cazuri pot fi considerate răspunzătoare hrana şi apa de băut contaminate“.

Probabil că cifrele de mai sus vi se par alarmante. Dar sunt aceste statistici un motiv de panică şi de îngrijorare peste măsură cu privire la calitatea hranei pe care o consumaţi? Poate că nu. Să luăm un alt exemplu. În Australia se înregistrează anual circa 4,2 milioane de cazuri de îmbolnăviri cauzate de alimente — ceea ce înseamnă circa 11 500 de îmbolnăviri pe zi! Probabil că această cifră vi se pare foarte mare. Dar priviţi problema dintr-o altă perspectivă. Australienii iau aproximativ 20 de miliarde de mese pe an; dintre acestea, mai puţin de două la mie cauzează boli. Cu alte cuvinte, riscul pe care îl prezintă o masă este foarte mic.

Totuşi, riscul este real şi nu trebuie subestimat. De ce produc alimentele îmbolnăviri şi ce se poate face pentru a reduce acest risc?

Cauzele bolilor alimentare

Prin alimente se pot transmite peste 200 de boli, se spune în ziarul Emerging Infectious Diseases. Dar factorii care cauzează toate aceste boli nu sunt foarte numeroşi. Potrivit opiniei dr. Iain Swadling, specialist la International  Food Information Service, circa 90% din totalul cazurilor de boli alimentare sunt cauzate „poate de mai puţin de 24“ de feluri de microorganisme. Cum ajung în mâncare diverşii agenţi patogeni: viruşii, bacteriile, paraziţii, toxinele şi aşa mai departe?

Dr. Swadling enumeră cinci dintre cele mai întâlnite moduri de contaminare a mâncării: „Folosirea unor alimente crude contaminate; prepararea mâncării de persoane infectate/bolnave; depozitarea necorespunzătoare şi pregătirea mâncării cu câteva ore înainte de a fi consumată; contaminarea alimentelor unele de la altele în timpul pregătirii mâncării; gătirea insuficientă sau reîncălzirea mâncării la o temperatură prea joasă“. Oricât de mult ne-ar speria această listă, din ea deducem şi un lucru bun. Majoritatea bolilor alimentare sunt uşor de prevenit. Pentru a vedea ce puteţi face ca să vă asiguraţi că hrana pe care o consumaţi e sănătoasă, citiţi chenarul de la paginile 8 şi 9.

Faceţi alegeri echilibrate

Având în vedere diversele riscuri şi temeri legate de hrană, unii oameni îşi fac timp pentru a cumpăra, a pregăti şi a mânca mai des alimente proaspete. Dacă vă surâde această idee, căutaţi în zona în care locuiţi magazine şi pieţe unde se vând alimente proaspete şi netratate. Într-un ghid pentru consumatori se spune: „Numeroşi consumatori încearcă să ia legătura cu producătorii — fie la pieţele săptămânale [unde se vând alimente proaspete], fie chiar la locul de producţie — pentru a cumpăra produsele alimentare când sunt foarte proaspete şi pentru a vedea cum şi unde se produc acestea“. Acest mod de a proceda este foarte avantajos când e vorba de cumpărarea produselor de carne.

În mod asemănător, ar putea fi ideal să cumpăraţi alimente autohtone de sezon, întrucât s-ar putea să fie cele mai sănătoase. Totuşi nu trebuie să uitaţi că, dacă adoptaţi o astfel de  alimentaţie, nu veţi mai consuma o mare varietate de fructe şi legume pe tot parcursul anului.

Ar trebui să adoptaţi o alimentaţie bazată numai pe alimente obţinute fără substanţe chimice? Aceasta este o decizie personală. Mulţi sunt adepţii alimentaţiei naturale, unii dintre ei fiind motivaţi, fără îndoială, de neîncrederea în noile tehnologii folosite în industria alimentară. Dar nu toţi sunt de acord că agricultura biologică oferă o hrană mai sănătoasă.

Indiferent care este preferinţa voastră în materie de alimentaţie, examinaţi cu atenţie ceea ce cumpăraţi. „Când e vorba de procurarea hranei“, s-a lamentat o nutriţionistă, citată în ziarul săptămânal Die Zeit, „consumatorul se uită numai la preţ“. Deşi este important să fim economi, la fel de important este şi să ne uităm din ce sunt preparate alimentele pe care le cumpărăm. S-a estimat că, în ţările occidentale, aproape jumătate din totalul cumpărătorilor de alimente nu citesc informaţiile de pe etichete, pentru a vedea ce valoare nutritivă au produsele pe care le cumpără. Este adevărat că în unele ţări informaţiile de pe etichete sunt incomplete. Dar, dacă vreţi să consumaţi o mâncare sănătoasă, atunci faceţi tot ce puteţi pentru a vedea din ce sunt făcute produsele pe care le cumpăraţi.

Indiferent ce veţi decide cu privire la alimentele pe care le consumaţi, probabil că va trebui să fiţi uneori flexibili, adaptându-vă la condiţiile ţării în care trăiţi. În prezent, pentru mulţi oameni este pur şi simplu imposibil — durează prea mult, e prea costisitor şi prea dificil — să se asigure că mănâncă numai alimente care se pot dovedi prin verificare că sunt sănătoase din toate punctele de vedere.

Vi se pare o viziune prea sumbră a lumii de azi? E pur şi simplu realistă. Totuşi, vestea bună este că, în curând, lucrurile se vor schimba în bine.

[Chenarul/Ilustraţiile de la paginile 8, 9]

CE PUTEŢI FACE PENTRU A CONSUMA O MÂNCARE SĂNĂTOASĂ

▪ Spălaţi-vă mâinile, obiectele de uz casnic şi alimentele. Înainte de a pregăti orice fel de mâncare nu uitaţi să vă spălaţi pe mâini cu apă caldă şi săpun. Spălaţi-vă pe mâini ori de câte ori aţi folosit toaleta, după ce v-aţi ocupat de igiena unui nou-născut sau a unui copil (cum ar fi schimbarea scutecelor ori ştergerea nasului) sau după ce aţi pus mâna pe vreun animal, inclusiv pe animalele de casă. Spălaţi cu apă fierbinte şi detergent orice obiect de uz casnic, tocător şi planşetă după ce le-aţi folosit la pregătirea mâncării — îndeosebi după ce aţi pregătit carne crudă sau fructe de mare. „Spălaţi fructele şi legumele în apă călduţă“, se spune în revista Test, pentru a înlătura insectele şi urmele de pesticide. În numeroase situaţii, descojirea şi fierberea sunt cea mai bună modalitate de a curăţa unele produse alimentare. În cazul lăptucilor sau al verzei, îndepărtaţi şi aruncaţi frunzele exterioare.

▪ Gătiţi bine alimentele. Dacă temperatura din interiorul unui produs pe care îl gătiţi depăşeşte chiar şi numai cu puţin 71°C, aproape toate bacteriile, viruşii şi microorganismele vor fi ucise. Carnea de pui ar trebui gătită la o temperatură chiar mai mare, şi anume la 82°C. Mâncarea ar trebui reîncălzită la o temperatură de 74°C sau ar trebui să fie foarte fierbinte. Nu mâncaţi carne de pui care în interior este încă roz, ouă al căror gălbenuş sau albuş este crud ori peşte a cărui carne nu este încă opacă şi pe care nu o puteţi rupe uşor cu furculiţa.

▪ Păstraţi alimentele separat. Ţineţi întotdeauna separat carnea crudă, carnea de pui sau fructele de mare de alte alimente când mergeţi să cumpăraţi carne, când o depozitaţi şi când o gătiţi. Aveţi grijă ca zeama ei să nu se scurgă sau să picure pe alte feluri de carne ori pe alte alimente. De asemenea, nu puneţi niciodată mâncare gătită într-un vas în care înainte a fost carne crudă, peşte sau pui decât după ce vasul respectiv a fost bine spălat cu apă fierbinte şi detergent.

▪ Depozitaţi mâncarea şi păstraţi-o la rece în mod corespunzător. Frigiderul poate împiedica dezvoltarea bacteriilor dăunătoare cu condiţia ca temperatura să fie de 4°C. În congelator, temperatura trebuie să fie de –17°C. Băgaţi la frigider în decurs de două ore alimentele perisabile. Dacă aţi pus mâncarea pe masă cu câtva timp înainte de consumarea ei, acoperiţi-o pentru a o feri de muşte.

▪ Fiţi atenţi când luaţi masa în oraş. Potrivit unei estimări, în ţările dezvoltate, mâncărurile servite la restaurante sau cumpărate din oraş stau la baza a 60–80% din cazurile de îmbolnăviri provocate de alimente. Asiguraţi-vă că restaurantul la care mergeţi satisface normele de igienă cerute de lege. Comandaţi carne bine pătrunsă. Când cumpăraţi mâncare gata preparată, nu uitaţi să o consumaţi în decurs de două ore de la cumpărare. Dacă trece mai mult timp, reîncălziţi-o la o temperatură de 75°C.

▪ Aruncaţi mâncarea a cărei calitate este îndoielnică. Dacă nu sunteţi siguri că un anumit produs alimentar este bun sau stricat, e mai bine să-l aruncaţi. Este adevărat, nu e înţelept să irosim mâncarea bună. Totuşi, faptul de a ne îmbolnăvi din cauza unor alimente stricate ar fi mult mai costisitor.

[Provenienţa]

— Informaţiile se bazează în mare parte pe lucrarea Food Safety Tips, furnizată de Food Safety Technology Council din Statele Unite.